Detalii transformatoare de iesire

[Magnus]

salut am si eu o intrabare ?care cam e in ceata in capul meu ,cum calculati sectiunea a unui transformator dublu C? unde grosimea pachetului de tole e 19mm iar latimea tolei este de 40,5mm este posibil ca secundarul sa imi poata furniza puterea de 166W,stiu ca sint transf cu destinatie mai speciala gen lampi,tv-uri radiotehnica ,acele C-uri au un randamnet mai ridicat decat E+I care are 85% randament iar C-urile au undeva randament apropiat de toridale 92%.C-urile sint provenite de la modelul rusesc TC-200Multumesc anticipat

[cnegrea0]

e in mod sigur produsul celor 2 valori si ar da cam 7.7 cm patrati. Cat despre putere, nu m-as hazarda la valori atat de mari, am oricum ceva experiente nefericite cu aceste transformatoare si incred sa inclin ca sunt departe de valorile tipice. In plus, cele rusesti vibreaza si au probleme cu planeitatea suprafetelor de contact, cat despre posibilitatea de rebobinare.....

[zal]

Magnus, (2 x 4) x 2 = 16cm2, adica circa 250VA pe hîrtie, în realitate, randamentul e mai prost, de circa 200VA, exact ca-n codul trafo, puterea maximă folosită de tv Temp 6 fiind de 200VA. Aşa credeau şi ruşii pe vremea aia că au făcut o mare descoperire şi pot forţa miezul mai mult ca la E+I, cu economie de sîrmă. Dovada e că sărăcia e subbobinat şi se încinge în gol, chiar legat la prizele de 237V, la o tensiune constantă a reţelei de 220V.

Oricum, prin anii 80-90 şi-au revenit la realitate şi trafo cu acelaşi miez folosit în magurile Rostov nu se mai încinge.

[Magnus]

concluzie in calcul se ia latimea pachetului de tole ,nici de cum grosimea pachetului de tole ,justificati formula (2x4)x2 si mie, ca la E+I e logic 0.02 x a x b. deci pot scoate lejer o putere de 166W ?dintr-un 2C core?------------------------------------------------------------ca nu o fi gandirea 1,9 aproximativ 2 si de acolo sa dea (4x2)x 2 adica16 ca in realitate dupa calculul meu da 15,2cm,deci a 15,2 cm patrati pot trage din primar o putere aproximati undeva la 140 de w dupa un calcul ,sectiunea = 1,2 x radical din P1 si apoi calcule P2 in funtie P1=P2/0,85 si aflu puterea din secundar,dati pareri daca gresesc

[zal]

Toleranţa din prelucrare a miezurilor C variază din cauza presării defectuoase între 1,9-2,1cm pe latura fasonată. Se poate presupune că 2cm e dimensiunea corectă.Puterea aproximativă e dată de secţiune la pătrat, formulă băbească şi foarte bună.C+C are 2 secţiuni active (nu mai intru în amănunte), deci (2 x 4) x 2... aproximativ 16cm2, adică 256VA. Practic e mai puţin, cam 200VA, cît consuma tv Temp 6.P.S. Trebuie să înţelegi că un trafo e destul de ''elastic'', poţi trage, cum spui şi 300VA... cînd ia foc.

[Magnus]

nu am experienta in astfel de trafuri cu destinatie mai rezervata ,in schimb clasicul miez E+I no problem.Acuma nu am gasit si eu niste formule special concepute pt transformatoarele cu miez C fie pe doua coloane sau clasic pentru 4 C,ca rasfoiesc netul si nu gasesc ceva adica cocret la obiect ca nus amator in ale electronici sau electrotehnici

[hILIE]

In nici un caz nu se ia sectiunea dubla la miezurile C-core, formula de calcul fiind aceiasi cu cea de la transformatoarele toroidale,sunt asemanatoare ca principiu de functionare.

Pt. cei interesati de calculul transformatoarelor toroidale , pot gasi in revista "Tehnium" nr.361 din iunie 2006, pag.32-34, sub semnatura ing. Barbu Popescu,un articol intitulat "CALCULUL SIMPLIFICAT AL TRANSFORMATOARELOR TOROIDALE".

Alt material legat de transformatoarele toroidale se gaseste aici:

http://publ.lib.ru/ARCHIVES/R/''Radio'' ... djv%5d.zip

[cnegrea0]

In nici un caz nu se ia sectiunea dubla la miezurile C-core, formula de calcul fiind aceiasi cu cea de la transformatoarele toroidale,sunt asemanatoare ca principiu de functionare.Pt. cei interesati de calculul transformatoarelor toroidale , pot gasi in revista "Tehnium" nr.361 din iunie 2006, pag.32-34, sub semnatura ing. Barbu Popescu,un articol intitulat "CALCULUL SIMPLIFICAT AL TRANSFORMATOARELOR TOROIDALE".Alt material legat de transformatoarele toroidale se gaseste aici:http://publ.lib.ru/ARCHIVES/R/''Radio'' ... djv%5d.zip

asa ziceam si eu, mai ales ca intrebarea a pornit de la un transformator cu doua bobine separate, dar in cazul in care ai o singura bobina si doua c-uri de fiecare parte poti dubla sectiunea fiecaruia in parte, bineinteles aria ferestrei conteaza, ca la orice transformator. Analogia cu transformatoarele toroidale e cea mai buna aproximatie, dar sa nu uitam ca toroidalele tind sa aiba materiale de mai buna calitate decat transformatoare care echipau Temp si Majak.

[zal]

Multe legende mai circulă pe net.Adică trafo de Temp 6 ar scoate din 8cm2 (cca 64VA), 200VA cît consuma tv-ul. Uluitor! Ia refaceţi calculele ptr o secţiune dublă, să vedeţi cum vă apropiaţi de adevăr şi mai rămîne şi o rezervă de bun simţ.Analogia trafo C+C cu trafo toroidale e greşită, singura asemănare e că există un circuit magnetic unic, în rest, contează doar în cîte carcase e împărţită bobina primară (1 sau 2), cea care induce cîmp elmg în miez (şi cît induce, tot sau cîte 1/2). La C+C sînt 2 şi defazate cu 180*. La toroidal e una singură, de aia are şi unele dezavantaje. Mai departe puteţi descoperi singuri.Mă opresc aici, nu vreau să mă contrazic cu nimeni.

[cnegrea0]

nici eu nu m-as contrazice, dar nepricepandu-ma la Temp, am o intrebare,toata puterea consumata trece prin acest transformator?

[zal]

Da.

http://ufa.olx.ru/200-iid-152193757

[hILIE]

Adică trafo de Temp 6 ar scoate din 8cm2 (cca 64VA), 200VA cît consuma tv-ul. Uluitor! Ia refaceţi calculele ptr o secţiune dublă, să vedeţi cum vă apropiaţi de adevăr şi mai rămîne şi o rezervă de bun simţ.

Eu nu am afirmat ca la aceste tipuri de miezuri se foloseste formula clasica de calcul.Inca o pagina cu calculul transformatoarelor toroidale, aplicati aceste formule empirice si veti apropia mai mult de adevar decat mitul cu sectiunea dubla.http://www.emil.matei.ro/tor.phpPS. Eu am incheiat aceasta polemica aici!

[zal]

Poate se va înţelege că trafo toroidal e una şi cel C+C alta.Cu cartea în faţă:Primarul la TC200 are ptr 220V 2 bobine înseriate a 400 spire, total 800 spire, adică circa 3,63sp/V.La o secţiune totslă de 16cm2 se scade izolaţia între tole (la orice miez ar trebui să se facă asta), circa 10% strat de oxid, să zicem 14,5cm2 de metal efectiv, aplicînd formula clasică de 50/S, dă circa 3,4sp/V, adică 748 spire. Rusul a pus în plus şi tot nu a reuşit să obţină un traf rece, după o oră de mers în gol frige ca dracu, asta ar trebui să ne spună ceva despre calitatea minunată a miezului.

[Magnus]

din calcul stimabili am 540 de spire la infasurarea primara ,contat cu stupoare ca dupa ce am bobinat si am probat ,mi-a luat foc primarul deci contat ca nui indeajuns 540 de spire,cat de concret nu pot intelege,e un C+C e una ,4 c-uri a a2-a si a a3-a toroidal, asemanare intre toroidal si c+c e dispunerea a 2 bobina nici decum suprapuse ci separat pe doua coloane separate,dar eu zic ca rusul are o forumla care nu imi da de cap voi pune 800 de spire si sper sa nu ia foc

[Vizitator]

Pentru C_core temp folositi nr_sp/v=1600/(fmin x s )=1600/(50 x 8)=1600/400=4sp/v in cazul trafo-in(retea)-primar , pentru infasurarile secundare este bine sa majorati cu un coeficient 1,05(in special in cazul infasurarilor de filament).

Sectiunea miezului C_core temp este in jur de 8cm-patrati nicidecum-16cm patrati...

Incarcarea pentru primar in cazul trafo-in(retea) temp (50Hz) poate merge pina la 200W.

 

C_core este exact echivalentul unui tor turtit si sectionat , cei doi galeti pot fi considerati unul in continuarea celuilalt.

hILIE a dat trimeteri bune.