THOMAS Postat Aprilie 12, 2012 Partajează Postat Aprilie 12, 2012 @ O sa incerc sa-l bobinez sa vad ce o sa iasa.... Se aplica aceleasi reguli ca si la transformatoarele E+I ? Ma refer la fazarea bobinelor, primare si secundare intercalate etc.... Am scris in primul desen ca sectiunea dv. este echivalenta cu o sectiune de 5.5cm*2 pentru E+I.Din discutiile de pe aici ar rezulta ca aceste transformatoare se calculeaza la fel ca cele E+I. Eu le calculez altfel un pic diferit fata de E+I,dar asta este problema mea,doar e democratie,nu??? Link spre comentariu
Vizitator calin_rusu Postat Aprilie 12, 2012 Partajează Postat Aprilie 12, 2012 @ O sa incerc sa-l bobinez sa vad ce o sa iasa.... Se aplica aceleasi reguli ca si la transformatoarele E+I ? Ma refer la fazarea bobinelor, primare si secundare intercalate etc.... Am scris in primul desen ca sectiunea dv. este echivalenta cu o sectiune de 5.5cm*2 pentru E+I.Din discutiile de pe aici ar rezulta ca aceste transformatoare se calculeaza la fel ca cele E+I. Eu le calculez altfel un pic diferit fata de E+I,dar asta este problema mea,doar e democratie,nu???Am mai calculat si bobinat trafuri de iesire E+I, dar asta ar fi primul toroidal pe care incerc sa-l realizez. Vroiam sa stiu daca sunt alte reguli in ceea ce priveste bobinajul.... Link spre comentariu
TESSLA Postat Aprilie 12, 2012 Partajează Postat Aprilie 12, 2012 Ieri am demontat un traf C+C, de fabricatie industriala. Traful scotea 19 V din 170 de spire ale secundarului (85 spire+85 spire), in conditile in care sectiunea era de aproximativ 3.2 cm patrati. Ei, din aceste date, cred ca reiese clar ca e o diferenta intre modul in care se calculeaza E+I si modul in care se calculeaza C+C (un traf E+I, bobinat cu o constanta de 45, ar fi avut nevoie de 270 de spire ca sa scoata acelasi voltaj). Mentionez ca traful era de retea, dar cu toate astea am considerat ca experimentul meu practic e relevant pentru discutia din acest topic. Si inca ceva, traful era romanesc, cica din tv-urile A/N Sport. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 12, 2012 Partajează Postat Aprilie 12, 2012 Aliajul feros pentru trafo de reţea obişnuit admite circa 1T si pe la 1,2T intra in saturaţie pe când aliajul feros pentru trafo C+C admite 1,6T pe la 1,8-2T intra in saturaţie(cam la fel ca un toroidal).Aşa se explica "diferenţa" de care faceţi vorbire.Un mare avantaj C+C în raport cu toroidalul se poate monta C_urile cu întrefier.Desigur exista şi toruri cu întrefier(nativ) dar de exemplu Romtoroid nu deţine(in stoc) astfel de toruri cu întrefier.În configuraţie PP întrefierul nu este necesar în configuraţie SE din considerente economice (fier puţin) întrefierul devine necesar.PS.Din câte ştiam traful de TV-sport scoate 17Vca(în gol) ,mă rog poate nu mai reţin exact(pot să măsor , mai am circa 15-20 buc trafo-in TV-sport). Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 13, 2012 Partajează Postat Aprilie 13, 2012 Nu atat aliajul cat anizotropia data de directa de laminare a tablei. Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 13, 2012 Partajează Postat Aprilie 13, 2012 Nu atat aliajul cat anizotropia data de directa de laminare a tablei. Link spre comentariu
TESSLA Postat Aprilie 13, 2012 Partajează Postat Aprilie 13, 2012 PS.Din câte ştiam traful de TV-sport scoate 17Vca(în gol) ,mă rog poate nu mai reţin exact(pot să măsor , mai am circa 15-20 buc trafo-in TV-sport).Eu am demontat doua trafuri. Unul scotea 18.9 si celalalt 18.5 Vca...dealtfel banuiam ca atata scot pentru ca mai citisem undeva pe forum ca livreaza 19 V. Acuma na....poate o fi si din cauza ca la priza am mai mult de 220 V. Link spre comentariu
TESSLA Postat Aprilie 13, 2012 Partajează Postat Aprilie 13, 2012 PS.Din câte ştiam traful de TV-sport scoate 17Vca(în gol) ,mă rog poate nu mai reţin exact(pot să măsor , mai am circa 15-20 buc trafo-in TV-sport).Eu am demontat doua trafuri. Unul scotea 18.9 si celalalt 18.5 Vca...dealtfel banuiam ca atata scot pentru ca mai citisem undeva pe forum ca livreaza 19 V. Acuma na....poate o fi si din cauza ca la priza am mai mult de 220 V. Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 28, 2012 Partajează Postat Aprilie 28, 2012 Sa vedem cum putem determina nr de sp/V la un transformator cu un miez necunoscut. Voi compara miezurile EI cu grupul: toroidal, C-core, dublu C-core si R core. Indiferent la care transformator din acel grup ma voi referi, ma voi referi de fapt la toate pentru ca se comporta la fel la saturatie. Transformatoarele cu miez EI insa se comporta diferit la saturatie. Deasemenea voi considera ca sunt facute din acelasi tip de tabla cu exact aceleasi proprietati altfel comparatia nu are rost. Puterea unui transformator nu depinde doar de sectiunea miezului si de fereastra ci si de calitarea miezului (Bmax) si regimul de lucru. Atunci cind calculam nr de sp/V trebuie sa stim unde va fi folosit transformatorul si ce regim de lucru va avea. De exemplu un miez de calitate medie se poate calcula cu 50/S intr-o aplicatie oarecare. Acelasi miez mediu ar trebui calculat cu 55 sau 60/S daca vrem sa-l folosim intr-un loc unde e critica emisia de brum a transformatorului, intr-un amplificator de exemplu (dar un numai). Daca transformatorul va fi folosit intr-un dulap cu relee pe post de traf de separatie atunci ar putea fi calculat si cu 35/S. Miezul s-ar incalzi mai tare, ar radia mult brum dar releele nu ar fi deranjate de acest lucru. Asadar avem intre 35-60/S pentru un miez de calitate medie. Un miez de calitate slaba, ce nu admite inductii mari, intr-un amplificator, ar trebui calculat cu 70/S. Un miez de calitate buna ce admite inductii mari, intr-un dulap cu relee, am putea sa-l calculam si cu 25/S. Vorbim asadar de un calcul intre 25-70/S. O diferenta destul de mare ce impune optimizarea calculului. Nu am mai pomenit de conditiile de racire pentru ca diferentele ar putea fi mult mai mari. Spuneam ca toate miezurile se calculeaza cu formula: Vrms = 4.44*f*N*A*Bmax Bmax iseamna Bmax acceptata si nu e valoarea data de fisa tehnica a miezului, e altceva. In fisa tehnica a miezului e data Bmax pentru o anumita frecventa si anumite pierderi in miez (W/kg). Noi, in aplicatiile noastre putem lua o valoare mai mare sau mai mica. Daca de exemplu limita e impusa de randamentul trafului atunci mergem cu Bmax cit mai sus pina atingem valoarea maxima acceptata de noi. Daca acceptam, sa zicem, sa pierdem in gol 10% din puterea trafului atunci scadem treptat nr de sp/V pina curentul de mers in gol ajunge sa insemne 10% pierdere de putere a trafului. Sa vedem cum determinam asta in practica. Bobinam de proba un anumit nr de spire. Nu conteaza cite pentru a determina sp/V. E bine sa ocupe aproximativ acelasi volum pe care-l va avea primarul, o sa vedeti de ce spun asta. Puterea pierduta in miez e aceeasi indiferent de tensiunea primarului. Daca un primar alimentat la 220V consuma 0,1A in gol atunci pe acelasi miez daca vom bobina un primar la 22V vom avea un curent de 1A, adica puterea consumata la mersul in gol va fi constanta. Daca infasurarea de proba va avea un nr de spire mai mic, pentru a nu face risipa de sirma, dar acelasi diametru mic, atunci caderile de tensiune pa rezistenta primarului ar da erori mari. Pentru acuratetea masuratorii daca bobina de proba are de vreo 10 ori mai putine spire atunci ar trebui sa aibe tot de atitea ori mai mare sectiunea pentru ca la proba va lua curent de vreo 10 ori mai mare. Puterea pierduta pentru magnetizarea miezului (puterea pierduta la mersul in gol) e constanta. Nu depinde nici de sarcina si nici de tensiunea primarului. Nu ne putem zgirci la bobina de proba, in final se va folosi aceeasi cantitate de cupru. Mai departe avem nevoie de un autotransformator, un voltmetru si un ampermetreu. Estimam puterea trafului in functie de sectiune si fereastra iar apoi crestem traptat tensiunea pe bobina de proba(primarul de proba) pina puterea consumata va atinge 10% din valoarea estimata a transformatorului, daca am ales 10%, daca am ales alta valoare atunci alta valoare. Interesant e ca nu stim exact puterea reala a trafului pina nu vedem ce calitate de miez avem, luam doar valoarea estimata. Pentru cei care vor precizie mai mare pot reface totul de citeva ori luind in calcul ca valoare estimata puterea calculata a trafului rezultata din calcule. Dupa ce am gasit punctul unde Bmax determina o anumita pierdere, acceptata de noi, impartim nr de spire al bobinei de proba la nr de volti la care am ajuns cu autotransformatorul si avem nr de sp/V. Indiferent daca e EI sau toroidal. Daca limita Bmax nu e impusa de randament ci e impusa de radiatia de brum atunci ar trebui sa masuram cimpul radiat de transformator. Sa nu ne complicam prea tare. Datorita modului de constructie diferit miezul EI se satureaza in mod diferit fata de toroidal, C-core etc. Cimpul magnetic parcurge zone unde cristalele din tole au orientari diferite (anizotropie). Asta inseamna ca anumite zone se vor satura mai repede, pe urma altele iar mai la urma toate dar intr-un mod gradat. La toroidal toate zonele se satureaza deodata. Asta face ca la aceleasi pierderi acceptate in miez, EI sa aiba mai repede un curent de mers in gol mare si deci sa admita Bmax mai mici decit toroidalul. La toroidal se poate merge cu Bmax pina in preajma saturatiei fara sa creasca asa mult curentul de mers in gol si deci pierderile in miez. La aceeasi tabla folosita, cu aceleasi proprietati. Asta inseamna ca toroidalul poate fi facut cu mai putine sp/V decit EI si va avea deci mai putin cupru sau miezul de sectiune mai mica sau cite putin din amindoua. La aceeasi putere toroidalul va fi mai usor iar daca mai luam in seama si cimpul radiat atunci la transformatoarele de retea toroidalul e superior EI. La OT insa lucrurile nu stau deloc asa. La toroidal nu putem profita de Bmax la fel ca la trafurile de retea. Miezurile se satureaza la frecventa mica si la amplitudine mare. Daca punem un toroidal sa mearga la limita saturatiei atunci vom avea surpriza sa constatam ca peste anumite limite de amplitudine si sub anumite valori de frecvente transformatorul limiteaza brusc. La EI saturatia e treptata si stai sa vezi cind apare fara sa-ti dai seama ca deja esti acolo pe cind la toroidal se intra brusc in saturatie si asta e vizibil. De asta unii spun ca nu e bun miezul toroidal pentru OT pentru ca se satureaza mai repede. De fapt un se satureaza mai repede ci dintr-o data iar asta se simte. Pentru a sta departe de saturatie e necesar ca toroidalul sa fie supradimensionat si se pierde avantajul de gabarit pe care il are la trafurile de retea. Dar daca se supradimensioneaza se obtin pierderi si distorsiuni mai mici decit la EI, miezul lucrind mai liniar. Daca vrem un traf de chitara atunci nu ne putem baza pe toroidal. Pina la urma miezul EI nu e nici mai bun nici mai rau ca toroidalul atunci cind vorbim de OT. Sau e mai bun din anumite puncte de vedere dar mai rau din altele. E doar mai altfel, e diferit. Link spre comentariu
TESSLA Postat Aprilie 29, 2012 Partajează Postat Aprilie 29, 2012 Intreb aici ca sa nu mai deschid alt topic: este critica pozitia drosel-ului in raport cu traful de alimentare pentru un amplif cu lampi? Adica axele bobinelor pot fi paralele sau trebuie neaparat sa fie perpendiculare ca sa nu se induca brum de retea? Va multumesc! Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 Nu e nevoie sa se ia asa multe masuri de precautie ca la OT, depinde totusi de condensatorii intre care e pus droselul si valoarea droselului. Cu cit condensatorii sunt mai mari si valoarea droselului e mai mare curentul e mai constant. Ideea e ca curentul prin drosel e constant(aproape) si deci nu induce curenti in sirmele din jur chiar daca are un cimp de scapari. La SE curentul e practic constant, la PP ar trebui sa se tina cont. Chiar daca are niste variatii acele variatii de curent totusi nu sunt la fel de mari ca la OT. Link spre comentariu
ggg Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 Spuneam ca toate miezurile se calculeaza cu formula: Vrms = 4.44*f*N*A*Bmax M-ai omorat cu formula asta . Iti dau un caz si calculeaza tu sa vezi ce iese : f=50 Hz,N=2000,A=20 cmp, Bmax=90000 G/Oe Dupa ce am gasit punctul unde Bmax determina o anumita pierdere, acceptata de noi, impartim nr de spire al bobinei de proba la nr de volti la care am ajuns cu autotransformatorul si avem nr de sp/V. Indiferent daca e EI sau toroidal. Cum determini Bmax fara sa stii H ?Pai mai intai spui ca E+I se satureaza diferit comparativ cu celelalte tipuri de miez si acum nu mai conteaza ??? Link spre comentariu
zbodeoc Postat Mai 5, 2012 Partajează Postat Mai 5, 2012 Aici m-ati cam lasat "sedusa si abandonata"... ce-i asa greu sa corelezi 7-8 entitati din care 2-3 variabile mai tot timpul?! ☺☺☺ Link spre comentariu
ggg Postat Mai 7, 2012 Partajează Postat Mai 7, 2012 Zbodeoc!!! Ai dreptate ,cel putin f,a,B,Np,Ns,Ua sunt folosite tot timpul in calculul transformatoarelor.Ma achit de o obligatie si pun aici o "socoteala" care poate lamuri relatia dintre spire si V(10^8)/(4.44*f*a*B) Link spre comentariu
hpavictor Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Va propun un model de aranjare mai deosebit a bobinelor la trafo out pentru amplificatoarele PP ce permite performante excelente in domeniul HiFi ( dar nu pentru instrumente muzicale ..... ) .V - sfarsitul bobineiK - inceputul bobinei Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum