mișa Postat Ianuarie 30, 2009 Partajează Postat Ianuarie 30, 2009 Normal ca ma intereseaza un raspuns. Mai multe e si mai bine. Ma intereseaza (si cred ca si pe altii) poza cu foaia de catalog la o rezolutie mai buna. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 30, 2009 Partajează Postat Ianuarie 30, 2009 Eu procedez cam asa : pt. simplificare sa presupunem o trioda de putere careia i se cunoaste Uo si Io corespunzator punctului de functionare ales, in anodul tubului conectez un drossel cu inductanta cit mai mare si care sa suporte curentul Io bineinteles intrefier ales experimental astfel sa nu existe saturatie de miez, dupa care negativez grila si injectez un semnal , sa zicem 1 Khz reglabi astfel incit sa pot avea excursie max admisa. Din anod ,cu un condensator nepolarizat de 100 microfarad aplic semnalul pe o rezistenta de putere antiinductiva reglabila si cu un osciloscop caut acea valoare pt care puterea este maxima inaintea aparitiei distorsiunilor. Pt acuratete verific cu distorsiometrul si mai testez citeva frecvente iar pt siguranta majorez valoare rezistentei rezultate cu 5% si eventual schimb punctul de functionare in niste limite nu prea mari. Metoda pare cam greoaie dar am comparat-o cu transformatoare cu impendanta cunoscuta, diferentele fiind cam de 5-10% ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2009 Partajează Postat Ianuarie 30, 2009 Una simpla si pe intelesul tuturor, Presupunem ca detinem un traf PP(SAU MAI MULTE)determinam primarul , priza mediana,secundarul aici nu intru in detalii oricine poate sa o faca.O data determinate aceste infasurari putem afla rapoartele de transformare,zic rapoarte pentru ca se presupune ca avem mai multe prize(infasurari,etc) folosid tensiuni mici sau mari depinde unde le aplicam presupuse infasurari primare(mari) secundare (mici).Aceste tensiuni chiar daca sint mici sau mari depinde de versiunea aleasa trebuie sa evitam atunci cind masuram sa tinem miinile pe infasurarea primara( motive lesne de inteles).Daca am reusit sa stabilim ceva rapoarte 20/1 25/1 xx/1 x/1 problema este aproximativ rezolvata iata de ce:raportul de transformare inmultit cu el insusi si inmultit cu rezistenta de sarcina genereaza valori Ra sau Raa cum vrem sa o luam . Aici am sa dau citeva exemple numerice pentru o intelegere mai usoara .sa presupunem ca am aplicat in secundar 6,3vca si am gasit in primar 178Vca (folosim instrument digital pentru acuratete buna)rezulta n=178/6,3=28,25 ori in aceasta situatie daca am folosi in secundar o sarcina de 8 ohmi am avea in prinar aproximativ 28,25x28,25x8=6384 ohmi ,ce ne facem lui misa ii trbuiesc 1k6 nici o problema putem folosi acest traf in aceasta situatie in mod experimental.DA.Sa vedeti cum:Stim raportul de transformare si ce vrea misa 1k6 impartim 1600/28,5x28,5=2 ohmi deci acest transformator sar potrivi pentru experimentul lui misa pe o sarcina de 2 OHMI PUR TEORETIC SI APROXIMATIV PRACTIC .Daca am avea pe vreo alta infasurare un raport mai mic lucrurile near avantaja pentru ca ar creste rrezistenta de sarcina zicem n=20 atuci am avea 1600/20x20=4 ohmi ceva mai bine.Considerind aceasta chestiune lamurita mergem mai departe poate vrem sa aflam ceva de inductanta primarului ca sa presupunem un eventual raspuns al acestuia la fregvente joase inseriem cu primarul o rezistenta 2k_10K si aplicam acestui grup format o tensiune alternativa 50Hz loa bornele primarului vom gasi o tensiune corespunzatoare cu reactanta Xl acestei infasurari la fregventa data din tensiunea la borne aflam Xl stiind XL calcula L, XL=2x pii x fregventa x L , L=Xl/2 x pii x fregventa ,exemplu numeric presupunem ca am inseriat 1k6 si am aplicat 10Vca si am gasit la borne primar 5Vca cea ce inseamna ca primarul ar avea 1k6 pai sa aflam L=1600/2 X 3,14 X 50= 5H De aici clar ca acest traf va lucra corect la 50Hz bass si mai sus,mai jos cu ceva atenuari la medii fara probleme la inalte gru de spus discutam de o situatie experimentala Aleluia nu stim nimic infasurari straturi etc,ma rog se mai pot spune lucruri interesante dar mam plictisit de scris.Tot asa se pot aflla inductantele la drosare si multe altele....IMPEDANTA UNUI TRAF ESTE O CHESTIUNE RELATIVA SI DIRECT PROPORTIONALA CU VFEGVENTA.... NUMAI IN CADRUL UNEI FREGVENTE FIXE ACEASTA ESTE CONSTANTA INDUCTANTA(L) NU DEPINDE DE FREGVENTA SI RAMINE FIXA creste fregventa creste XL proportional ,raportul raminind constant. Ce ti_e cu fizica asta de clasa 5_6 dracu mai stie!?!? Virsta mea fiind: 1 1 o o 1 o o o Referitor la foaia de catalog e dupa net parca nu erau bune aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa??????????????????? o sa o trimet sigur ca DA Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 30, 2009 Partajează Postat Ianuarie 30, 2009 La o metoda similara cu cea propusa de blue ma gindeam si eu, pentru detedminarea imedantei optime. La un transformator cunoscut, ma gindeam sa leg in secundar o rezistenta variabila si sa determin valoarea pe care este debitata puterea maxima fara limitari. Calcularea impedantei pe care o vede tubul in anod, se face exact asa cum zicea valderama. Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 1, 2009 Partajează Postat Februarie 1, 2009 La un trafo real, experimentul blue-misa este concludent! Fizica de a 5-6 in acest domeniu te ajuta prea putin... la cate constante "variabile" are un transformator... Pentru valderama: varsta ta ar fi trebuit sa fie in jur de 4-5 digiti de lunga (BCD)... nu? Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 1, 2009 Partajează Postat Februarie 1, 2009 La un trafo real Pentru valderama: varsta ta ar fi trebuit sa fie in jur de 4-5 digiti de lunga (BCD)... nu? NU. 14-15 Ani Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 9, 2009 Partajează Postat Februarie 9, 2009 Prima coloana 5,a doua 1.6C19 cam la fel cu EC360 dar trioda ruseasca, incropit zilele astea,Ri=400 ohmi Pda=11w,Montaj PP clasa A am obtinut Pu=8W sinus 30Hz_40Khz Raa=3k6 Rs=8 ohmi.Doar 30Hz pt. ca trafurile au sectiune mica si nr mic de sp. in primar(fara intrefier bineinteles),negativare fixa 1/2 si automata 1/2. Link spre comentariu
felixx Postat Februarie 10, 2009 Partajează Postat Februarie 10, 2009 6C19 este asemanatoare ca sunet de EL84. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 10, 2009 Partajează Postat Februarie 10, 2009 6C19 de regula este folosita in regulatoare serie de tensiune ca si EC360,dar asta nu inseamna ca nu poate fi folosita in etaje finale de joasa(lampa_i lampa) ca si dezavantaj necesita tensiune mare de atac pe grila, fiind trioda nu prea are de aface cu EL84 distorsiunile armonice sint total diferite mai ales in PP CLASA A. Am facut acest montaj cu 6C19 neavind EC360(EC360 are parametri mai superiori),nu stiu daca MISA a reusit ceva(sar parea ca este posesorul unei serii mai numeroase de EC360), in orice caz ii urez succes!.***Triodele asigura cel mai scazut coeficient de distorsiuni, atat la functionarea singulara cat si la configuratia in contratimp. La functionarea in contratimp, armonica de ordinul 2, (predominanta la etajele cu o singura trioda in final) este suprimata, astfel ca se obtin distorsiuni foarte reduse.***Citat din Aurelian Mateescu. Link spre comentariu
feri.visky Postat Februarie 11, 2009 Partajează Postat Februarie 11, 2009 Triodele cu incalzire directa sunt cele preferate de audiofili... vezi clasa de 5*, 2A3, 300B ( din cate stiu eu, inca in fabricatie...).Cel putin din doua cauze:1. Zgomotul redus2. Dinamica mai mare la frecvente joase...Dar ca mai tot timpul "The truth is out there"...Felicitari pentru constructie... Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 11, 2009 Partajează Postat Februarie 11, 2009 M_am rezumat la 6c19 pentru ca avusese loc o discutie(EC 360 EXPERIMENTAL) nam EC360,experimental 6c19(acelasi drac)referitor la 2A3 SAU 300B ,saptamina ce vine tot experimental cu trafuri iesire fara intrefier(cu infasurari antiflux, eliminare vector magnetic in gol ,valabil la clasa A SE)metoda veche da buna!te mai scapa de saturatie etc.AS putea pune si ceva sirma din argint pe secudar 4x sau 8x(x=infasurare)pentru primar nam ,as mai avea si vro 70_80 de toruri dar mie sila sa bobinez pe tor pentru chestii experimentale si demo. Link spre comentariu
Vizitator catalin855 Postat Februarie 16, 2009 Partajează Postat Februarie 16, 2009 sint nou venit la lumea tuburiilor, si am si eu o intrebaream vazut niste realizari ale transformatoarelor de iesire, dar nu am inteles ceva.secundarul ale transformatoarelor de iesire este bobinat in aceasi sens cu primarul sau in sens invers? Link spre comentariu
zal Postat Februarie 16, 2009 Partajează Postat Februarie 16, 2009 Depinde de tipul trafo, cele ptr amplifuri cu o singur? lamp? în clas? A sînt bobinate în acela?i sens, cele ptr amplifuri cu 2 l?mpi în contratimp au unele sec?iuni de bobinaj inversate, aici depinde ?i de num?rul de sec?iuni în care sînt împ?r?ite primarul ?i secundarul. 1 Link spre comentariu
ioannis Postat Februarie 16, 2009 Partajează Postat Februarie 16, 2009 am vrut si eu sa fac o asemenea intrebarea ca si catalin855 si anume:cum a zis zal ptr amplifuri cu o singur? lamp? în clas? A secundarele sînt bobinate în acela?i sens cu primarele.cind m-am experimentat cu trafuri cu GU50, am bobinat trafurile asa cum zice zal, si dupa am bobinat inca unu la fel, dar cu secundarele in sens invers decit primare.cind am ascultat mi s-a parut ca al doilea trafo(cu secundarul in sens invers) se aude mai bine decit primul traf.puteti sa imi explicati va rog frumos cu niste cuvinte, cind si de ce, secundarul trebuie sa fie in aceas sens sau invers? Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 16, 2009 Partajează Postat Februarie 16, 2009 Nu conteaza sensul infasurari secundare per ansamblu, il putem inversa oricind schimbind capetele infasurari intre ele.Numai daca sint mai multe infasurari secundare puse in paralel sau serie conteaza sensul in care le_am bobinat ca sa le putem inseria sau pune in paralel corect, dar nici aici nu conteaza sensul lor daca stim ce am facut. ca exemplu daca doua infasurari au sens diferit dar acelasi numar de spire pot fi puse in paralel astfel se leaga inceput prima cu sfirsit cea de a doua si sfirsit prima cu inceput cea de a doua.daca le vrem in serie tot aceste doua infasurari cu sens diferit se leaga inceput cu inceput sau sfirst cu sfirsit raminind doua sfirsituri sau inceputuri ca si capete ale noi infasurari. samd. Daca sint mai multe si nu stim sensul lor le inseriem frumusel si masuram tensiunea la bornele rezultate,aceasta trebuie sa fie suma tensiunilor de pe fiecare infasurare(cind sint iseriate corect),daca la bornele rezultate este diferenta tensiunilor de pe fiecare infasurare(infasurarile nu se gasesc in serie).pentru ca doua infasurari sa poata fi conectate in paralel trebuie sa produca aceasi tensiune (masurata in prealabil) si stabilit prin metoda serie sensurile lor. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum