Detalii transformatoare de iesire

[bolek]

Se aplica si asta, numai ca o sa iasa cu intrefier oricat te-ai stradui, tolele E fiind la fel, se termina toate in acelasi loc.

[+_Florin_+]

Merge deci pt clasa A. Practic se dubleaza spatiul de bobinaj ceea ce este excelent, se poate realiza un traf cu o inductanta suficient de mare in primar pt redarea frecv foarte joase. Visul oricarui amator de clsA. Totusi nu se modifica nimic in sens negativ, "lungind" astfel miezul?

[Depanatoru]

Nu se modifica nimic in rau , dar sunt probleme de strangere a pachetului nemaifiind "stas" . In principiu se poate face , pacat de "I-uri"

[blue]

Totusi cuplajul magnetic nu mai este atat de strans, pierderile vor fi ceva mai mari, dar este o solutie pt micsorarea capacitatii parazite prin marirea grosimii hirtiei de izolatie si posibil micsorarea inductantei de scapari prin intrercalari multiple a infasurarilor, pare complicat cea ce spun dar acest lucru se intimpla in cazul miezurilor mai vechi cu ferestre generoase, oricum un transformator de iesire este un compromis din multe puncte de vedere...

[zal]

E un amplif de 180W, într-un Tehnium din anii 70 ?i ceva, în care trafo de ie?ire are miezul din tole E puse gur?-n gur?, 45cm2 sec?iunea, tole E25. Cic? banda audio e de la 50 la 10kHz, îns? bobinajul e f?cut simplu.

[THOMAS]

Din pacate punerea in paralel este singura solutie in trafurile de iesire audio, daca vrem sa obtinem performante cat de cat onorabile. Mai este o varianta care am mai aplicat-o si eu cateodata, sectiuni intercalate legate in serie dar in acest caz sarma trebuie sa fie mult mai groasa, pt a obtine aceeasi rez ohmica ca in cazul mai multor sectiuni paralel.

Eu as avea alta intrebare, daca a folosit cineva in loc de E+I doua miezuri E adica E+E puse cap in cap. Ma gandeam la o solutie pt a mari spatiul de bobinaj de multe ori problematic la tolele E16.

imi cer scuze,dar atentie la ce a intrebat RockDok,punerea in paralele pe acelasi miez a mai multor infasurari cu numar diferit de spire(!!!!!!!!)

Poti face un transformator din E+E,nicio problema,sau singura problema este modalitatea de strangere a intregului pachet de tole,acum cativa ani am facut si eu un astfel de transformator pentru un final mono de 200W cu 6XG807 ....

[bolek]

Si daca totusi era o greseala de tipar, ce are?

[Depanatoru]

Cum ce are ? Punerea in paralel a sectiunilor cu nr. de spire diferite e ca si cum spirele in plus ar fi puse in scurt , bobinajele respective sunt egale cu surse de tensiune , poti lega surse de tensiune cu tensiuni diferite in paralel ?Nu va incredeti prea mult in ce scrie prin fosta Tehnium , ori asazisii specialisti au gresit ori i-a ajutat editura .

[bolek]

Mai, eu ziceam ca e o greseala de tipar si o tratezi ca atare, nu ziceam sa le legi in paralel...de aia s-a inventat creierul...ca sa si gandim, nu sa faci totul dupa dictare...daca sunt numerele de spire diferite, alegi unu din ele mai realist (calculezi, de fapt, ca sa alegi) si le faci pe toate la fel cu ala! Nu am sustinut niciodata legarea in paralel cu nr diferit de spire...

[THOMAS]

Cum ce are ? Punerea in paralel a sectiunilor cu nr. de spire diferite e ca si cum spirele in plus ar fi puse in scurt , bobinajele respective sunt egale cu surse de tensiune , poti lega surse de tensiune cu tensiuni diferite in paralel ?Nu va incredeti prea mult in ce scrie prin fosta Tehnium , ori asazisii specialisti au gresit ori i-a ajutat editura .

O intrebare?Am vazut cu multi ani in urma un transformator de iesire de la un amplificator cu tuburi electronice din gama HI-FI facut pe undeva prin America cu galeti pe toata lungimea carcasei,erau cam 8-10 galeti,exact in genul transformatoarelor de la unele surse in comutatie din zilele noastre.Pe o parte a trafului era o regleta unde se faceau toate inserierile necesare unei bune simetrizari.Transformatorul avea cam 18-20cmp (aproximativ!),puterea amplificatorului era cam de 100W (4XKT88)...si acum intrebarea: - Cam cum ar inclina balanta intre avantaje si dezavantaje in cazul realizarii acestui stil de trafo,stie cineva???? Multumesc.Practic ar fi mult mai usor de realizat,nu mai vorbesc de izolatia dintre straturi pentru ca nu exista straturi,bobinajele fiind separate de textolitul galetilor.

[Depanatoru]

Scad capacitatile parazite intre straturi si infasurari , asta s-a urmarit pe langa ce ai mai spus legat de izolatie , dar eu zic ca e mai greu de facut ( bobinat) , asta e dezavantajul . Si probabil nu incap la fel de multe spire , textolitul ocupa din fereastra .

[bolek]

Tolele alea cu galeti erau standard, sau model custom, adica mai lungi?

[THOMAS]

Tolele alea cu galeti erau standard, sau model custom, adica mai lungi?

Erau tole normale cu lungimea E-ului central de 80mm (aprox!)si latimea de 40mm,grosimea pachetului era de 48-50mm,galetii aveau o distanta intre ei de 8-9mm,iti dai seama ca nu am putut masura cu precizie,dar poate gasim ceva asemanator pe net.

[THOMAS]

Tolele alea cu galeti erau standard, sau model custom, adica mai lungi?

Erau tole normale cu lungimea E-ului central de 80mm (aprox!)si latimea de 40mm,grosimea pachetului era de 48-50mm,galetii aveau o distanta intre ei de 8-9mm,iti dai seama ca nu am putut masura cu precizie,dar poate gasim ceva asemanator pe net.

Trebuie sa ma intelegi,la vremea respectiva era o concurenta acerba in randul constructorilor amatori,tanar fiind nu prea puteam patrunde in "lumea" celor cu experienta.Un asemenea amplificator era ceva "extraterestru",asa ca ce puteai sa furi din ochi,documentatie nu prea era,doar pe la BCS sau daca aveai "acces" la anumiti prieteni mai binevoitori,acum totul este altceva......

[nooob64]

Buna , am gasit si eu un transformator si un stiu de la ce este (eu cred ca traf de iesire de la un temp 6)

http://i25.tinypic.com/2hnmcdz.jpg

http://i26.tinypic.com/200y3yu.jpg