Detalii transformatoare de iesire

[Vizitator]

...Faz? comic?: lu?m un miez E+I obi?nuit, cu propor?iile normale între dimensiunile tolelor, în loc de o carcas? bobinat? central?, facem 2 mai mici pe ramurile laterale ale E-ului, cu bobinajul împ?r?it pe ele, care e suprafa?a miezului luat? în calcul?

Daca vrei sa faci aceasta comparatie cu E+I te afli in situatia unui dublu C(E+I poate fi considerat un dublu C stilizat),imaginile cu trafuri prezentate mai sus si la inceput sint siple C_uri probabil ca si de aici confuzia pe care o faci !(nu inseamna ca daca au doua elemente sub forma de C sint dublu C, CA SA INTELEGI MAI BINE !).Ca sa intelegi mai bine simplu C este echivalentul unui tor turtit nu conteaza cum si unde sint dispuse bobinele pe tor !AMIN.Sectiunea este sectiune ! daca vrei putem forta si mai mult si putem spune ca E+I este echivalentul unui dublu tor stilizat.Un miez E+I obi?nuit si in loc de o carcas? bobinat? central?, facem 2 mai mici pe ramurile laterale ale E-ului asa cum spui cimpurile se insumeaza in limba centrala(de doua ori mai lata) si se desumeaza simetric la iesire din ea pe cele doua brate ale E_ului exact ca la un dublu C.Unde se produce acest fenomen la simplu C si cum ??????????,Stai cuminte si fii mai atent la ce spui si sustii !.La dublu C sectiunea este de doua ori sectiunea unui C, ASTA ESTE SINGURUL ADEVAR posibil exprimat ! legat de cifra 2.Si la dublu C BOBINA ESTE DE REGULA TOT CENTRAL pe sectiunea C_urilor insumate .Cam asta ar fi !!!!!!!!!!!.Si daca mai ai ceva de adaugat argumenteaza te rog, nu veni cu exemple....sa nu mai zic cum !.Uitate mai jos la misa poate vii de acasa .

[mișa]

Ia uite Zal:

[zal]

În al doilea desen, cele 2 ''fluxuri'' nu se însumeaz?, ptr c? sînt defazate cu 180*, se urm?resc în acela?i sens f?r? a se întîlni, de aici confuzia c? miezurile cu un singur circuit (C+C, L+L, U+I, toroidal, etc) ar admite concentra?ii mai mari de cîmp elmg fa?? de cele cu circuite desp?r?ite.

[mișa]

Cum defazate? Doamne feri! Ce parere ai daca cele 2 bobine sunt in serie si reprezinta jumatate din primar fiecare?Fara suparare dar nu ai dreptate. Gindeste-te ca fluxul magnetic este omolog cu curentul electric.Gindeste-te ca ar fi cutenti electrici iar miezul e un conductor. Sensurile bobinelor trebuie in asa fel alese incit sa se respecte sagetile fluxurilor asa cum le-am desenat.Gindeste-te putin, nu are rost sa insisti. Daca nici din desen nu te-ai prins... ce sa mai zic.

[Vizitator]

Densitatea cimpului la simplu C traverseaza o singura sectiune care ramine constanta pe tot parcursul cimpului magnetic.

[zal]

?i un cîmp nu urc? în timp ce cel?lalt coboar??

[Vizitator]

?i un cîmp nu urc? în timp ce cel?lalt coboar??

NU!,Cimpurile daca vrei sint in paralel si au aceasi faza,numai ca o jumatate din cimp il produce o bobina si alta jumatate cealalta.Ambele bobine dau in miez vector magnetic de aceasi orientatare in acelasi monent dat.Ca sa ma exprim mai plastic plimba una din bobine pe miez(imaginar) pina ajunge in continuarea celeilalte si considarele inseriate(sau una si aceasi corp comun ca si cum ar fi in doi galeti).Si daca ar fi o singura bobina lucrurile la fel ar sta.

[mișa]

Te rog zal, urmareste sagetile. Imagineaza-ti ca liniile punctate sunt niste furtunuri inchise prin care circula apa in sensul sagetilor.

[zal]

În regul?, m? dau b?tut.

[Vizitator]

Disputa na fost REA !, datorita lui zal si lui misa poate sa lamurit o chestiune deloc de neglijat !

[mișa]

Nu a fost o disputa.

[zal]

Nu s-a l?murit deloc, r?mîne problema consumului unui aparat ce are ca surs? un traf de genul ?sta. S? lu?m de exemplu Kashtanul, trafo are dup? unii 7cm2 adic? vreo 45W (eu ?in minte c? e de 6cm2, adic? 35W x1 sau 140W x2 rotunjit), dac? socotim ?i pierderile. Magul are un final stereo de 2x15W, 2 becuri de 6,3V/0,3A, plus restul montajelor, din care numai oscilatorul consum? minim 10W. Totalul maxim pe poz înregistrare ar fi de 100W, poate ceva mai mult. Puterea consumat? ?i asigurat? e codificat? chiar pe traf - TC-100-x. La Maiak 205 e TC-40-2, adic? 40W la o sec?iune de 4,5cm2 x1 sau 9cm2 x2. De?i sînt l?udate miezurile ruse?ti, din ce am lucrat cu ele, pot s? zic c? sînt slabe, mai ales datorit? fason?rii defectuase la îmbin?ri, diferen?ei de suprafa?? prin presare între piesele C (am g?sit diferen?e de 1mm grosime), etc, f?r? s? m? leg de material, care e obi?nuit, asta explic? ?i marja de siguran?? luat? de produc?tori.

[mișa]

Puterea debitata de un transformator depinde in principal de sectiunea miezului si de performantele acestuia. Faptul ca unele miezuri se comporta ca un miez de E+I ferosiliciu de sectiune dubla e alta treaba. Exista si miezuri care se comporta ca si unul E+I serosiliciu de sectiune tripla, dar asta nu inseamna ca au fizic sectiunea asta.Dublarea de care ziceai se potriveste uneori, dar numai uneori. E ca un ceas care sta, dar arata ora exacta de 2 ori pe zi. Vreau sa zic ca explicatia dublarii nu e buna. Nu provine nici din numarul de bobine, nici din forma miezului ci doar din faptul ca per total, miezul are o permeabilitate mai mare. Intr-adevar, daca demontezi UNELE transformatoare toroidale vei constata ca aproximativ cum zici tu sta treaba, dar inca odata, NU pentru ca sectiunea e dubla ca nu e, ci doar din cauza ca aceste miezuri sunt per total mai performante. Exista tole E+I de permalloy, care pot debita p putere de 3-4 ori mai mare decit un traf identic dar din tole fe-si. Bineinteles, si numarul de spire al trafului de permalloy e cam ca si al unui transformatot pe fe-si de sectiune mult mai mare.Practic, 2 trafuri de sectiuni identice debiteaza puteri mult diferite si normal au bobinaje diferite. Cel din permalloy va avea mai putine spire si mai groase. Cam asta ar fi explicatia.Deci inca odata: Sectiunea nu e dubla! Se comporta ca un transformator E+I fe-si de sectiune dubla. (sau tripla, sau X 1.5) Multi apreciaza simplificat doar X2 si de aici au aparut povestile astea cum se calculeaza sectiunea. Pai corect ar fi cum se calculeaza puterea, ca sectiunea, vorba lui valderama, e numai una si clara: Suprafata rezultata daca tai miezul cu bonfaieru prin locul prin care trece suma fluxurilor magnetice ale tuturor bobinelor.Distantele de la imbinari strica groaznic! Un miez C cu 1mm distanta la imbinari poti sa-l arunci daca nu poti sa-l rectifici.

[Depanatoru]

S-a mai discutat la alimentatoare dar vad ca nu intelegi domnu' zal ca e o coincidenta faptul ca ar iesi cam dublul sectiunii ( nu exact ) pentru tole tip C . Pur si simplu e mai bun materialul si la unele e mai mare fereastra si poti bobina si cu sarma mai groasa - de aici diferenta , nu e din cauza ca e impartit primarul si secundarul in doua bobine . Traf cu 4 tole C bobinat tot ca unul E + I nu ai vazut ? Dupa logica ta ar trebui sa se calculeze dupa formula clasica , dar nu e asa , tot cam de 2 ori se ia sectiunea .

[zal]

Traf cu 4 tole C bobinat tot ca unul E + I nu ai vazut ? Dupa logica ta ar trebui sa se calculeze dupa formula clasica , dar nu e asa , tot cam de 2 ori se ia sectiunea .

* E normal s? se calculeze dup? formula clasic?, c? are o singur? carcas? central?.

* Asta zic ?i eu.