Detalii transformatoare de iesire

[adigh]

Aici spun cate ceva despre materialul M6 http://www.edcorusa.com/boards/topic/24 ... design#425 ( accepta 17500 Gauss ) .

Prefer sa nu ma iau dupa ce spun respectivii forumisti fiindca se refera la un traf de alimentare iar calculul lui depinde de niste factori relativi ca racirea, cantitatea de radiatie acceptata in functie de gradul de saturatie (nr de sp/V) etc. Prefer sa ma iau dupa ce spune chiar edcorusa in linkul pe care l-ai dat http://www.edcorusa.com/t/Mtr-Core-SteelSe vede ca permeabilitatea maxima (50000) o atinge miezul la 10000Gauss(1T). Acel punct e punctul de inflexiune al curbei B-H cind curba isi schimba sensul de curbura. 10000Gauss(1T) nu e chiar asa de mult. Exista miezuri care au acel punct la 1,5T sau chiar mai mult.Oricum, in schema in discutie nu conteaza calitatea miezului. Comparam acel bobinaj cu un bobinaj "normal" si se presupune ca au miezuri de calitati egale, ca sa fie relevanta comparatia bobinajelor.

[gheo23]

Standardul de dimensiuni si calitatile materialului magnetic le poti gasi si singur , cu Google . Este treaba fiecaruia sa se informeze si sa caute solutii de achizitie a materialelor dorite ...Eu in prima secunda am gasit http://www.chinasiliconsteel.com/pdf/ei-lamination.pdf si http://www.edcorusa.com/t/Mtr-Core-Steel , dar cu siguranta poti gasi o documentatie mai completa . Vezi ca o remarca la fel de superficiala a mai facut cineva , si i-am raspuns ca datele sunt evidentiate intr-un chenar rosu viewtopic.php?p=1348223#p1348223 .

Remarca nu era de loc superficiala iar eu am pus o intrebare clara la care asteptam un raspuns ! Cum se explica performantele acelea la un miez cu o sectiune relativ mica . Eu m-am gandit ca miezul are o alta geometrie adica un volum mai mare la acea sectiune .

[hpavictor]

...eu am pus o intrebare clara la care asteptam un raspuns ! Cum se explica performantele acelea la un miez cu o sectiune relativ mica . Eu m-am gandit ca miezul are o alta geometrie adica un volum mai mare la acea sectiune .

Pai asteapta acel raspuns clar in continuare ! Miezul nu poate avea o alta geometrie decat cea clasica , deoarece acest lucru este specificat o data cu dimensiunea tolei EI84 si grosimea pachetului de tole ...Pana la urma intrebarea cea " clara " este sau nu superficiala ?

[Vizitator]

Exista amplificatoare recunoscute drept repere de calitate cum ar fi Mc Intosh, QUAD II si a caror OT-uri au infasurari bifilare sau trifilare cu un CFB de 1/3, nu exista indoieli ca acestea suna exceptional si daca observam cum arata in cazul QUAD II forma semnalului dreptunghiular la 10 Khz ar trebui sa ne puna pe ginduri corelatia raspunsului OT la aceasta frecventa si calitatea indubitabila a sunetului acestui amplificatorStiu ca multi forumisti nu prea sint convinsi ca osciloscopul "suna" bine dar atunci de ce mama saraciei dreptunghiul arata asa de bine si pretul unui QUAD II creste pe e-bay ?

[Vizitator]

Poate câţiva mai grei la minte au făcut obsesie în a vedea cum se poate amplifica forma de undă 10khz-sqw astfel încât să păstrăm caracterul ei cât mai bine cu putinţă până la ieşire în sarcină.

 

Aşa se explică de ce aici ? pe un forum dedicat ! "electronişti"amatori-audiofili-urecheşti-sunetişti("e"a-aus) evită prezentarea unor oscilograme(10khz-sqw ...)mai ales la ieşire în sarcină prin intermediu OT.

[adigh]

Orice lucru din lume are explicatie chiar daca nu intotdeauna stim explicatia. In cazul lipsei oscilogramelor un posibil motiv ar fi ca oscilogramele arata de toata jena. Nu pot crede ca mai nimeni nu are osciloscop. in ziua de azi e cit se poate de accesibil. Ar trebui sa diferentiem oscilogramele amplificatorului de cele ale OT. Pentru a vedea strict ce poate un OT ar trebui ca transformatorul sa nu fie inclus in nici o bucla de reactie negativa. Nici macar reactia din catod, daca are, nu ar trebui conectata. Sau, hai sa zicem ca asta ar merge daca nu e o parte a secundarului.

[THOMAS]

Orice lucru din lume are explicatie chiar daca nu intotdeauna stim explicatia. In cazul lipsei oscilogramelor un posibil motiv ar fi ca oscilogramele arata de toata jena. Nu pot crede ca mai nimeni nu are osciloscop. in ziua de azi e cit se poate de accesibil. Ar trebui sa diferentiem oscilogramele amplificatorului de cele ale OT. Pentru a vedea strict ce poate un OT ar trebui ca transformatorul sa nu fie inclus in nici o bucla de reactie negativa. Nici macar reactia din catod, daca are, nu ar trebui conectata. Sau, hai sa zicem ca asta ar merge daca nu e o parte a secundarului.

Foarte buna remarca dv.,dar eu vin si va intreb ;"...de ce mama saraciei !" (citat Popa Marius),daca analizati documentele de la festivalul triodei din 2009,amplificatoarele lui Polisois Aristide au luat locul I la auditii si teste de sunet in prezenta unui juriu absolut educat in ceea ce priveste muzica,iar la testele de laborator au rezultat cele mai mari caricaturi privitor la formele de unda din testul respectiv,comparativ cu alte inca 29 de amplificatoare (transformatoare),unele nici macar nu s-au situat pe podiumul castigatorilor ?!?!?! Oare ar trebui sa impartim in doua categorii de rezultate atunci cand comparam mai multe amplificatoare???...si sa nu uitam ca raspunsul SQW la 10KHz pentru un amplificator SS ordinar, este absolut perfect! Mai jos cateva imagini din documentul cu pricina,este prea mare si nu-l pot posta aici,dar se poate gasi pe net la ,rabdare sa aveti doar.

[adrian_pic]

 

Castigator:

23-Willenswaard, van, Peter -AudioNote Trans-300 double-C-core

Locul II

5-Falampin Jérôme, unknown semi‐pro vintage transformer (in tea box)

 

Semifinale:

26 - Monmagnon Yves, Dissident Audio transformer

27 - Pierre‐Francois Brand, transformer

 

Sferturi:

12 - Le Cléac‘h Jean‐Michel, Meigxu from a Mingda SE amplifier

9 - Michimori Hirokuni , ex‐Tango #10887 (special order), rating 50W, 3.5K

6 - Sullerot Julien, Partridge TK 4519

30 - Lundahl Per, LL1693/70mA

 

Deci Polisois Aristide cu trafurile lui nu a ajuns nici macar in sferturi la concursul organizat pentru trafuri.

 

Traful 19 al lui Polisois Aristide chiar nu are joase!!! Nu stiu cu piese muzicale s-a facut testul dar oricum pot tragge concluzia ca nu prea aveau bass.

 

Curios pentru mine este si ajungerea in finala a trafului cu numarul 5 al lui Falampin Jérôme care la fel este deficitar si la inalte si la joase.

 

Raspunsul in frecventa a trafului castigator (cu rosu este raspunsul trafului, cu albastru referinta):

 

 

Traful cu numarul 6: Partridge = excellent frequency response.low distortion .

Traful cu numarul 9: ex‐Tango = excellent frequency response.best distortion performance.good square wave response.

Traful cu numarul 30: Lundahl Per, LL1693 = the best frequency response ,Very low distortion

 

Poate le plac distorsiunile la baietii aia (microdetalii) dar chiar asa de surzi sa fie incat sa nu sesizeze nici raspunsul in frecventa? (sau revin la ipoteza de mai sus ca nu au fost piese cu bass si cu inalte).

[Vizitator]

Evident/clar de ce un transformator de ieşire Polisois Aristide care "acopaniaza"/denaturează formă de undă , sursa de semnal şi adăugă numeroase "micro-detalii" inexistente în sursa de semnal poate fi apreciat ocazional.

 

Transformatorul de ieşire Polisois Aristide (în cauză) numai bun de echipat un tomberon(în opinia mea).

 

Sunt câteva transformatoare de ieşire foarte bune în prezentarea care face obiectul discuţiei numai să avem "ochi" să le vedem că ureche avem slavă domnului(dar nu strică să ştim şi ce auzim cu urechea...poate înţelegem la un moment dat... chiar dacă ne încântă auzul nechezatul/tropăitul/fâlfâitul cailor verzi înaripaţi...).

[THOMAS]

@adrian_pic Bineinteles ca totul este subiectiv in ceea ce priveste gusturile pentru un anume tip muzica si nu va mirati,personal am participat la auditii la care majoritatea chiar nu ascultau piese cu mult bass,le evitau. Mai cred ca un amplificator trebuie probat ca un intreg,ce ar fi sa postam aici raspunsul in freventa,sau alte teste pentru fiecare componenta in parte(!?),sau sa demontam motorul unui automobil pentru a-l proba separat,asta a facut-o proiectantul ca pana la urma sa scoata un intreg (automobilul) ce ne va placea sau nu,asta-i parerea mea,intr-un automobil OT-uli dintr-un amplificator cu tuburi ii corespunde cutia de viteze. Transformatoarele de iesire fiind componente ale unui amplificator,trebuiesc realizate cu grija,corect din toate punctele de vedere si apoi utilizate in aplicatia dorita,cu/fara NFB,cu/fara KNFB asa cum este gandita schema in asa fel incat amplificatorul,repet ; ca un intreg,sa corespunda cerintelor consumatorului de muzica si mai putin electronistului,asa-i? Toate transformatoarele testate sunt pentru SE cu 300B,ca dealtfel si toate amplificatoarele (31 la numar) si tare as fi fost curios ce premiu ar fi castigar A.P daca ar fi schimbat in montajele lui trafurile de iesire. Nu credeti ca trafurile fiind probate cu schema de test din desen,si comparate s-ar fi putur ca Aristide Polisois sa fi corectat totul din configratiile alese pentru amplificatoarele lui,drept pentru care ar fi placut auditoriului ???,din acest motiv cred ca un amplificator trebuie considerat dar si testat ca un intreg. P.S noi vb. aici,pe forumul nostru,dar oare va ajunge careva dintre noi cu vre-o realizare la acest festival European,chiar daca nu ia niciun premiu si sa vedem cu mandrie cum este analizat si un amplificator realizat de mintea si manutele unui roman!?

[Vizitator]

În lumina celor spuse mai sus de Lăzăroiu se poate deduce cu uşurinţă că atunci când unii consumatori de muzică ascultă prin intermediul unui amplificator hi-fi posibil să nu prea înţeleagă ce şi cum ascultă cu urechea , să prefere altceva în locul amplificări/reproduceri cât mai fidele a sursei.În concluzie pentru unii consumatori de muzică termenul Hi-Fi este lipsit de relevanţă ,dar noi aici postăm/discutam totuşi pe un forum dedicat electroniştilor.

[THOMAS]

În lumina celor spuse mai sus de Lazaroiu se poate deduce cu uşurinţă că atunci când unii consumatori de muzică ascultă prin intermediul unui amplificator hi-fi să nu prea înţeleagă ce şi cum să prefere altceva în locul amplificări/reproduceri cât mai fidele.

Eiii! nu in "lumina" mea,dl.Vali,este doar parerea mea si nu trebuie luata in seama cine sunt eu ca sa pot fi luat in seama,aici suntem sper,doar niste prieteni ce ne leaga aceeasi pasiune,doar discutam. Si eu m-as fi speriat daca mi-ar fi iesit asa ceva la masuratorile trafurilor realizate de mine,eu am vrut sa subliniez ca s-ar putea ca A.P, sa fi avut anume configuratii in amplificatorl lui. O sa ma rezum numai la discutii pur electronice,intr-adevar,problemele cu "asculatul" in veci vecilor nu pot fi obiective.

[adrian_pic]

Distorsiunile unui amplificator nu suna neaparat "rau" auzului, vezi amplificatoarea de instrumentatie.

Un amplificator de chitara = o parte dintr-un "instrument muzical", la fel cum si cabinetul cu difuzor = o alta parte din acelasi "instrument muzical". Deci un instrument muzical scoate sunete in functie de cum este "chinuit" de solist. Dar odata muzica PRODUSA si INREGISTRATA trebuie REDATA CAT MAI FIDEL. Orice modificare a accesteia nu este acceptata. Altfel in loc sa ascult un corn voi asculta o trompeta sau in loc de flaut o sa ascult clarinet (adaugarea sau scoaterea de armonici care schimba timbrul) si apoi vine unul si ma intreaba: cum nu-ti place cum suna trompeta si eu ce sa ii zic: omule in pasajul original canta un corn!

Deci trebuie sa facem o distinctie clara intre PRODUCERE si REPRODUCERE.

 

Poate la unii le place cum se aude o melodie distorsionata dar totusi scopul nostru este sa ascultam muzica cat mai aproape de formatul ei original.

Este foarte adevarat ca astazi in muzica usoara se apeleaza la tot felul de prelucrari incat si o gajaita ajunge sa cante sublim si in acelasi timp nu trebuie sa uitam muzica clasica care nu are nevoie de nici o prelucrare si care suna al nabii de bine si unele pasaje iti ridica parul de pe mana.

Sintetizatorul este cred un bun exemplu. Multi adora formatul final dar care deja este departe de ceva cantat LIVE. Muzica electronica la fel este un alt exemplu.

[adigh]

...de ce mama saraciei !"

Testul e facut anapoda.Nu stiu in ce conditii a fost masurata bobina de 36H. In lipsa de alte informatii sa luam de bun ce avem. La 20Hz bobina va avea Xl=4,5kohm. In paralel cu impedanta primarului va sunta frecventele joase. Dar asta numai la masuratori. Cu muzica va suna mai bine. Doar masuratoarea e eronata. Pare ca transformatoarele nu au bass. Pentru masuratori corecte bobina ar fi trebuit sa aibe muuuuuuult mai mare inductanta.Am presupus ca sursa DC are condensatoare la iesire.

[hpavictor]

P.S noi vb. aici,pe forumul nostru,dar oare va ajunge careva dintre noi cu vre-o realizare la acest festival European,chiar daca nu ia niciun premiu si sa vedem cu mandrie cum este analizat si un amplificator realizat de mintea si manutele unui roman!?

Cu siguranta va ajunge cineva din Romania acolo , pentru a dovedi tuturor detractorilor ca se poate ! Stiu eu sigur ...