Detalii transformatoare de iesire

[Relav]

Am achizitionat de pe forum un transformator de iesire pt. un amplificator PP cu 6P3S ultraliniar (?) (asa mi-a spus cel de la care l-am cumparat).Tot de la el am aflat ca acest trafo facea parte dintr-o scula RDG-ista dar nu stie nici o denumire. De schema nici vorba. Informatiile erau prea sumare asa ca am inceput sa-l studiez . Am incercat sa identific infasurarile dar am gasit 2 "sarme" care nu au corespondente. Banui ca ar fi ecrane peste infasurarile primare.Am masurat rezistenta fiecarei infasurari.La ultima infasurare (prima din stanga sus-in poza) i-am numarat spirele (45). Am alimentat cu 119V ca si cu 213Vca (50 Hz) infasurarea a doua din stanga si am masurat tensiunile scoase la celelalte infasurari in ambele cazuri. Atasez 2 poze cu detalii despre acest trafo. Cer ajutorul specialistilor in amplificatoare pe tuburi.Intrebarea este daca se poate folosi acest transformator in starea in care este? Recunoaste cineva din ce schema ar face parte?

[blue]

Daca numarul de spire de pe ultimul strat este corect ,rezulta Nsp/V= 45/8,6=5,23 deci in cele patru primare ar fi in total cam 4470 sp iar in secundare 420 sp, neverosimil in cazul sectiunii miezului si a ferestrei tolei, diametrele conductoarelor sint veridice ,dar cred ca ar trebui masurate tensiunile inca o data si daca este posibil cu un multimetru analogic.

[cnegrea0]

mantaua transformatorului are un finisaj tipic pentru sculele vechi, mai ales creatiile de la Didactica si IOR, oare cum se face, scuze pentru offtopic!

[THOMAS]

Am achizitionat de pe forum un transformator de iesire pt. un amplificator PP cu 6P3S ultraliniar (?) (asa mi-a spus cel de la care l-am cumparat).Tot de la el am aflat ca acest trafo facea parte dintr-o scula RDG-ista dar nu stie nici o denumire. De schema nici vorba. Informatiile erau prea sumare asa ca am inceput sa-l studiez . Am incercat sa identific infasurarile dar am gasit 2 "sarme" care nu au corespondente. Banui ca ar fi ecrane peste infasurarile primare.Am masurat rezistenta fiecarei infasurari.La ultima infasurare (prima din stanga sus-in poza) i-am numarat spirele (45). Am alimentat cu 119V ca si cu 213Vca (50 Hz) infasurarea a doua din stanga si am masurat tensiunile scoase la celelalte infasurari in ambele cazuri. Atasez 2 poze cu detalii despre acest trafo. Cer ajutorul specialistilor in amplificatoare pe tuburi.Intrebarea este daca se poate folosi acest transformator in starea in care este? Recunoaste cineva din ce schema ar face parte?

Eu cred ca este vb intr-adevar de ceva RDG sau mai repede ceva romanesc sau un amestec,dar sigur este vb de un traf de iesire pentru un amplificator ce se putea utiliza la o mica radioficare si presupun ca schema lui ar fi ca in desenul pus de mine in atasament,bineinteles luandu-ma dupa datele furnizate de d-ta. Rezulta cu aproximatie un traf cu un primar Zaa=~4000 ohmi,primarele fiind legate in paralel doua cate doua si apoi in serie....Sper sa-ti fie de ajutor !

[THOMAS]

Daca cele doua fire despre care spui,ale presupusului primar nu au corespondenta ,exista cateva explicatii: -sau au capetele sunt intrerupte pe undeva ....-sau sunt un fel de ecrane (!!!!!),cu toate ca asa ceva ar creste capacitatile parazite in respectivul transformator.-sau sunt chiar niste capacitati realizate din bobinaj,acestea fiind echivalentul unor condensatoare ce se montau de obicei intre anozii finalelor si +Uanodic la vechile tipuri de amplificatoare unde definitia de HI-FI era mai permisiva,......poate! Oricum,cred ca se poate utiliza asa cum am sugerat eu in desen (desen 2),sau poate cineva il va recunoaste si ne va spune si noua aplicatia unde era folosit.

[Relav]

Nu cred ca cele 2 fire care nu au corespondente sunt infasurari intrerupte. Cred ca este a 3-a varianta expusa de d-voastra. Dupa cum il vad eu se pare ca acest transformator (implicit aparatul din care facea parte) nu a fost folosit deloc. Eu va multumesc pentru raspunsul dat.

[THOMAS]

Nu cred ca cele 2 fire care nu au corespondente sunt infasurari intrerupte. Cred ca este a 3-a varianta expusa de d-voastra. Dupa cum il vad eu se pare ca acest transformator (implicit aparatul din care facea parte) nu a fost folosit deloc. Eu va multumesc pentru raspunsul dat.

Mai exista o varianta: -poate cele doua fire,asa dupa cu se vede in poza sunt la inceputul respectiv la sfarsitul intregului bobinaj (primar),sunt pur si simplu rasucite pentru a obtine o rezistenta mecanica mai buna ca apoi cele doua sa continue pe parcursul a doua trei spire (!!!!) si atat,cineva le-a desfasurat si bineinteles ca nu au continuitate....... ............altfel,in intreaga mea experienta in acest domeniu nu am intalnit asa ceva,adica niste bobine pur si simplu inutile si neeconomice.....!!!!Mai mult ca sigur,asta este explicatia,deci folositi transformatorul fara nicio grija asa cum este in desenul 2, dar sa stiti ca nu este pentru un final ultralinear,este un PP clasic cu un Zaa=~4000 ohmi,deci merge pentru 2X6P3S.

[blue]

Masurarea inuctantei dupa o metoda sugerata de Depanatoru, eu doar am proiectat si executat un montaj functional...

[THOMAS]

Masurarea inuctantei dupa o metoda sugerata de Depanatoru, eu doar am proiectat si executat un montaj functional...[/quo

 

Multumesc,,inteligenta schema si foarte practica,merita realizata!

Transformatorul pus la iesirea lui LM386 este probabil un transformator defazor sau unul de iesire de la vechile etaje finale din RR cu tranzistori,sau cred ca un raport de transformare de 1/1 ar fi suficient.

Calibrarea ai facut-o cu ajutorul unui L-metru profesional,sau tot prin masuratori si calcule,iar pe DVM se citeste direct pe scala de Kohmi inductanta si daca da,cat de precisa este masuratoarea???

[blue]

Transformatorul este 1/1 ceva dintr-un echipament telefonic 600/600 ohmi si livreaza 3,6V efectiv pe RL, cele doua potentiometre (1K si 50 K) sint multitura iar frecventa oscilatorului este 159,3 Hz alesa astfel incit citirea pe K-ohmetru sa fie 1K=1H, conversie liniara. Cind cele doua detectoare citesc aceiasi tensiune pe R si L inseamna ca reactanta inductiva este egala cu rezistenta variabila si aceasta este indicata de un instrument analogic cu acul centrat pe mijloc. Bineinteles ca din valoarea citita pe ohmetru ar trebui corectata din cauza rezistentei bobinei dar in general ea este neglijabila, de asemenea pot aparea erori din cauza capacitatilor distribuite ce pot modifica reactanta insa pe ansamblu erorile pot fi mai mici de 1%, citeva solenoide cu valoarea inductantei notata si masurate cu acest aparat au confirmat acest lucru. Eu am mai construit o punte pt inductante dar citirea se face greu din cauza compensarii pierderilor cea ce duce la micsorarea preciziei de echilibrare, ar trebui folosit un instrument cu amplificare logaritmica si alte complicatii. Oricum la un drossel folosit in vechile televizoare japoneze National cu valoarea de 0,9 H citirea a fost de 0,92 H iar un drossel utilizat in telefonie de 24 H, masurat a fost 23,4 H

[THOMAS]

Transformatorul este 1/1 ceva dintr-un echipament telefonic 600/600 ohmi si livreaza 3,6V efectiv pe RL, cele doua potentiometre (1K si 50 K) sint multitura iar frecventa oscilatorului este 159,3 Hz alesa astfel incit citirea pe K-ohmetru sa fie 1K=1H, conversie liniara. Cind cele doua detectoare citesc aceiasi tensiune pe R si L inseamna ca reactanta inductiva este egala cu rezistenta variabila si aceasta este indicata de un instrument analogic cu acul centrat pe mijloc. Bineinteles ca din valoarea citita pe ohmetru ar trebui corectata din cauza rezistentei bobinei dar in general ea este neglijabila, de asemenea pot aparea erori din cauza capacitatilor distribuite ce pot modifica reactanta insa pe ansamblu erorile pot fi mai mici de 1%, citeva solenoide cu valoarea inductantei notata si masurate cu acest aparat au confirmat acest lucru. Eu am mai construit o punte pt inductante dar citirea se face greu din cauza compensarii pierderilor cea ce duce la micsorarea preciziei de echilibrare, ar trebui folosit un instrument cu amplificare logaritmica si alte complicatii. Oricum la un drossel folosit in vechile televizoare japoneze National cu valoarea de 0,9 H citirea a fost de 0,92 H iar un drossel utilizat in telefonie de 24 H, masurat a fost 23,4 H

Multumesc inca odata ,chiar daca ma repet,dar este vb. de o schema extrem de practica si MERITA realizata pentru a intra in dotarea oricarui pasionat de constructii audio. Eu am cateva punti profesionale,dar intuind simplitatea schemei din poza ce ai postat-o cu aparatul realizat mi-am permis sa-ti cer si schema considerand ca va fi de mare ajutor pentru foarte multi dintre noi. Multumesc!

[blue]

Si eu multumesc pt aprecieri ,sint venite din partea cuiva priceput in masurari

[hpavictor]

Mi s-a parut interesanta metoda de calcul a unui trafo out pentru SE , dar si realizarea constructiva , de remarcat bobinarea in ordine " curgatoare " a sectiunilor primarului , dar fazarea alternata , pentru a omogeniza campul magnetic , fara a fi necesar impartirea in mai multe sectiuni , lucru care ar fi dus la cresterea nedorita a capacitatii parazite totale , deci o limitare dezavantajoasa a benzii de de frecventa transferata secundarului.......metoda super simplu de aplicat , chiar si pe trafo out SE ( dar nu numai , se poate aplica si la PP ) gata construite la care avem acces la capetele bobinelor ! Pacat ca aceste detalii sunt in limba ceha........poate ne ajuta cineva cu traducerea......

[Vizitator]

... de remarcat bobinarea in ordine " curgatoare " a sectiunilor primarului , dar fazarea alternata , pentru a omogeniza campul magnetic , fara a fi necesar impartirea in mai multe sectiuni , lucru care ar fi dus la cresterea nedorita a capacitatii parazite totale...

.

 

Unde ?! in materialul prezentat rezulta ca nu sint mai multe sectiuni ?!(sint 7/sapte sectiuni bobinaj distincte intercalate primar-secundar numerotate roman de la 1 la 7, 1-3-5-7 find sectiunile de bobinaj primare , 2-4-6 fiind sectiunile secundare).

__Tocmai aceste sectiuni distincte si modul lor de intercalare si fazare(sectiunile primare sens schimbat de bobinare...) fac ca un transformator de iesire dat sa raspunda bine la frecvente superioare din spectrul AF.

Ce ati postat mai sus este eronat(tehnic/textual).

........................................................................................................................................................................

La multi ani !,anul ce vine sa va aduca sanatate , prosperitate ,fericire.

[Vizitator viobio]

un link foarte interesant http://www.turneraudio.com.au/index.html