blue Postat Iulie 23, 2012 Partajează Postat Iulie 23, 2012 Teoretic legarea a trei secundare serie a caror suma sa fie N spire este identica cu legarea paralel a trei infasurari de N spire fiecare, eu prefer ultima solutie din motive de geometrie avantajoasa pt infasurarile P/S si de regula se pot obtine inductante de pierderi mai miciFireste, precizia de bobinare pt secundarele in paralel trebuie sa fie maxima, chiar inceputurile si sfirsiturile bobinelor trebuie sa fie riguros in aceleasi puncte (unul din secretele OT), mai sint si altele... Link spre comentariu
zbodeoc Postat Iulie 23, 2012 Partajează Postat Iulie 23, 2012 Executate corect infasurarile conectate in paralel sau in serie pot sa duca la acelasi rezultat calitativ. In practica fiecare transformator are povestea si particularitatea lui, totul tine de convenienta. Pentru aceeasi banda de frecventa si liniaritate (greu de atins) un transformator avind 4k/8ohm poate sa fie mult diferit constructiv fata de unul de 5k/8ohm desi valorile de impedanta primara sint in majoritatea cazurilor compatibile cu tuburi din aceeasi familie sau chiar identice. Pentru incepatori si entuziasti recomand legarea secundarului in serie pentru ca faciliteaza obtinerea tuturor prizelor adaptoare de sarcina. Afirmatia precedenta nu este o regula in sine, presupune respectarea si cunoasterea tuturor parametrilor si a bunelor practici in materie de contruire a transformatoarelor. Link spre comentariu
zal Postat Iulie 23, 2012 Partajează Postat Iulie 23, 2012 Ptr cine mai e interesat de trafo A-470, adaug diagrama de bobinare: Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 23, 2012 Partajează Postat Iulie 23, 2012 Domnilor, cu tot respectul, intrebarea era daca poate emite cineva o aproximare, nu am intrebat care varianta e mai buna...mi-e clar ca varianta cu secundarele in paralel e mai avantajoasa...fie si pentru faptul ca in acest fel sarma e mai subtire si de multe ori se poate potrivi sa intre pe 1-2 straturi complete...depinde de sectiune, dar voiam sa am o idee despre cat pierd daca aleg varianta cu 3 secundare in serie... @blue: "chiar inceputurile si sfirsiturile bobinelor trebuie sa fie riguros in aceleasi puncte"...printre altele si de asta ma tem, mai ales ca intentia concreta e de a lucra pe ceva miezuri de sectiune foarte mare - daca niste miezuri de alimentare TV Rubin pot fi considerate asa - si sunt constient ca un sfert de spira poate fi important... ...si da, ma gandesc si la varianta avantajului modificarii impedantei de sarcina prin prizele ce se pot scoate astfel, adica in functie de calcule se pot aproxima straturile sa nu fie riguros egale, astfel ca sa se poata scoate macar experimental si o priza de, sa zicem 4 ohmi. Dar asta ar fi doar un avantaj secundar, nu un scop in sine. Link spre comentariu
zal Postat Iulie 23, 2012 Partajează Postat Iulie 23, 2012 Tot ptr A-470, schema legării bobinajelor: Întrebarea e: se încumetă cineva să-l reconstituie? Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 24, 2012 Partajează Postat Iulie 24, 2012 Domnilor, cu tot respectul, intrebarea era daca poate emite cineva o aproximare, nu am intrebat care varianta e mai buna...mi-e clar ca varianta cu secundarele in paralel e mai avantajoasa...fie si pentru faptul ca in acest fel sarma e mai subtire si de multe ori se poate potrivi sa intre pe 1-2 straturi complete...depinde de sectiune, dar voiam sa am o idee despre cat pierd daca aleg varianta cu 3 secundare in serie... @blue: "chiar inceputurile si sfirsiturile bobinelor trebuie sa fie riguros in aceleasi puncte"...printre altele si de asta ma tem, mai ales ca intentia concreta e de a lucra pe ceva miezuri de sectiune foarte mare - daca niste miezuri de alimentare TV Rubin pot fi considerate asa - si sunt constient ca un sfert de spira poate fi important... ...si da, ma gandesc si la varianta avantajului modificarii impedantei de sarcina prin prizele ce se pot scoate astfel, adica in functie de calcule se pot aproxima straturile sa nu fie riguros egale, astfel ca sa se poata scoate macar experimental si o priza de, sa zicem 4 ohmi. Dar asta ar fi doar un avantaj secundar, nu un scop in sine. Nu pierzi nimic. E posibil chiar sa cistigi. Fa totul in serie cu sirma corespunzatoare. E mai bine. Link spre comentariu
hpavictor Postat Iulie 24, 2012 Partajează Postat Iulie 24, 2012 http://www.laminationspecialties.com/ei/EIP/EI112P.htm Din ce scrie acolo, tolele au 0.35mm grosime iar sectiunea e de 13.6 cm2. Nu au fereastra marita. Din ce scrie acolo , asa este . Dar bat campii , tolele originale au fereastra marita . Mai este o precizare de facut...nu este exact chiar numarul de spire folosit la trafo out original...doar raportul de transformare este corect . Este mai mic cu 15% , dar nu cred ca mai conteaza...performantele vor fi bune chiar si asa ! Cred proiectul de trafo out ca a fost " cosmetizat " pentru a incape pe tola E14 cu fereastra normala , din zilele noastre . Ordinea infasurarilor este corecta , chiar si sensul bobinajelor , fazarea , totul este ca la trafo out original . O alta " posibila " eroare , aparent " neintentionata " este numarul variabil de spire pe anumite straturi ale primarului... Priviti cu atentie...variaza de la 181 spire la 191 spire pe stratul de primar !!! Aici este posibil sa se fi aplicat un coeficient de corectie " empiric " pentru compensarea lungimii spirei medii la diferitele sectiuni ale primarului , pentru ca cele doua sectiuni de primar sa prezinte la masuratoarea rezistentei intre + si A1 perfect egala cu cea dintre + si A2 ? Asta sa fie marele secret tehnologic prin intermediul caruia Dynaco avea un sunet foarte apreciat in epoca ? Nu prea cred... Oare asa este originalul ? Inclin sa cred ca doar varianta postata de ZAL mai sus este OK , cu mentiunea ca trebuie marit numarul de spire cu 15% . De altfel se poate infirma sau confirma supozitia mea legata de numarul de spire printr-o metoda relativ simpla : se verifica numarul de spire pe un singur strat de secundar ( doar daca se bobineaza cu sarma de sectiunea corecta ) si cunoscand raportul de transformare ( asta este fix si cunoscut ) rezulta numarul de spire din primar . Evident , trebuie sa luam o mica marja de eroare la dimensiunea interioara a carcasei originale ... Oricum s-au complicat , trebuiau sa bobineze in sistemul clasic cu galeti , si gata . Iesea perfect simetric ! Parerea mea . Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 25, 2012 Partajează Postat Iulie 25, 2012 Nu pierzi nimic. E posibil chiar sa cistigi. Fa totul in serie cu sirma corespunzatoare. E mai bine.Multumesc, Misa, oricum asa o sa fac, eram doar curios daca a studiat cineva concret situatia prin comparatie, practic sau macar teoretic. Varianta in serie pastreaza si avantajul de a putea modifica ulterior impedanta doar adaugand un numar oarecare de spire, fara sa mai fie nevoie de a desface toata bobina. Link spre comentariu
mișa Postat Iulie 25, 2012 Partajează Postat Iulie 25, 2012 Deh...adaugi daca incape...Lucrezi cu sirma groasa nu uita.Eu nu am observat vreo diferenta electrica sau de sound intre cele doua metode. Am observat numai diferente la dificultatea construirii trafului. De multe ori, te incurca faptul ca trebuie sa lucrezi "sus" cu sirma de 1.5 sau 2mm. (tensiuni mecanice mari, deformarea izolatiei...etc.) Alteori te ajuta. Erau pe vremuri, chiar pe acest forum diverse "axiome" cum ca bobinarea paralel se foloseste la...iar bobinarea serie se foloseste la altceva. Eu nu validez aceste axiome. Depinde doar de proiectant si evident daca proiectul poate fi realizat practic. Link spre comentariu
carageae Postat Iulie 25, 2012 Partajează Postat Iulie 25, 2012 Asta ramane de vazut la fata locului. Daca nu o sa-mi incapa pe un singur strat cu sarma groasa probabil voi bobina bifilar cu sarma mai subtire, astea sunt sigur ca le pot pune in paralel fara probleme...oricum, nu va fi vorba chiar de 1.5-2mm...probabil ceva sub 1, chiar 0,9. Link spre comentariu
vera Postat August 12, 2012 Partajează Postat August 12, 2012 A pune 2 sau mai multe secundare in paralel este o problema. Chiar daca sunt identice ca nr. de spire si sectiune conductor ele au rezistente diferite (secundarul bobinat ultimul pe carcasa are cea mai mare rezistenta ). Ca urmara ele vor fi incarcate diferit (secundarul dinspre exteriorul carcasei este incarcat cel mai putin, iar cel bobinat primul pe carcasa cel mai mult ). Deci cele "n" secundare legate in paralel nu sunt, toate, exploatate 100%. In plus exista riscul sa creasca , mai mult decat am calculat, pierderile in Cu. Din acest pct. de vedere eu recomand secundarul bobinat in sectiuni legate in serie (chiar si cu 2 conductoare mai subtiri bobinate in paralel-ocupa mai mult loc). Link spre comentariu
hpavictor Postat August 12, 2012 Partajează Postat August 12, 2012 Recomand un singur secundar ( de preferat într-un singur strat )... sau doua doar in cazul particular când bobinajul este in varianta " cu galeti " , dar bobinate pe același strat ...Reciteste încă o data recomandarile pe care le-am făcut când ai pus aceeași întrebare ...Ce nu pricepi ?Greii forumului care chiar știu despre ce este vorba nu vor sa dezvăluie secretul sau sa explice ce avantaje prezintă soluția propusă de mine , nimeni nu se va baga într-o discuție care generează scandal . Link spre comentariu
carageae Postat August 16, 2012 Partajează Postat August 16, 2012 OK, chiar daca sunt hotarat sa merg pe varianta cu secundare in serie, raspunsul pe care il asteptam de la un electronist era un raport intre cele doua variante, teoretic si aproximativ, stiu ca in practica se ia in calcul calitatea miezului, eventual a sarmei, dar pentru o comparatie directa astia era parametri care se reduc/simplifica.Ma asteptam sa aiba cineva un material cu raportul dintre inductanta de pierderi in cele doua cazuri, raspunsul in frecventa teoretic, randamentul etc.Nu am intrebat care varianta e mai buna...pana la urma probabil ca diferentele sunt suficient de mici ca sa nu fie decelate cu urechea...evident o ureche de meloman educat, nu de audiofil.De regula citesc inclusiv topicurile mari, inainte de a pune intrebari, dar momentan sunt in vacanta si am internet foarte lenes, insa cred ca daca s-ar fi dat un raspuns la obiect pe parcursul celor 50 de pagini anterioare s-ar fi indurat cineva sa-mi spuna si mie la ce pagina era localizat... Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Hai ca este simplu . Este de dorit ca acel cuplaj intre primar si secundar sa se faca doar prin intemediul miezului magnetic , mai putin prin cuplaj inductivo-capacitiv . Cuplajul inductivo-capacitiv nu poate fi la fel de performant ca cel magnetic , este total nelinear .. Nu stiam ca intr-un circuit de curent alternativ exista cuplaj inductiv fara camp magnetic.Curentul alternativ sau un electron in miscare(luand in calcul chiar si miscarea de spin)produce camp electro-magnetic sau notiuni interpretabile la nesfarsit prin separarea componentelor dualismul unda-corpuscul al electronului, altfel inseparabile ?http://ecoca.eed.usv.ro/teaching/emc/emc2007/cem3.pdf Link spre comentariu
hpavictor Postat August 18, 2012 Partajează Postat August 18, 2012 Nu conteaza ce nu stiai , dar nimeni nu a sustinut ca exista ( sau nu ) cuplaj inductiv fara camp magnetic . Reciteste inca o data ce am afirmat . Daca s-a inteles gresit , imi cer scuze .Oricum iti urez bine ai (re)venit pe forumul nostru ! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum