adigh Postat Martie 21, 2016 Partajează Postat Martie 21, 2016 (editat) Vera, nu am nici-o problema in a explica cuiva care nu stie si vrea sa afle. Insa am impresia ca tu vorbesti doar ca sa vorbesti. Vorbim de calculul Za sau Zaa, (se calculeaza la fel). In calculul Za sau Zaa nu ne intereseaza capacitatile parazite sau inductantele de scapari. Editat Martie 21, 2016 de adigh Link spre comentariu
Patefon Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 Dacă facem referire la "Z" atunci ne referim la mărimea complexa numita "impedanta". Aceasta mărime se calculează Z=sqrt(R*R + X*X). X reprezintă reactanță circuitului si se calculează ca fiind X=Xl - Xc pentru un circuit simplu. Pentru un circuit complex, cum este un transformator de ieșire, calculul e mai complicat: [EDIT] Iar ca sa fie balciul maxim atunci trebuie sa consideram si comportamentul incintelor acustice care se cupleaza la bornele transformatorului: In mod clar un calcul pe hartie este de evitat. De aceea intr-o aproximare grosiera se ia in considerare un comportament pur rezistiv la o frecventa data (de obicei 1000 Hz); de unde si notarea Ra respectiv Raa. Link spre comentariu
adigh Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 (editat) Iar ca sa fie balciul maxim atunci trebuie sa consideram si comportamentul incintelor acustice care se cupleaza la bornele transformatorului: In mod clar un calcul pe hartie este de evitat. Ce treaba au boxele cu calculul Za sau Zaa ? Am numit-o impedanta numai pentru ca masuratoarea se face in ca nu in cc. Puteam sa-i spun Ra sau Raa si nu ar fi fost gresit. La o frecventa de 1kHz si pe o plaja destul de mare, valoarea ei ramine constanta si sunt neglijabile si capacitatile parazite si inductantele de scapari. Iar reactanta inductiva a primarului e foarte mare si tocmai de aceea se nelijeaza si ea fiindca in schema echivalenta a transformatorului reactanta inductiva vine in paralel cu sarcina. Editat Martie 22, 2016 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 @ marlowe ,daca bobinezi 100 spire si masori distanta cu un subler erorile de diametru si neuniformitate a atratului de email sint mediate, ce este asa greu de priceput ? Rezultatul se compara cu datele din tabelele referitoare la conductori pentru a vedea eventualele abateri si apoi bineinteles ca masurarea cu micrometru este foarte utila si rapida dar probabil ca nu ai vazut micrometre cu dispozitivul ce determina presiunea de masurare dereglat lucru ce poate afecta masurarea un conductor cu diametru mic sau dereglari de la zero a vernierului, mai gindeste un pic inainte de a vorbi. Revenind la discutia despre Ra sau Raa doar calculele succesive pot aproxima cel mai bine contributia rezistentei infasurarilor pentru a ajunge la valoarea calculata insa in cazul transformatoarelor cu Ra mic de regula se poate neglija rezistenta , este suficient un alt PSF usor diferit Link spre comentariu
adigh Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 (editat) .....Am numit-o impedanta numai pentru ca masuratoarea se face in ca nu in cc. Puteam sa-i spun Ra sau Raa si nu ar fi fost gresit. La o frecventa de 1kHz si pe o plaja destul de mare, valoarea ei ramine constanta si sunt neglijabile si capacitatile parazite si inductantele de scapari....... Pe LCR-metrul meu pot masura Za sau Ra. Pe aparat e scris R nu Z. La 1kHz in cazul unui OT, Za=Ra. La frecvente foarte mari sau foarte mici egalitatea nu se mai pastreaza. Aparatul nu distinge. Cel care foloseste aparatul trebuie sa stie ce masoara. Editat Martie 22, 2016 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 de regulă în audio pentru sarcini de tip Z(fără specificaţii speciale) avem marcat Z pentru 1Khz exemplu clasic difuzoarele 4Ω, 8Ω etc Link spre comentariu
Patefon Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 Pe LCR-metrul meu pot masura Za sau Ra. Pe aparat e scris R nu Z. La 1kHz in cazul unui OT, Za=Ra. La frecvente foarte mari sau foarte mici egalitatea nu se mai pastreaza. Aparatul nu distinge. Cel care foloseste aparatul trebuie sa stie ce masoara. Instrumentul tau trateaza ceea ce masoara ca un element disipativ nu reactiv. Vezi aici: https://bkpmedia.s3.amazonaws.com/downloads/manuals/en-us/878_manual.pdf pagina 16. Ia zi-mi si mie ce va masura instrumentul tau in cazul in care pui urmatorul difuzor in secundarul transformatorului: Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 cred ca 14(la 120Hz) si respectiv 10(la 1kHz) ohmi insa in general noi cautam difuzoare cu o impedanta cat mai liniara (de aceea se folosesc joase, medii si inalte intr-o boxa) si la final intervine si filtrul. Link spre comentariu
adigh Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 Instrumentul tau trateaza ceea ce masoara ca un element disipativ nu reactiv. Vezi aici: https://bkpmedia.s3..../878_manual.pdf pagina 16. Am citit la pagina 16 si e gresit. Nu se poate presupune ca intotdeauna vom masura rezistoare pure. Altfel, insasi faptul ca avem posibilitatea sa masuram la 2 frecvente diferite ar fi fara rost. Asa ca aparatul masoara o impedanta nu o rezistenta. Cita vreme aparatul masoara cu curent alternativ, nu are cum sa faca abstractie de componentele reactive. E imposibil. O proba simpla demonstreaza cum stau lucrurile. Rezistenta primarului masurata cu ohmetrul arata 200Ω iar cu RLC-metrul arata 672kΩ la 1kHz. Uneori Z=R si putem spune ca masuram rezistenta. Cel care masoara trebuie sa stie sa utilizeze aparatul de masura. Sa stie limitele aparatului, sa stie unde si cum se poate utiliza. Nu masuram condensatoare fara sa le descarcam mai intii, nu masuram piese nedecuplate din circuit, nu masuram cu ohmetrul rezistenta retelei etc. Chiar si daca nu distrugem aparatul, putem fi indusi in eroare. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 D-le inseamna ca tot nu pricepi ce se intimpla, un tub "nu bate la fix cu datasheet-ul" decit in anumite conditii diferite oricum de cele pe care le crezi d-ta iar aflarea diametrului real unui conductor si a izolatiei sale nu cred ca este relevanta pentru cineva care doar povesteste ceva... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 D-le inseamna ca tot nu pricepi ce se intimpla, un tub "nu bate la fix cu datasheet-ul" decit in anumite conditii diferite oricum de cele pe care le crezi d-ta iar aflarea diametrului real unui conductor si a izolatiei sale nu cred ca este relevanta pentru cineva care doar povesteste ceva... In realitatea fizica/materiala de pe forum observ aparitia cu fregventa mare de opinii ca teoria bate cu practica doar atunci cand vor unii. Nici impendanta nu mai e ce-a fost... Link spre comentariu
flomar60 Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 Haideti sa rezolvam o data pentru totdeauna controversa cu diametrul conductorului.... ....am luat un conductor ...cu diametrul 1,05mm...masurat cu micrometrul.... ....apoi am bobinat pe un cilindru 35 spire din acest conductor....am masurat cu sublerul.... ...grosimea totala 37,3mm ....impartit la 35 => 1,0657mm.... Mentionez ca micrometrul se inscrie in clasa de precizie de 0,01mm... iata pozele: ...trageti si dvs. concluziile.... Spor! Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 In realitatea fizica/materiala de pe forum observ aparitia cu fregventa mare de opinii ca teoria bate cu practica doar atunci cand vor unii. Nici impendanta nu mai e ce-a fost... Asta' in realitatea pe care o percepi atit de greu dar nu te necaji, poti fi ajutat daca incerci sa te conectezi la aceasta prin discutii care au tangenta cu ea... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 (editat) Concluzia este ca, cu sublerul peste n spire masori si putin aer dintre spire - exact diferenta aia intre 1,0657 si 1,05 (depinde cat sunt de apropiate spirele la bobinare) In alta ordine de idei o masuratoare directa este exact ce masori, la masuratorile indirecte apar alti factori de eroare. ------------------------------------------ In realitatea fizica/materiala de pe forum vad ca electronistii/electricienii se pricep si la mecanica, io ma tot straduiesc sa inteleg ce este impendanta si la ce fregventa se masoara Editat Martie 22, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 22, 2016 Partajează Postat Martie 22, 2016 Haideti sa rezolvam o data pentru totdeauna controversa cu diametrul conductorului.... ....am luat un conductor ...cu diametrul 1,05mm...masurat cu micrometrul.... ....apoi am bobinat pe un cilindru 35 spire din acest conductor....am masurat cu sublerul.... ...grosimea totala 37,3mm ....impartit la 35 => 1,0657mm.... Mentionez ca micrometrul se inscrie in clasa de precizie de 0,01mm... iata pozele:IMG_7080 (FILEminimizer).JPG IMG_7078 (FILEminimizer).JPG IMG_7079 (FILEminimizer).JPG ...trageti si dvs. concluziile.... Spor! Ceea ce trebuia demonstrat ! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum