3D Printer

[MTGp93]

Am revenit la thread dupa ceva vreme si am vz niste posturi cu calibrarea thermistorului (sunt mai activ pe forumul romanesc de pe reprap).

 

In legatura cu thermistor table, la modul corect, trebuie calibrat cu o termocupla. Daca cititi mai multe despre thermistori, o sa vedeti pe undeva in datasheet cu asterix * ca sunt "interchangeable" pana la 105C si unii pana la 150C. Asta inseamna ca aproape tot ce scrie in datasheet, inclusiv ecuatiile cu beta, peste 150C nu "prea" mai sunt valabile. Adica sunt in afara datasheet. Cu cat mai departe de temp asta, cu atat mai mari erorile. De functionat functioneaza la temp mai mari. Dar nu mai sunt "interchangeable", adica daca ai cumparat doi thermistori identici, peste 150C nu ii mai poti schimba intre ei si sa te astepti ca datele sa bata unele cu altele. Adica atunci cand nu mai sunt "interchangeable", fiecare thermistor e practic de capul lui. Pt bed, sau temp pana la 150C, se poate copia thermistor table, dar la temp de extruder nu ar fi tehnic corect. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, chiar daca arata -10 sau +20C, daca merge asa, ce conteaza ce valoare indica, important la urma urmei e ca de fiecare data sa setezi acelasi lucru, si sa atinga acelasi target, oricare o fi valoarea aia. Exista si pro si contra, dar e bine de inteles care e faza la urma urmei.

 

Si e bine de inteles ca asta e motivul pt care in reprap in calculele din firmware nu se foloseste ecuatia cu beta. Avand erori, daca fol o singura ecuatie fixa, si o faci sa se potriveasca la temp mici, atunci se ridica eroarea la temp mari, si invers, daca se potriveste la temp mari atunci nu o sa se mai potriveasca capatul la temp mici. Daca fol un tabel, e ca un lantz cu zale, se muleaza intervalele respective pe orice ar fi acolo, si eroarea e minima si nu se mai acumuleaza in fct de evolutia temp reale. De asta tabelul e mai bun decat metoda cu o functie. La tabel poti sa umbli sa il faci sa se potriveasca, oricat de mult ar face thermistorul pe nebunul.

 

Asa ca cel mai important e ca oamenii sa inteleaga fenomenul in sine si limitarea sa. De ex citesti undeva un post ca cineva extrudeaza ABS la 190C, asta nu inseamna ca poti lua valoarea respectiva ca atare sa incerci cu 190 si la tine pt ca iti rupi extruderul in doua, la rece. Trebuie inteles ca nu exista referinta absoluta, si de exemplu daca uploadezi un thermistor table care are coloana de temperatura in valori de milioane de grade, asa o sa iti si arate, milioane de grade peste tot inclusiv la temperatura camerei. Firmware-ul nu are nici cea mai vaga idee ce anume reprezinta valorile alea. Iar citirile imprimantei A nu coincid cu citirile imprimantei B decat daca sunt calibrate cu o termocupla, adica daca a fost introdus un sistem de referinta comun. Asta in general nu se intampla.

 

In uC intra un pin care se numeste AVCC, asta fiind voltajul de referinta, de obicei este vdd, si de obicei 5v. Intern in uC exista o scara de comparatori care impart avcc in 1024 segmente (de fapt 1023 pt ca 0 e prima valoare). Aceste segmente sunt comparate cu voltajul citit la un pin adc si asa se stabileste intervalul in care pica citirea pinului respectiv. Rezulta valoarea adc. Thermistor table e un tabel cat se poate de simplu, are doua coloane, valorile adc in stanga si temp celsius in dreapta, uneori temp celsius*4, depinde de firmware. Pt inceput, valorile din stanga reprezentand scara adc, ar trebui sa fie cat de cat echidistante, sau mai bine, sa fie intervale mai mici in zonele de interes, si intervale mai mari in zona 0-150 unde oricum nu prea conteaza precizia pt ca thermistorul e in zona lui buna, in care se comporta ok. Pt a afisa o temp, firmare vede in ce interval se incadreaza citirea curenta si face regula de trei simpla fatza de valorile din tabel.

 

O metoda de calibrare cu termocupla: Luam o valoare adc din stanga, si dam comanda ca voltajul sa atinga valoarea adc respectiva. Cum, simplu, setand chiar temperatura din dreapta valorii adc respective, din tabelul deja uploadat in firmwareul care deja functioneaza. Apoi dupa ce se stabilizeaza temperatura la valoare respectiva, notam ce zice termocupla si aceea va fi noua valoare la pozitia respectiva. Se repeta pt temp din tabel, in special pt cele peste 150C. Se face upload la tabelul nou, si se verifica daca e corect. Practic se inlocuiesc valorile vechi cu cele noi, folosind valorile vechi pt a aduce sistemul in punctul respectiv si termocupla corecteaza punctual valorile respective.

 

Implicatii ale metodei Cu metoda asta nu mai conteaza ce fel de thermistor se foloseste, ce valoare are sau ce beta are sau daca e vcc de 5v sau 3,3v. Practic se calibreaza ca un sistem black-box, si merge cu orice ar fi inauntru, 10k, 100k, orice beta, etc, nu mai conteaza pt ca nu se mai folosesc ecuatiile care oricum erau aproximari si valabile doar pana in 150C. Pt primul tabel, initial care urmeaza sa fie modificat, se poate lua orice tabel de la orice thermistor. Dar important ar fi ca valorile adc sa fie echidistante, sau sa aiba intervale mai mici in zonele de interes, pt ca coloana adc ramane - doar coloana cu temp se modifica. La o adica coloana adc se poate scrie din burta, din 50 in 50 si pt approx o scala de 1024 vor fi 20 citiri, iar coloana initiala a temp poate fi tot din burta, adica poti scrie 1000, 2000, 3000, ... (pana la 20.000 grade daca sunt 20 valori), si respectiv baga temperatura in sender tot asa ca atare. De fapt nu se comanda cresterea temp cu 20.000C, si cresterea voltajului la valoarea adc care corespunde la 20.000, asa ca e ok, nu o sa se topeasca nimic. La valori peste 250-270C (reale) ar fi bine sa se opreasca calibrarea pt ca e deja temp cam mare si se poate strica extruderul. Iar ultima valoare din tabel, evindent din burta, sa fie ceva gen 1000-2000C, daca temp reala creste peste penultimul interval atunci sa atraga cat mai repede blocarea firmware-ului, depasind repede temperatura maxima acceptata in firmware, care de obicei e vreo 300C sau asa ceva (e scrisa in config.h).

 

Calibrarea cu termocupla e mai simplu de facut de cat de explicat ... se pare. Si e bine de facut, chiar de recomandat, pt ca odata facuta sistemul e la fel de bun ca o termocupla, pt ca ... nah, asa a fost calibrat, sa arate ce arata termocupla.

 

Cred ca am scris prea mult si probabil nimeni nu o sa citeasca tot postul hehe

 

P.S. Sunteti invitati sa dati click si sa va adaugati pe harta din postul de aici http://forums.reprap.org/read.php?287,201249,271270#msg-271270

[bbogdanmircea]

Mtgp93 un post ca de obicei foarte complet dar si destul de greu de digerat.Daca mai esti in Suceava de sarbatori poate iti fac o vizita cu 2 imprimante sa ma ajuti sa le fac sa mearga :PP.S.: unde e sectiunea asta de RepRap pe Romania ?

[MTGp93]

Dap sry nu stiu sa explic, nu am metodica Dar treaba de baza e mai simpla decat am incercat sa explic. Ma refeream la forumul reprap, sectiunea pe tari -sectiunea romania- acolo unde e si postul respectiv.Uite ca daca nu vedeam harta nici nu stiam ca esti asa aproape. Din cate stiu esti primul din judet cu mine. Si vina cand vrei, adu si imprimantele si le dam de capat - iti trimit nr meu de tel pe pm in partea cealalta.

[Abram Burel]

Am remontat imprimanta, aceasi problema, dupa primele 2-3 straturi pleaca pe axa Y. Nu stiu ce sa-i maifac

M-am uitat putin in urma si la filmul postat acum vreo 2 saptamani. Modul cum se misca imprimanta e foarte anormal. Admitand ca nu ai folosit cine stie ce setari misterioase la feliere si ca nu ai folosit bare ruginite sau rulmenti patrati ma bate gandul ca e ceva problema cu reglajul curentului. Sincer, eu nu am inteles nisiodata recomandarea cu reglatul ala dupa ureche (da-i sa miste si inca un pic!). 8255 are o formula clara si simpla pentru reglarea curentului prin motor: I = V / (0.5 * Rsense) in care V este tensiunea pe care o poti citi pe cursorul semireglabilului, iar Rsense e rezistenta din circuitul de masurare a curentului (foarte probabil 0.1 ohm, eu am Minitronics, dar cred ca si la mega e la fel). Pentru un motor dat se poate regla curentul cu precizie.Masoara tensiunile pe semireglabili, calculeaza curentii si compara cu valorile nominale ale motoarelor. Nu m-ar mira sa te... minunezi.Inainte sa treci la teste de tiparire, da comenzi manuale de deplasare pe axe la diferite viteze si pe toata lungimea si asigura-te ca masinaria merge constant. Eventual fa un fisier gcode pentru fiecare axa pe care sa o misti intre minim si maxim la diferite viteze pentru mai multa vreme si observa cum merge si daca se incalzesc motoarele.Am exclus ca ar fi probleme mecanice, dar decupleaza motoarele de pe Megatronics si misca axele cu mana. Ar trebui sa se miste destul de usor. Evident exista o oarescare rezistenta, dar nu cat sa folosesti ranga ;)

[bbogdanmircea]

Ai incercat sa inversezi motoare de pe X si Y intre ele ? Sa vezi daca se muta deviatia odata cu motorul ?Asa ai putea sa identifici care pereche motor driver e cu probleme si sa localizezi mai bine eroarea .Poate un motor trage mai mult curent decat altul sau 1 driver are probleme.Eventual sa inversezi driverele intre ele poate 1 driver chiar pierde pasi sau se pierd in alta parte pasi.Daca ai refacut mecanica si tot asa ce comporta as zice ca pierde pasi, softul e putin probabil sa fie, deci e o problema de electronica sau se incalzeste ceva sau este bruiat vreun semnal.Daca nici asa nu-i dai de capat, fa rost de un osciloscop si incearca sa vizualizezi semnalele sa vezi daca o iau razna.Si ultima solutie faci un drum pana la Suceava la Mtpg poate te ajuta el, pare sa fie expert in electronica .Stiu cum e, si eu m-am dat batut de 2 ori din cauza ca nu am reusit sa lipesc filamentul de bed neincalzit, a treia oara poate o sa mearga. La tine vad ca asta nu e o problema, deci continua incercarile si ar trebui sa reusesti.

[minescumarius]

Am remontat imprimanta, aceasi problema, dupa primele 2-3 straturi pleaca pe axa Y. Nu stiu ce sa-i maifac

Asta este versiunea mea hibrid de Printrbot/I3.

[claudiuh]

@Abram Burel

Am masurat Vref :

X - 0,704V; Y - 0,544V; Z - 1,114V; E - 0,347V

Ix - 1,408A; Iy - 1,088A; Iz - 2,228A; Ie - 0,694A

Pe Z am 2 motoare in paralel pe acelasi driver.

pe X, Y, 2xZ am minebea 17M-k502-P1SP, nu am gasit ce curent ii trebuie

http://cncsuperstore.com/index.php?rout ... duct_id=64

La extruder am un oky

Specificatii:

Curent pe faza aprox. - 1.8 A

Rezistenta - 2 OHM

Nr. fire - 4 (poate fi conectat bipolar)

Nr. de pasi - 200

 

Din testele de miscare merge normal pe toata lungeamea la X si la Y acuma dupa remontare imi face probleme mecanice pe Z, are tendinta sa se blocheze surubul pe cate una din axe.

Ce mi se pare ciudat este ca fiecare strat pare cat de cat ok, dar cum urca un nivel cum se deplaseaza intr-o directie X si/sauY.

De luni o sa incerc sa mut driverele si motarele de pe X si Y sa vad cum se comporta.

[schumyicr]

@Abram BurelAm masurat Vref :X - 0,704V; Y - 0,544V; Z - 1,114V; E - 0,347VIx - 1,408A; Iy - 1,088A; Iz - 2,228A; Ie - 0,694A

0.704 volti pe motor sau nu vad eu bine? Urca voltajul (12v chiar si mai mult) si incearca dupa aceea si vezi daca se mai blocheaza pe Z ceva.Curentul care il papa curentul in determini cu legea lui OHM, I=U/R => Daca motoarele tale sunt cele de pe site-ul mentionat , ele trebuie alimentate cu 12-36V (Supply Voltage: 12-36VDC).

[mihaighe]

@Abram BurelAm masurat Vref :X - 0,704V; Y - 0,544V; Z - 1,114V; E - 0,347VIx - 1,408A; Iy - 1,088A; Iz - 2,228A; Ie - 0,694A

0.704 volti pe motor sau nu vad eu bine?

Nu vezi bine , omul s-a referit la tensiunea masurata in punctul de masura pentru reglarea curentului furnizat de drivere.

[MTGp93]

@Abram Burel

Am masurat Vref :

X - 0,704V; Y - 0,544V; Z - 1,114V; E - 0,347V

Ix - 1,408A; Iy - 1,088A; Iz - 2,228A; Ie - 0,694A

In general curentul (ala e max) tre sa fie pe undeva peste 0.5a si sub 1.0a, cel mai ok il setezi pe la 0.7-0.8A. Presupun ca ai pololu cu a4988 atunci vezi pagina lor cu cat tre sa fie vref ca sa dea curentul ca atare. http://www.pololu.com/product/1182/%20pololu%20cu%20a4988

 

Pe Z am 2 motoare in paralel pe acelasi driver.

Ar fi bine sa fie in serie, nu paralel. Adica bobinele in serie, prima bobina de la motor1, tot cu prima bobina de la motor2, si ambele inseriate legate la driver. Si cealalta bobina la fel. In felul asta pe Z se sincronizeaza mai bine si se distribuie puterea mai bine intre ele. Daca ai setat 2.2A si nu s-a ars driverul ... asta e ceva rar - poate rezistenta bobinelor e mai mare decat tb.

 

pe X, Y, 2xZ am minebea 17M-k502-P1SP, nu am gasit ce curent ii trebuie

Specificatiile au toate sansele sa fie aiurea pt ca motoarele sunt recuperate. Si sunt aiurea pt ca zice voltaj 12-36v si rezistenta 2.1ohmi, ceea ce nu bate una cu alta. Ia un multimetru si masoara rezistenta bobinei, asta e singurul indicator cu adevarat important, din asta pleaca sau la asta se reduce tot restul. Daca e sub 3 ohmi e ok, daca e pana in 12 e mai naspa, dar merge, daca e peste 12 ar fi mai bine sa schimbi motoarele. Motoarelor pas cu pas nu le "trebuie" un anume curent ca sa mearga, nu se pune pb asa, ci invers, e musai ca driverul sa le limiteze curentul, si prin urmare problema care se pune este doar cat curent vrei sa le dai tu motoarelor, de asta depinde cati watti efectivi au la iesire, si asta depinde de aplicatie, pt reprap ca setari "safe" tb cam peste 0.5 dar pana in 1A.

 

face probleme mecanice pe Z, are tendinta sa se blocheze surubul pe cate una din axe.

Pt ca sunt in paralel. Pune-le in serie.

 

Ce mi se pare ciudat este ca fiecare strat pare cat de cat ok, dar cum urca un nivel cum se deplaseaza intr-o directie X si/sauY.

Pierde pasi, se poate intampla din n motive, prima chestie micsoreaza viteza si acceleratia (maximele) in config.h, im mod serios, adica la jumate din valorile default.

[Abram Burel]

@claudiuhSi eu sunt putin "dezamagit" de faptul ca ai motoare "reconditionate conform specificatiilor producatorului" (sau cam asa ceva).Curentii nu sunt tocmai in neregula pentru niste NEMA 17, ceea ce inseamna ca problema e in alta parte.Spui ca axele merg "normal" la comenzi manuale, ceea ce nu prea stiu cum s-o iau, pentru ca nu stiu ce inseamna "normal".- ai incercat la diverse viteze?- ai verificat calibrarea, de exemplu ca G1 a100 produce o deplasare de 100 mm pe axa a, oricare ar fi a=x/y/z?Legarea in paralel pe Z n-ar fi asa de rea, daca n-ar fi curentul asa de mare. Si eu am la Minitronics legat Z-ul tot in paralel, dar curentul nu e decat cu putin mai mare decat pentru un singur motor. Cele 2 motoare de pe Z nu sunt pentru ca e sarcina mare si unul n-ar face fata, ci pentru simplitatea constructiei (cu toate ca tocmai lipsa de sincronizare intre cele doua axe Z poate duce la necazuri). Daca motoarele sunt de tensiune mica (ceea ce de regula inseamna si ca au rezistenta mica, 2 ohmi ar fi in regula) atunci se pot lega in serie si e mai bine si pentru drivere si pentru regimul de lucru al motoarelor. Pe Z trebuie oricum sa scazi curentul. La valoarea aia, dincolo de faptul ca se poate oricand arde driverul, cu motoarele in paralel nu m-ar mira ca unul din motoare sa se supraincalzeasca (ceea ce ar fi un indiciu ca nu e tocmai bine "reconditionat"), ceea ce ar duce la pierdere de pasi, deci ca o parte ramane in urma, ceea ce si zici ca se intampla.Curentul mai mare care apare pe unul din motoarele de pe Z, ar putea sa fie si cauza pierderii de pasi pe celelalte axe la trecerea de la un strat la altul.In concluzie, ar fi de incercat sa reglezi tensiunea pe Z la 0,8V si sa verifici comportamentul (pe X si Y ar fi trebuit sa mearga si cu 0,5V, poate incerci). Daca da semne de insanatosire, atunci poti sa cobori cu cate o zecime de volt. Daca nu, probabil ca unul din motoare e schiop (eu le-as pune pe masa, cu axul in sus, le-as pune cate un "stegulet" de banda izolatoare si as comanda sa se invarta in gol sa le vad si sa pot compara cum se misca si cum suna, fara alte sarcini si zgomote).

[MTGp93]

Alea sunt motoare recuperate, ceea ce nu e neaparat rau (si eu am recuperate si merg ok). Doar ca tipul ala nu e ok, e destul de rau, chiar printre cele mai rele. Alea sunt mai degraba gen nema 14 sau 16, desi clasate ca 17 doar pt ca au fatza de 17 (montarea), dar restul sunt mai scurte decat ar trebui sa fie. Parerea mea, daca era alt model mergeau ok, recuperate sau nu, adica modelul in sine e nereusit ca sa nu zic altfel, dar partea cu recuperatul e ok (dupa mine). Dar chiar si asa totusi ar tb sa mearga. La urma urmei ceea ce conteaza e cat curent bagi. Singura chestie tre sa fie rezistenta bobinei mica, ca sa ai unde baga. Mai corect spus impedanta mica (pt ca e bipolar e alternativ), dar practic tot aia, pt ca daca rezistenta e mica atunci si inductanta e mica, si invers. Si pe pagina aia cu specificatii scrie 12-36v, ceea ce nu se pupa cu rezistenta bobinei de 2.1 ohmi in nici un fel. Cel mai sigur tb masurata rezistenta bobinei. Pt ca daca rezistenta e prea mare, atunci poate explica din simptome. De ex daca rezistenta unei bobine e de 30 ohmi, si ii dai 12v, atunci ce mai conteaza ca setezi driverul la 1A, pt ca never ever o sa fie 1A pt ca legea lui ohm zice ca max e 12v/30ohmi = 0.4A. Si asta cu un rise time foarte lung, adica la viteze mari poate nici atat nu o sa atinga. Ideal ar fi < 2 ohmi, cu legea lui ohm sa rezulte 12v/2 vreo 6A, astfel incat driverul sa aiba de unde taia. Altfel spus, cresterea curentului sa fie rapida astfel incat la viteza sa nu piarda putere prea repede (pierde putere oricum, dar cu cat diferenta asta e mai mare, cu atat se comporta mai bine la viteza). Iar curentul creste cu atat mai repede cu cat valoarea finala (V/R=...) e mai mare, si asta inseamna ca rezistenta tre sa fie cat mai mica pt ca in general sursa e fixa, de 12v. S-ar putea schimba sursa cu 24v, si asta ar insemna acelasi lucru, o contributie la un rise time mai favorabil, si de asta unii folosesc 24v. Dar e mai simplu sa iei motoarele cu rezistenta mica de la bun inceput.In privinta legatului in serie pt z, asa tb sa fie ideal. Daca sunt in paralel nu se pot sincroniza la fel de bine, unul trage mai mult si altul mai putin. Mai ales daca le mai si pui niste fire subtiri, si la unul din ele mai lungi. Daca sunt in serie, chiar daca ar vrea unul sa traga mai mult, tre sa traga prin bobina celuilalt, si asta inseamna ca se sincronizeaza mai bine, chiar si puterea se distribuie mai bine. Caderea de voltaj genereaza curentul in inductor, iar fluxul magnetic e proportional doar cu curentul, care in serie e acelasi, dar in paralel nu e neaparat egal. Adica legatul in serie pt z, e mai bun de principiu. Si pt a castiga viteza pt Z, ar fi bine sa se modifice micropasirea la half step sau 1/4. Acuma de mers merg si in paralel, dar daca sunt pb de orice fel e recomandabil sa fie in serie. Asta bineinteles daca bobinele nu au rezistenta gen 30 ohmi, caz in care nah, mai bine sa nu le mai pui deloc.

[claudiuh]

Eu folosesc Megatronics2, drivere DRV8825. Motoarele sunt conectate conform : http://reprap.org/wiki/File:Megatronicsv2BasicSetup.png.

Motoarele au 2ohmi si ceva/bobina.

La axa Z e o problema mecanica aparuta dupa remontare, ca se blocheaza tija filetata pe una din laterale, si nu se mai misca deloc, cealalta merge in continaure. Daca fortez manual fija blocata continua miscarea. Cred ca o caut alte piese pentru montarea motoarelor si a axelor pe Z.

Nu am apucat sa fac incercari cu viteze diferite.

Voi lasati tijele filetate sa se sprijine in axul motoarelor?

[MTGp93]

Drv8825 e mai bun, iar 2ohmi pe bobina si asta e f bine. Parerea mea e ca motoarele sunt veriga mai slaba, si probabil or sa faca zgomot oricum, cel putin din cand in cand, nu ai cum sa scapi cu driverele in cauza, poate cu alte drivere, si asta destul de greu asa ca nu prea merita. La Z prusa normal cam asa e, cu suruburile de pe Z "spanzurate". Motivul e ca suruburile au nevoie de un capat liber pt ca altfel ar fi greu sau imposibil sa realizezi un paralelism exact pt 2 bare ghidaj + 2 suruburi. La mendel erau suruburi Z de M8, cu timpul se dereglau si incepeau sa bata la fiecare rotatie faceau klank. La mine mai face si din cand in cand ii dau cate una si apoi revine la pozitie. Apoi s-a trecut la suruburi M6 tocmai pt ca sunt mai subtiri si ca atare mai elastice pe laterala, ca sa accepte o mica deviatie laterala, asta a fost logica. Revenind, ca sa fixezi Z sunt chestii care le poti folosi pe thingverse, dar majoritatea le fixeaza jocul pe laterala, dar nu preiau greutatea pe verticala. Daca te uiti pe wiki la Tepes, acolo e facut chiar sa preia greutatea, pt ca axa aia e super grea, practic toata axa de sus e dublata jos, iar jos e cu partea neteda in sus, iar pe partea neteda vine inca o piesa care prinde un rulment si care are joc stanga - dreapta, iar din prinderea de motor exista joc mic fatza - spate. Piesa respectiva se potriveste pt surub de M6, respectiv rulment cu fi int de 6. Daca ai pe Z surub de M8 atunci nu mai e buna. Dar axa la tine e usoara, si nu ar trebui sa ai nevoie de asa ceva. Nu am prusa, dar daca merge oamenilor ca atare, atunci tre sa mearga. Pe de alta parte daca poti sa iti printezi singur piese, sa dublezi suruburile de sus pt a le pune jos, cu aceleasi piese, e relativ simplu, si cred ca benefic. Oricum cu doua suruburi rigiditatea e mai buna decat cu unul singur. Si tot asa daca iti poti printa singur, patratzele din alea cu 4 suruburi care fixeaza barele mi se par mai bune decat U-urile alea de la prusa. Prusa a fost facuta pt consum minim de plastic, nu pt a fi mai buna.

[bbogdanmircea]

Acele patratele sunt foarte bune pentru a prinde barele filetate pe axul de la motoare.Le strangi progresiv si mai invarti sa vezi daca nu are bataie bara filetata si ar trebui sa fie ok.Daca tot se blocheaza, ai putea sa inlocuiesti bara filetata care face probleme sau piulita, poate au un defect si de asta agata.De obicei mai agata cand e prea mare viteza pe Z si porneste prea brusc.