Detalii transformatoare de iesire

[hpavictor]

Pe infasurarea de filamente aveam 7V alternativ , dar nu este un pericol asa mare o mica supravoltare , mult mai periculoasa este subvoltarea filamentelor , se epuizeaza rapid stratul termoemisiv de pe catod ! Si intradevar functionau calde , dar intr-un TV cu lampi aproape totul se incinge la 40 de grade ( excludem doar Krepkaya , aia avea 57 de grade ........) icon_jook Daca toate argumentele tehnice de mai sus sunt reale , atunci este absolut clar ca ramane ca singura explicatie care poate ramane valabila este doar ceea ce Dnul Lazaroiu a specificat mai sus , este vorba de un tratament termic pentru structura cristalina si / sau aplicarea unui compound magnetic , care reducea efectul negativ al prelucrarilor grosolane la intrefier ( desi eu nu am remarcat asa ceva , era o prelucrare cu o rugozitate foarte fina , tip oglinda , aproape incredibila ) Dar pe forumurile rusesti se mentioneaza ca un factor important si culoarea materialului magnetic si se pare ca exista la fabricant un cod : cele maro erau foarte bune , cele gri erau bune si cele mai putin performante erau cele verzi . E posibil sa gresesc , daca mai gasesc link-ul o va las pe Dvoastra sa traduceti sau cautati personal........

[zal]

Da, culoarea era verde, dar e vorba de o răşină, nu are nimic feromagnetic în ea, ar însemna să şunteze tolele, ori, chiar şi la astea, sau mai ales la C+C, izolaţia între tole e importantă. La modele mai noi, văd că s-a renunţat, în general, la răşina aia. Eu suspectez o fisurare a stratului de oxid al tolelor la ''colţuri'', care e responsabilă cu scăderea calităţii şi aşa slabe a miezului.

Cu fasonarea suprafeţelor de contact, într-adevăr erau destul de bune, dar diferă dimensiunile din cauza presării defectuoase, unele au 19, altele 20, altele 21mm grosime. Nu mai zic că un C avea un colţ teşit prin lovire, dovadă că Ivan nu ţinea C-urile perechi ci băga din ladă ce apuca.

 

P.S. Cum, nu cunoşti pe adepţii lui ''starving fillament''?

http://greygum.net/sbench/sbench102/dht.html

http://www.diyhifi.org/forums/viewtopic.php?t=216

http://www.dmitrynizh.com/filament-ac-harmonic.htm

[hpavictor]

TC200 din posesia mea sunt de culoare maro ( fara trimiteri.........mirositoare !!! ) si exista posibilitatea ca Dnul Lazaroiu sa mai aibe cateva fotografii cu bijuteriile dupa specificatiile lui Karpov au iesit dupa renasterea TC200 ca trafo out..........

[zal]

Din cîte ştiu, era prima dată cînd sovieticii foloseau astfel de miezuri la un tv, pînă atunci folosiseră doar E+I.E normal să iasă scremute.

[cnegrea0]

Dupa atatea calcule si formule, iaca si eu cu un toroidal disecat. E de 150 VA, facut in India, foarte ieftin. L-am incercat cu 3 becuri de plafon de 12V, 50W, timp de 4 ore, s-a incalzit foarte putin, pare sa duca si mai mult. Apoi l-am desfacut, latimea benzii e de exact 3 cm, grosimea pachetului 1,6 cm, aria ferestrei (asa as calcula si pentru miezuri C ) ar fi de 4.8 cm patrati. Am uitat sa zic ca tensiunea pe cele 3 becuri a cazut la 11,4 V si curentul a fost de 12A, aproape fix. Deci peste 100 de W la aproape 5 cm patrati, eu cred ca materialul conteaza enorm aici.

[THOMAS]

De ce ai stricat d-le frumusete de traf?????Era tocmai bun pentru alimentarea filamentelor unui grup de 2X6C33C !!!!! Bec de plafon de 50W (!!!!!!!!!!!!!!!!!)..chiar si trei bucati nu depasesc 15W,ar lua foc plafonul,poate aveau 5W fiecare !?Transformatorul este fain,se poate stabili facand raportul puterilor si randamentul,se vede pe eticheta ; 177VA primar si 150VA secundar. Da,aveti dreptate,materialul din care este facut miezul este extrem de important,dar tot exista niste formule pentru calculul acestor trafuri. ! ai probleme cu traful pe care-l testezi,eu tin unul in priza decand ai afirmat tu ca se incalzeste in gol si.....are temperatura ambianta,care este pe balcon (32*C) si sa stii ca rusii la toate trafurile calculau tensiunea de filament la 7,0V~.Indiferent de ce traf vei folosi daca-l vei calcula pentru tensiunea de filament exact de 6,3V~,in sarcina vei avea surprize.Am avut pe mana si trafuri fabricate de mari firme,le-am cuplat riguros (printr-un autotraf cu voltmetru ) la 220V~ ,insa la filamente aveam tot 7,0V.....7,5V~. P.S daca nu-ti plac aceste miezuri si-ti prisosesc ,decat sa le arunci mai bine le iau eu,mie-mi plac !!!

[adrian_pic]

Teoria este una singura, deci si raspunsul legat de aria suprafetei miezului single C-core care se ia in calcul trebuie sa fie doar unul. Tot timpul teoria bine explicata spulbera orice dubiu si urma de indoiala. Ramane deci sa vedem cum ajungem la teoria care sa fie inteleasa de oricine si care sa duca la un unic rezultat.

 

zal eu nu am inteles de ce s-ar dubla aria la un miez single C-core. Nu inseamna ca trebuie sa ne razboim ci impreuna trebuie sa ajungem sa impartasim in final acelasi raspuns. Poate ca tu ai dreptate, poate ca eu am dreptate dar trebuie sa aflam totusi adevarul. Eu am cautat cite ceva si pun aici. Ramane sa cadem de acord cu anumite lucruri si apoi mergem mai departe. Impreuna suntem mai buni decat fiecare singur!

 

S-a incercat o analogie intre miezul C-core si miezul unui transormator toroidal. Daca este sa fim scrupulosi trebuie sa spun ca exista o diferenta. La miezul trafului toroidal platbanda din care este facut este continua pe cand la single C-core este sectionata in doua parti. De aici (zic eu) si superioritatea miezului trafului toroidal cind ambele au aceleasi dimensiuni si sunt din acelasi material.

 

Plec de la urmatoarea figura pentru a vedea cum se formeaza liniile de flux intr-o infasurare:

poza 1: zal2.GIF[/attachment]

 

Apoi am trecut la miezul E+I sau E+E. In poza se vad iar liniile de flux (fluxul principal cum scrie si in poza, restul eu zic ca se poate neglija in cautarea raspunsului care ne intereseaza).De remarcat ca la E+I apar doua circuite prin care se inchid liniile de flux.

poza 3:

 

Acum sa trecem la miezul single C-core. In poza vorbim de desenul din stanga cu primarul si secundarul separat.Aici apare un singur circuit prin care se inchid liniile de flux.

poza 4: zal7.GIF[/attachment]

 

Nimeni nu ma impiedica sa bobinez si un traf E+I ca in figura de mai jos:

poza 6 : in postul urmator ca nu pot atasa mai mult de 5 poze.

Aici primarul are suprafata sa de miez si secundarul are suprafata sa de miez si in calcule iau doar o singura data aria miezului, desi primarul si secundarul au "bucata lor de miez" si nu se suprapun pe aceeasi "bucata de miez". Deci miezurile sunt in prelungire. La single C-core tot in prelungire sunt doar ca nu sunt asa apropiate. Intre aceasta ultima poza si poza 5 (sau poza 4)mie nu mi se par a fi diferente.

 

 

zal din ce este mai sus este gresit ceva? (sau nu esti de acord cu ceva sau am "fortat" anumite afirmatii?). Eu ce imi doresc este sa ajungem amandoi sa avem o singura opinie in ceea ce priveste sectiunea miezului single C-core, dar nu in urma faptului ca "dam la pace" ci amandoi sa fim apoi capabili sa putem demonstra opinia la care am ajuns, indiferent de care va fi aceasta. Cum nu ne-am intalnit niciodata si nu ne cunoastem sunt sigur ca nu vom ajunge sa "dam la pace" ci vom avea in final amandoi in creier minimul de teorie care sa explice opinia la care vom ajunge amandoi.

 

 

Pozele au fost decupate din link-urile:

http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/st ... iobanu.pdf

 

http://sound.westhost.com/xfmr2.htm

 

http://sound.westhost.com/xfmr.htm

[adrian_pic]

si poza 6:[attachment=0]zal4.GIF[/attachment]

 

lazaroiu se poate sa ne spuneti cum sunt bobinate de rusi trafurile cu single C-core? (adica primarul intr-o parte si secundarul in cealata parte ca aici: http://sound.westhost.com/xfmr2.htm Figure 13.1 - C-Core Transformer

)

 

La trafurile de iesire cind le bobinati folosind aceste miezuri single C-core cum puneti primarul si secundarul? Pentru ca se pare ca singura problema la single C-core este:

The main disadvantage of the single c-core arrangement shown above is that its leakage inductance is rather high.

(http://sound.westhost.com/xfmr2.htm Figure 13.1 - C-Core Transformer)

[Magnus]

comparand etichetele si cataloagele televizoarelor TC 200-1 se "pupa" cu caracteristicile transformatorului de TV Temp 2 aceleas prize aceleas diametre, aceleas valori de tensiune,tragand concluzie,reiese aproximativ undeva in jurul valori mele 500 dar sarma de bobinaj originala folosita e de 0,8 si eu cu ce am bobinat e de 0,6

[zal]

Dl. lazaroiu, n-am zis că nu-mi plac, dar au destule inconveniente, din punctul meu de vedere, şi calitative, şi mecanice, strîngerea cu scoabele alea e total ineficientă, e nevoie de parafină, lac sau prenadez. Am bobinat mai demult şi pe miezuri de Temp 6 şi de Kashtan şi a fost în regulă, folosind metoda asta. Din ultimele miezuri rămase cred că fac drosele ptr finale pe tuburi, cu întrefier, mai ales că nu vor mai bîzîi ca la 50Hz şi lipirea cu răşină e suficientă în cazul ăsta.

Legat de unele analogii cu toroidalele, văd o asemănare doar la C+C, L+L, U+I bobinate pe o singură secţiune, ca-n poza de mai jos. De ce zic eu că se diferenţiază în cazul cu 2 secţiuni active? Nu mai intru în poveste, are legătură cu intensitatea cîmpului elmgn prin fiecare secţiune, împărţirea primarului în 2, puţină vedere în spaţiu, alte alea... fiecare aplică ce ştie.

 

Cînd au apărut atîtea posturi în urma mea???

[THOMAS]

 

citat:"lazaroiu se poate sa ne spuneti cum sunt bobinate de rusi trafurile cu single C-core? (adica primarul intr-o parte si secundarul in cealata parte ca aici: http://sound.westhost.com/xfmr2.htm Figure 13.1 - C-Core Transformer

)

 

La trafurile de iesire cind le bobinati folosind aceste miezuri single C-core cum puneti primarul si secundarul? Pentru ca se pare ca singura problema la single C-core este: "

 

- transformatoarele rusesti C-core care sunt folosite pentru alimentarea diverselor montaje au primarele si secundarele distribuite ;1/2 din primar pe o carcasa si 1/2 din primar pe cealalta carcasa asa si secundarul (secundarele) si asta pentru simplul motiv ca distributia (spirele)"generatorului" de flux magnetic (primarul) sa fie uniform asezate pe intregul suport magnetic (miezul de tole) si tot asa si "receptorul" de flux (secundarul).Prin aceasta metoda cuplajul intre primar si secundar este foarte strans.In acest fel sunt realizate toate trafurile de acest gen indiferent de fabricant.

- si la cele de iesire trebuie tinut cont de aceasta regula si bineinteles facand corespunzator conexiunile serie sau paralel aplicand "regula mainii drepte".

Desenele expuse de tine aici sunt foarte bine venite si cred ca astea ar trebui sa fie de baza pentru foarte multi inainte de a incepe o discutie pe aceasta tema.Acesta este ABC-darul in ceea ce priveste transformatoarele......

 

P.S nu credeti ca toate discutiile astea sunt in afara topicului?

ar trebui deschis un alt topic si mutate aceste discutii acolo,asta pentru o arhivare mai usoara a acestor discutii si gasite mai usor atunci cand avem nevoie .

[zal]

Figura 13.1 e greşită, bobinarea în felul ăsta are pierderi mari.Într-adevăr se bobinează aşa, chiar am spart trafo separatoare, sau de măsură, pe miezuri L+L.

[THOMAS]

.........................................scuze! am vazut tarziu ca te referi la fig.13.1 din prezentarea lui !!!!!!!!!!!!!!! :jytuiyuOricum acolo este vb de ceva pur teoretic dar uneori se mai practica aceasta metoda atunci cand avem nevoie de tensiuni foarte mari in secundar de ordinul 1Kv.........5Kv si trebuie facuta o foarte buna izolatie si separare intre primar si secundar ( vezi unele trafuri de la cuptoarele cu microunde !)

[mișa]

Figura 13.1 e echivalenta cu fig.6 a lui adrian_pic.

[zal]

comparand etichetele si cataloagele televizoarelor TC 200-1 se "pupa" cu caracteristicile transformatorului de TV Temp 2 aceleas prize aceleas diametre, aceleas valori de tensiune,tragand concluzie,reiese aproximativ undeva in jurul valori mele 500 dar sarma de bobinaj originala folosita e de 0,8 si eu cu ce am bobinat e de 0,6

Nu asta e important, trafo de Temp 2 e E+I de vreo 20cm2, e total diferit constructiv de cel de Temp 6.Mai insistă cu 500 spire, poate faci o dandana mai nasoală. :rade:Mă opresc aici, m-am plictisit de subiectul ăsta. Spor la treabă tuturor!