Detalii transformatoare de iesire

[THOMAS]

Miezurile se numesc pentru au forma literei ,mai mult sau mai putin.Cele care sunt facute din doua "litere" se numes dublu C sau la rusi se mai numesc si dublu U.

Cele care sunt facute din 4 litere se numesc 4C,sau W sau la rusi litera E culcat (nu am fonturi rusesti!).Este o greseala sa considerati sectiunea miezului la dubluC ca fiind dubla,ce la un TOR se ia sectiunea dubla????...pana la urma si dubluC poate fi considerat un TOR turtit.

Senzatia ca ar fi considerata o sectiune dubla este datorita faptului ca randamentul unui astfel de traf este foarte bun,iar calculele sunt un pic diferite fata de miezurile E+I,rezultand un numar mai mic de spire /volt.

Un mic desen mai jos:

 

 

Astea fac parte tot din ciclul:"..parerea mea!"

 

..de fapt este o aiureala sa spun "parerea mea",asa se calculeaza corect si gata!

 

P.S scuzati desenul,e facut la repezeala!

[mișa]

Bineinteles dom'le.

[zbodeoc]

Daca sectiunea la C-core se pune de doua ori atunci sectiunea la E+I ar trebui considerata macar o data si jumatate Noroc ca parerile, ca si guvernele, se schimba...

[adigh]

Puterea unui transformator nu depinde doar de sectiunea miezului ci de sectiune si de fereastra in egala masura. Chiar subliniez egala.

E aiurea sa calculezi valoarea puterii doar dupa sectiune. Daca puterea miezului ar fi evaluata dupa greutate (la aceeasi calitate de materiale) atunci ar fi mai aproape de adevar decit dupa sectiune.

Un mic exemplu: daca dublam fereastra dar pastram sectiunea vom avea acelasi numar de sp/V (deci acelasi nr de spire) dar putem pune sirma cu sectiune dubla. Asta inseamna curent dublu si la aceeasi tensiune avem putere dubla. Daca fereastra se reduce la jumatate atunci va rezulta putere jumatate fiindca sectiunea spirelor trebuie sa se reduca la jumatate altfel nu incap in fereastra.

 

Ideea ca puterea miezului se calculeaza cu formula P=S*S e valabila doar in anumite cazuri, cind avem un raport al laturilor sectiunii de 1,5 (ma refer la E+I). Sa ne referim de exemplu la o tola EI66. Avem o latime a I-ului de 11mm. Fereastra bobinabila (ce se ia in calcul daca incape numarul de spire) f=11*33=363mm^2. Fereastra ce se ia in calcul cind se calculeaza puterea F=2*f. Latimea limbii centrale e 11*2=22mm. Daca avem o grosime a pachetului de tole de 1,5*22(limba centrala)=33mm doar atunci se indeplineste conditia F=S si in loc de a spune, cum e corect, P=F*S putem simplifica si spune ca P=S*S. 33*22=726(363*2). Poate pentru ca majoritatea transformatoarelor au aceste proportii sa obisnuit lumea sa calculaze cu formula ultraaproximativa P=S*S. In rest in toate cazurile avem P=F*S.

 

Am auzit adesea la diversi ca transformatorul are putere dar nu are fereastra si ca trebuie folosita o tola mai mare pentru ca altfel nu incap spirele. Pai daca nu incap spirele atunci transformatorul nu are destula putere. Prin marirea tolei se mareste puterea transformatorului chiar daca ramina aceeasi sectiune.

 

Am vazut ca lumea de pe la noi se codeste sa raspunda (atunci cind e intrebata) la intrebarea "cum se calculeaza transformatoarele pe miezuri C", asa ca am sa o spun eu.

Miezurile C nu se calculeaza altfel decit miezurile EI. Atunci cind se calculeaza numarul de sp/V se tine seama exclusiv de sectiune (numai una din cele doua coloane pe care se bobineaza). Iar cind se calculeaza puterea se tine cont de sectiune si de fereastra. Tot acel gol (disc de aer) din interiorul miezului reprezinta f (fereastra ce se ia in calculcind se calculeaza sectiunea bobinabila). F=2*f (F se ia in calcul la calculul puterii) Ramine valabila formula P=F*S. Bobinarea pe doua coleane la C-core are avantajul de a mai scurta spirele si de a face bobinajul mai usor de simetrizat dar nu schimba calculul. Se poate socoti ca amindoua bobinele sunt pe aceeasi coloana in aceeasi fereastra si aceeasi sectiune ca nu se schimba nimic, e doar o miscare de translatie a bobinei. Deasemenea acelasi miez(C-core) poate fi separat in doua si pus intr-o parte a bobinajului si in alta (dublu C-core) si ramine aceeasi suprafata si aceeasi fereastra, daca bineinteles avem o bobina unica.

Avantajul C-cor de a avea o fereastra mare (in general) face ca miezul sa poata manipula puteri mari chiar cu sectiuni mici datorita ferestrei.

Sunt diferente intre EI si C-core dar acum m-am referit strict la calculul transformatorului.

Datele problemei se schimba dar calculul de baza e la fel ca la EI

Comparatia EI cu C-core e valabila pentru miezuri cu aceleasi inductii maxime acceptate.

[TESSLA]

Si daca realizez un miez cu o sectiune de 50 cm2, dar cu o fereastra imensa pentru bobinaj, inseamna ca traful meu are o putere imensa? Eu inteleg ca fereastra are rolul ei, daca e mare, poti sa pui sarma mai groasa, dar totusi o anume sectiune nu poate transfera o putere oricat de mare, are si ea un optim. Parerea mea.

[adigh]

Si daca realizez un miez cu o sectiune de 50 cm2, dar cu o fereastra imensa pentru bobinaj, inseamna ca traful meu are o putere imensa? Eu inteleg ca fereastra are rolul ei, daca e mare, poti sa pui sarma mai groasa, dar totusi o anume sectiune nu poate transfera o putere oricat de mare, are si ea un optim. Parerea mea.

Cu cit creste fereastra, creste puterea dar nu putem profita oricit de mult de asta fiindca ce cistiga pe o parte se pierde pe alta. Va creste lungimea circuitului magnetic si inductanta de pierderi plus pierderile prin efect Joule, vor fi multe spire (daca se merge mai mult pe nr de spire si mai putin pe sectiune) iar cu multe spire creste si capacitatea parazita.Ceea ce am spus se refera la calculul EI si C-core din punctul de vedere al geometriei. Daca avem alta tabla cu alte calitati atunci mai vin niste coeficienti. Randamentul C-core e mai mare decit la EI pentru ca cimpul magnetic merge tot timpul pe directia care trebuie pe cind la EI datorita stantarii economicoase nu se intimpla asa. Vor rezulta la EI pierderi in fier mai mari, asta inseamna curent de mers in gol mai mare si deci un pic marit diametrul primarlui. Vom avea de ales intre a calcula C-core la fel ca la EI acceptind pierderile mai mici si deci acceptind imbunatatirea sau putem pune mai putine spire dar aducind traful la un randament mai slab apropiat de EI. Dar la inductii maxime acceptate (de miez nu de tabla fiindca daca tabla se poate pune partial invers) atit de EI cit si de C-core le vom calcula la fel. Se vor satura la fel, la aceleasi tensiuni, daca avem aceleasi sp/V si aceeasi sectiune.

[THOMAS]

Sa fim seriosi!

 

Niciodata nu vom gasi trafuri cu fereastra debitata tehnologic dupa cum visam noaptea.Acolo este vb de linii de camp,daca ne "indepartam" prea mult de miezul central liniile de camp vor fi mai "rare"....,asa ca exista niste relatii clare si rapoarte stabilite precis intre dimensiunea limbii centrale a unei tole,partile laterale si fereastra utila pentru bobinaj,clar asta.

Iar altceva ce as vrea sa intreb este ca ,daca avem doua miezuri ,unul E+I cu suprafata sectiunii de 10cm*2 si unul identic (chiar si geometric) 4XCcore cu aceeasi suprafata a sectiunii de 10cm*2,se poate afirma ca vom avea acelasi numar de spire pe volt?????....

Stiti care este puterea bruta prin formula empirica pentru ambele trafuri?????.....

Ar fi o greseala grosolana sa credem ca cele doua miezuri de doua tipuri diferite,dar sectiuni identice si ferestre identice vor putea intra in componenta unor transformatoare identice ca putere (icarcare maxima)...!!!!!!!!!!!

Pentru cele care au diferite forme sau alte rapoarte intre dimensiunile tolei,atunci vom vorbi de transformatoare pentru aplicatii speciale,nu pentru audio.

Rapoartele intre dmensiunile unei tole ar fi cam asa (Vb. de transforamtoare pentru aplicatii audio):

 

 

 

P.S si pentru 4XC core sunt valabile aceste rapoarte,repet,vb. de transformatoare cu aplicatii audio.

Un traf de TV.TEMP are 210VA la o suprafata a sectiunii de numai 8cm*2(!!!) si un numar de spire/volt ca pentru un E+I cu sectiunea de S=18cm*2.

[zbodeoc]

Randamentul C-core e mai mare decit la EI pentru ca cimpul magnetic merge tot timpul pe directia care trebuie pe cind la EI datorita stantarii economicoase nu se intimpla asa.

Tabla la C-core este fero-siliciu graunti orientati (GOSS sau CRGO) pe cind la E+I e fero-siliciu chior. Pastrind strict masa si dimensiunile (exterioare) poti realiza un "E+I" cu un double C-core, la performante intre 1,4-2 fata de un E+I de aceleasi dimensiuni, asta venind din calitatile tablei.Mai nou se stanteaza si tole din CRGO, GOSS pentru E+I dar invariabil vor avea doar trei directii "bune", partea mai lunga de la "E" punind frina cimpului magnetic. Aceste tole vor avea o eficienta mai mare cu 10-15% fata de tolele normale (am masurat)Povestea e lunga si uneori micile detalii ruineaza cele mai sofisticate calcule. Oricum, formula S=20*sqrt(P/Fmin) mi se pare usor inutila (unde S-sectiune, P-putere, Fmin-frecventa minima de trecere). Acel "20" cred ca se refera la cea mai putin performanta tabla de transformator.Daca nu se masoara e loterie.

[adigh]

@lazaroiu, Daca ati fi citit cu atentie ati fi inteles despre ceea ce am spus. Nu vorbeam de proportiile limbii centrale a tolei ci de proportiile sectiunii transversala a miezului. Asta ca sa explic cind se poate aproxima ca P=S*S

 

Am mai spus deasemenea ca nu se poate merge oricit cu cresterea ferestrei dar intre niste limite acceptate e adevarat ca P=F*S adica cu alte cuvinte depinde in aceeasi masura de fereastra ca si de sectiune.

 

Daca doua miezuri (EI si dublu C-core) au aceeasi sectiune si aceeasi fereastra si au aceleasi proportii atunci vor avea aceeasi putere la aceeasi inductie maxima acceptata a miezului. E foarte important amanuntul acesta din urma. Pentru ca daca comparam un EI ce accepta o valoare mai mica a inductiei (datorita I-urilor) cu un dublu C-core ce e traversat corect de catre cimp atunci nu e corecta comparatia, ar mai trebui un coeficient. Vorbim de miez nu de tabla.

[adigh]

@zbodeoc, Daca comparam doua transformatoare facute cu miezuri de calitati diferite atunci nu e relevanta comparatia.Acea formula e valabila la 50Hz, daca vorbim de frecvente audio e altceva.

[zbodeoc]

@zbodeoc, Daca comparam doua transformatoare facute cu miezuri de calitati diferite atunci nu e relevanta comparatia.

Eu cred ca atunci e cea mai relevanta.

[THOMAS]

@lazaroiu, Daca ati fi citit cu atentie ati fi inteles despre ceea ce am spus. Nu vorbeam de proportiile limbii centrale a tolei ci de proportiile sectiunii transversala a miezului. Asta ca sa explic cind se poate aproxima ca P=S*S

 

Am mai spus deasemenea ca nu se poate merge oricit cu cresterea ferestrei dar intre niste limite acceptate e adevarat ca P=F*S adica cu alte cuvinte depinde in aceeasi masura de fereastra ca si de sectiune.

 

Daca doua miezuri (EI si dublu C-core) au aceeasi sectiune si aceeasi fereastra si au aceleasi proportii atunci vor avea aceeasi putere la aceeasi inductie maxima acceptata a miezului. E foarte important amanuntul acesta din urma. Pentru ca daca comparam un EI ce accepta o valoare mai mica a inductiei (datorita I-urilor) cu un dublu C-core ce e traversat corect de catre cimp atunci nu e corecta comparatia, ar mai trebui un coeficient. Vorbim de miez nu de tabla.

Eu nu am pomenit nimic de inductia maxim acceptata,presupun ca un amator va detine din nu stiu ce surse doua miezuri asa cum am spus mai sus si nu stie nimic de acea inductie,atunci el ar trebui sa aplice aceleasi formule empirice pentru amble miezuri (!?).....

Eu stiu foarte bine ce spuneti dv.,si cred ca am postat in timp ce dv.faceati acelesi lucru si nu am mai apucat sa citesc.

Ce vreu sa subliniez este faptul ca nu se pot aplica aceleasi formule clasice de la E+I (miezuri care accepta multe maltratari!) la miezurile C,miezuri pentru care ar trebui sa stim mai multe in cazul in care vrem sa facem un calcul mai precis.

..se pare ca iar suntem pe alaturi (!!!),aici este topicul despre ,chiar daca freventa de 50Hz face si ia parte din banda audio,nu?

[bolek]

la miezurile C,miezuri pentru care ar trebui sa stim mai multe in cazul in care vrem sa facem un calcul mai precis.

Cat se poate de obiectiv! Dar uite ca lumea se ia dupa mituri, si se asteapta ca punand C-uri recuperate din tv sovietice sa iasa un traf minune, doar pt ca forma este una minune, si adauga implicit si presupunerea ca si materialul e unul minune. O regula de trei simple , in varianta inteleasa prost. Un fel de "daca un taran a arat un hectar in 10 ore, in cat timp ar putea sa are un milion de tarani acelasi hectar". Inainte sa vand cateva perechi de miezuri de genul asta, pe care le recuperasem din aparate sovietice, am incercat niste masuratori simple - putere si apoi banda de frecventa - folosindu-le ca traf de retea si respectiv puse pe o iesire de amp, injectand diferite frecvente , si monitorizand ce iese. Rezultat -doar MARGINAL (cateva procente) mai bun decat un FeSi normal, bobinat in aceleasi conditii. Cine are rabdare de fier si timp de pensionar, sta si ajusteaza imbinarea C-urilor la micron, pune pasta magnetica intre ele, bobineaza migalos ceva straturi , masoara parametrii , caracteristica de magnetizatie, etc, apoi calculeaza traful si iese ... iese cam ce gasesti de cumparat pe la fabricile de trafuri de iesire ieftine.

[adigh]

Eu stiu foarte bine ce spuneti dv.,si cred ca am postat in timp ce dv.faceati acelesi lucru si nu am mai apucat sa citesc. .................................. ..se pare ca iar suntem pe alaturi (!!!),aici este topicul despre ,chiar daca freventa de 50Hz face si ia parte din banda audio,nu?

Si eu ''beneficiez'' de acelasi avantaj.Era un raspuns dat lui zbodeoc ce vorbea de o formula in care intra si frecventa. Oricum topice pure nu exista iar subiectele se intersecteaza. Ceea ce am scris e in continuarea a ce se discuta referitor la cum se ia in calcul sectiunea la C-core. E valabil si la 50Hz si la orice alta frecventa.

[ggg]

Oricum, formula S=20*sqrt(P/Fmin) mi se pare usor inutila (unde S-sectiune, P-putere, Fmin-frecventa minima de trecere). Acel "20" cred ca se refera la cea mai putin performanta tabla de transformator.

Sunt de aceeasi parere.Acel 20 trebuie ajustat , in functie de pierderi . Am dedus ca acest 20 poate fi aplicat pt 2 W/Kg la max. 1 T ,de unde se poate deduce ca poti construi transformatoare folosind,... tabla de pe casa .Dar eu cred ca nu socotelile sunt vreo problema avand in vedere ca in forum au "curs tone" de formule, pagini scanate, documente integrale despre calculul transformatoarelor . Ci mai degraba este o problema de intelegere a fenomenului pt ca asta pune in dificultate punerea in aplicare a acestor formule .