H-Bridge

[Vizitator tavy72]

Salut.Nu știu cât de bine am ales secțiunea forumului, sper că nu am greșit foarte mult.Vreau să fac o punte H pentru controlul unui motor, este vorba despre un motor pentru macaraua de geam electric la Logan.Schema ar fi următoarea:Ce îmi este mie frică este că, pentru foarte scurt timp, T1 și T3 vor fi deschise simultan la comutarea tensiunii pe poarta lui T5, la fel T2 și T4 for fi deschise simultan pentru scurt timp la comutarea lui T6. Pot firește să adaug oarece întârzieri cu niște RC cu o diodă în paralel pe R dar ar fi 4 astfel de filtre și nu mi se pare tocmai economic dacă nu este neapărat necesar.Ignorați vă rog că am generat tensiunea de referință cu CI în loc de un ZENER, nici eu nu știu de ce am apelat la soluția asta.În altă ordine de idei, pentru a scăpa de cele 10 rezistențe de 100mΩ indicat ar fi să o înlocuiesc cu o rezistență de 10mΩ, oare de ce sunt așa de greu de găsit astfel de rezistențe și pe unde aș putea găsi online? Rezistența ar trebui să poată suporta 10A deci ar trebui să aibă 1W, ideal minim 2W.O alta întrebare.Cu tensiunile de pe pinii 3 și 4 ai conectorului P1 urmează să atac intrările unui comparator după ce trece printr-un cablu de până la 1,5m. Din cauza curenților destul de mari masa acestui modul va diferi puțin de masa modulului de control, pentru că va fi o mică cădere de tensiune pe firul de masă. Ce ziceți, va afecta acest lucru sensibil, din cauza CMRR? Eu sper că am redus semnificativ acest efect pentru că am generat tensiunea de referință în modulul de putere, dar totuși...Discutăm teoretic, nu vă pot promite că voi construi efectiv modulul ca să vă spun dacă în final chiar a funcționat.

[Vizitator tavy72]

M-am gândit să pun și varianta în care întârzii deschiderea tranzistorilor, doar schema parțială făcută în pripă.Menționez că valorile pentru R2, R3, C1, C2 au fost scoase din burtă, nu am făcut un calcul în acest moment. Probabil că 1N4148 este destul de rapidă ca să asigure descărcarea condensatorului înainte ca celălalt să se încarce la tensiune mai mare de Vth.Bănuiesc că este evident de ce încerc să evit folosirea întârzierii.

[Cilibiu]

Schema nu este prea corecta, din primul post.De ce sa folosesti perechi cand poti folosit doar canal N?Maine trag o schema si o postez.

[Vizitator tavy72]

De ce sa folosesti perechi cand poti folosit doar canal N?

Pentru că dacă aș folosi în loc de T1 și T2 tranzistori cu canal N atunci ar fi trebuit să le atac poarta cu o tensiune peste +12V pentru ca aceștia să se deschidă, chiar cu vreo 10V peste cei 12V. Asta ar fi complicat destul de mult schema și atunci mi s-a părut logic să aleg tranzistori cu canal P la care pot să le atac poarta cu tensiune ~0V, -12V față de sursa lor, fiind astfel sigur că se vor deschide complet la curentul de cca. 10A cât estimez că o să am pe acolo.

[Cilibiu]

Teai gandit sa folosesti bipolari pentru comanda? Sau chiar in shema, doar ca disipa multa caldura.

[Vizitator tavy72]

Teai gandit sa folosesti bipolari pentru comanda? Sau chiar in shema, doar ca disipa multa caldura.

Ce motiv aș avea să folosesc bipolari? Chiar tu zici că ar disipa multă căldură, gândește-te cât de mare ar fi tranzistorul cu radiator față de varianta MOSFET.

[Vizitator]

E destul de complicat să comanzi corect o punte H făcută cu MOS-FET-uri.

 

Din cauza asta au apărut integrate specializate.

http://ad5ey.net/~david/motors/7048%20H ... 20FETs.pdf

 

Până şi cei de la Microchip au ales varianta cu relee.

http://www.microchip.com/stellent/idcpl ... e=en026014

În User Guide găseşti schema şi algoritmul de comandă pentru Anti Pinch Control. E important să ai aşa ceva.

 

În instalaţia electrică de la maşină apar vârfuri de tensiune foarte mari, de la alternator şi de la aprindere. MOS-FET-urile se vor arde foarte repede dacă nu le protejezi serios împotriva spike-urilor de pe alimentare.

 

Altă observaţie ar fi că, pentru detecţia unor curenţi aşa mari, rezistenţele au prea multe dezavantaje. Mult mai simplu e să foloseşti pentru masurarea curentului un senzor Hall analogic, senzor pus în circuitul magnetic al unui inel de ferită prin care trece firul către motor.

 

FOARTE IMPORTANT!

Neapărat alimentează montajul printr-o siguranţă fuzibilă, altfel rişti să dai foc la maşină dacă puntea face scurt-circuit pe acumulator.

[Cilibiu]

Este foarte usor de comandat cu relee, mai ales ca nu necesita protectia la spik-uri si alte magari. Mai ales ca nu este nevoie de o precizie asa mare pentru acea macara.Chiar mia venit in minte o schema simpla cu relee, precum si limitatori de cursa, ca sa nu fortezi motorul sa impinga sau sa traga geamul mai mult decat necesar.Am facut si o schema, zic ca mai simplu si eficient de atat nu se poate.

[Vizitator tavy72]

E destul de complicat să comanzi corect o punte H făcută cu MOS-FET-uri.

Este destul de banal să comanzi corect o punte H făcuta cu MOSFET.

Întrebarea nu era cum se comanda o punte H făcută cu MOSFET, asta este banal, problema era cum se comporta schema propusa de mine în acest caz particular.

 

Din cauza asta au apărut integrate specializate.

http://ad5ey.net/~david/motors/7048%20H ... 20FETs.pdf

 

Până şi cei de la Microchip au ales varianta cu relee.

http://www.microchip.com/stellent/idcpl ... e=en026014

În User Guide găseşti schema şi algoritmul de comandă pentru Anti Pinch Control. E important să ai aşa ceva.

Ce fel de argument este și ăsta?

 

În instalaţia electrică de la maşină apar vârfuri de tensiune foarte mari, de la alternator şi de la aprindere. MOS-FET-urile se vor arde foarte repede dacă nu le protejezi serios împotriva spike-urilor de pe alimentare.

Asta este o aberație, pe instalația de la mașină ai un acumulator care poate să netezească lejer orice creștere de tensiune.

 

Altă observaţie ar fi că, pentru detecţia unor curenţi aşa mari, rezistenţele au prea multe dezavantaje. Mult mai simplu e să foloseşti pentru masurarea curentului un senzor Hall analogic, senzor pus în circuitul magnetic al unui inel de ferită prin care trece firul către motor.

Și cât ar costa un astfel de senzor?

Mai mult, de curând am aflat că pot folosi în acest caz foarte simplu pe post de shunt o siguranță cu întârziere care are în jur de 5mΩ, precizia rezistenței siguranței nu este importantă pentru că montajul oricum se calibrează cu potențiometrul și nici deriva cu temperatura e rezistenței nu este semnificativă pentru că nu am nevoie să măsor cu precizie curentul.

 

FOARTE IMPORTANT!

Neapărat alimentează montajul printr-o siguranţă fuzibilă, altfel rişti să dai foc la maşină dacă puntea face scurt-circuit pe acumulator.

Au. Nu știai că orice circuit pe o mașină este deja protejat de o siguranță? Mai precis, în cazul meu, cei 12V trec printr-o siguranță de 30A aflată pe panoul de siguranțe al mașinii.

[Vizitator tavy72]

Este foarte usor de comandat cu relee, mai ales ca nu necesita protectia la spik-uri si alte magari. Mai ales ca nu este nevoie de o precizie asa mare pentru acea macara.Chiar mia venit in minte o schema simpla cu relee, precum si limitatori de cursa, ca sa nu fortezi motorul sa impinga sau sa traga geamul mai mult decat necesar.Am facut si o schema, zic ca mai simplu si eficient de atat nu se poate.

Ba se poate, nu ai nevoie decât de două relee.Oricum problema cu relee este pentru grădiniță, interesant este fără relee.Mai mult, cu ce mă ajută limitatorii tăi de cursă, în afară de faptul că mă pun să desfac fețele de ușă ca să-i montez, în cazul în care geamul urcă și întâlnește mâna unui copil? Pe când detectarea creșterii de curent mă ajută să opresc motorul la întâlnirea oricărui obstacol, fie acesta capăt de cursă fie mâna cuiva.Nu mai spunem că dacă în schema ta apeși accidental simultan pe UP și DOWN => kbooooom.

[Vizitator]

Denumirea de punte H se referă la cele 4 elemente de forţă şi atât. Restul sunt circuite de comandă (driver-e) care controlează puntea H. La ele mă refeream când spuneam că nu e simplă comanda punţii. Adică proiectarea unui driver e complicată. Exact acolo aveai şi tu dubii. Am să dau un simplu exemplu de problemă: în maşină sunt variaţii foarte mari de temperatură. Cum şi cu cât se schimbă caracteristicile unui MOS-FET pe o plajă de 100*C?Vroiam să îţi arăt soluţiile standard şi să te conving să nu reinventezi roata. Dacă se putea comanda eficient o punte H cu doar două tranzistoare, nu s-ar mai fi făcut integrate specializate. Cel de la ST nu e singurul, aproape toţi producătorii mari fac driver-e pentru punţi cu MOS-FET-uri.Teoretic, acumulatorul ar trebui să aplatizeze vârfurile, practic nu e chiar aşa. Rezistenţa internă a acumulatorului creşte mult când e descărcat sau la frig, rezistenţa şi inductanţa cablurilor nu sunt nule, rezistenţa de contact cu bornele bateriei creşte când oxidează contactele, toate astea contează. Vârfurile de tensiune pot apărea în multe situaţii şi sunt periculos de mari. Nu e aberaţie.Un senzor Hall costă câţiva cenţi pentru că sunt produse în cantităţi mari, se folosesc peste tot. Până şi in cel mai banal ventilator de PC găseşti un senzor Hall, asta dacă nu vrei să cumperi. Oricum, costă mai puţin decît o singură rezistenţă de putere. La 20A aşa se face măsurarea, cu senzor Hall, nu cu rezistenţe. Ideea cu măsurarea căderii de tensiune pe siguranţă e chiar mai năstruşnică decât cea cu 10 rezistenţe de putere în paralel. Adică nu e bună nici măsurarea pe siguranţă, nu mai explic de ce.Poate sunt eu mai sensibil azi, dar răspunsul tău m-a făcut să-mi pară rău de timpul consumat încercând să te ajut.Spor la construit.

[Vizitator tavy72]

Denumirea de punte H se referă la cele 4 elemente de forţă şi atât. Restul sunt circuite de comandă (driver-e) care controlează puntea H. La ele mă refeream când spuneam că nu e simplă comanda punţii. Adică proiectarea unui driver e complicată.

Poate ție ți se pare complicată, mie nu. Mi-ar fi foarte simplu să proiectez un driver care să comande deschiderea tranzistorului cu o întârziere de, să zicem, 1μs după comanda de închidere a celuilalt, asta mi-ar permite comanda punții cu frecvențe de ordinul kHz fără probleme. Oricum tranzistorii comută în timpi de ordinul a zeci de nanosecunde.

Problema este că în cazul meu comutarea punții se face la frecvențe mult mai mici, sub 0,5Hz și nu știu dacă are rost să mă complic pentru un vârf de 50ns care apare la intervale de cel puțin câteva secunde.

Comanda se complică atunci când driverul este folosit pentru comandă PWM la frecvențe relativ mari, atunci când timpul mort, între comanda de închidere și cea de deschidere trebuie să fie foarte mic pentru că devine semnificativ din perioada semnalului. Abia atunci trebuie ales acest timp suficient de mare ca să nu ai tranzistorii deschiși simultan, pentru că asta se întâmpla de foarte multe ori pe secundă și aportul la consum devine semnificativ, concomitent acest timp trebuie ales cât mai mic din motivul expus în fraza anterioară.

 

Exact acolo aveai şi tu dubii. Am să dau un simplu exemplu de problemă: în maşină sunt variaţii foarte mari de temperatură. Cum şi cu cât se schimbă caracteristicile unui MOS-FET pe o plajă de 100*C?

În plaja unde folosesc eu tranzistorii modificarea caracteristicilor cu temperatura nu este semnificativă.

Poți remarca că la VGS de peste 10V și la curenți de ordinul 10A, VDS rămâne la sub 0,1V și la Tj=25°C și la Tj=150°C.

 

Vroiam să îţi arăt soluţiile standard şi să te conving să nu reinventezi roata.

Am spus încă de la început că discut pur teoretic, foarte probabil că nu voi face montajul.

Eu am încercat să pornesc o discuție din care să avem de învățat iar prin aplicarea soluțiilor standard nu prea am de învățat.

 

Dacă se putea comanda eficient o punte H cu doar două tranzistoare, nu s-ar mai fi făcut integrate specializate. Cel de la ST nu e singurul, aproape toţi producătorii mari fac driver-e pentru punţi cu MOS-FET-uri.

Înțelege-mă și tu pe mine că nu reacționez bine la astfel de argumente, sunt fizician și în general încerc să-mi explic fenomenele iar apelul la autoritate nu mă convinge.

Apoi genul ăsta de comandă nu este chiar așa de exotic, dacă ai să te uiți la partea finală a unui inversor CMOS ai să vezi că tranzistorii sunt legați exact ca în una din jumătățile punții prezentate de mine. Problema este că CMOS suferă în acest caz exact de problema expusă de mine și anume, pentru scurt timp, ambii tranzistori sunt deschiși și din cauza asta CMOS are probleme la frecvențe mari.

 

Teoretic, acumulatorul ar trebui să aplatizeze vârfurile, practic nu e chiar aşa. Rezistenţa internă a acumulatorului creşte mult când e descărcat sau la frig, rezistenţa şi inductanţa cablurilor nu sunt nule, rezistenţa de contact cu bornele bateriei creşte când oxidează contactele, toate astea contează. Vârfurile de tensiune pot apărea în multe situaţii şi sunt periculos de mari. Nu e aberaţie.

Dacă tot este să dăm astfel de argumente atunci îți semnalez faptul că priza de brichetă este conectată direct la sistemul de 12V al mașinii printr-o simplă siguranță. În această priză se conectează diverse alimentatoare mai mult sau mai puțin complicate. Am desfăcut astfel de alimentatoare, am făcut și eu unul cu un 7805, nici unul nu avea cine știe ce protecție la vârfurile de tensiune, majoritatea nu au deloc. Nu am avut probleme cu nici un astfel de alimentator.

 

Un senzor Hall costă câţiva cenţi pentru că sunt produse în cantităţi mari, se folosesc peste tot. Până şi in cel mai banal ventilator de PC găseşti un senzor Hall, asta dacă nu vrei să cumperi. Oricum, costă mai puţin decît o singură rezistenţă de putere. La 20A aşa se face măsurarea, cu senzor Hall, nu cu rezistenţe.

Poți să indici un astfel de senzor Hall, de câțiva cenți, care-ți permite să măsori valoarea curentului/câmpului? Este o mare diferență între a găsi un senzor cu care să determini prezența unui câmp magnetic și a găsi un senzor cu care să poți măsura intensitatea câmpului magnetic.

 

Ideea cu măsurarea căderii de tensiune pe siguranţă e chiar mai năstruşnică decât cea cu 10 rezistenţe de putere în paralel. Adică nu e bună nici măsurarea pe siguranţă, nu mai explic de ce.

Ți-aș fi recunoscător să explici de ce.

 

Poate sunt eu mai sensibil azi, dar răspunsul tău m-a făcut să-mi pară rău de timpul consumat încercând să te ajut.

Dacă te-am deranjat cu răspunsurile mele îmi prezint scuze. Încercă să înțelegi că vreau să analizez problema la nivel teoretic, din acest motiv am nevoie ca afirmațiile care nu sunt evidente să fie argumentate și tot din acest motiv nu am nevoie de soluții alternative. Sper că ești de acord că nici o soluție alternativă nu mă poate ajuta să analizez teoretic schema propusă de mine.

[Vizitator]

Stai liniştit, nu e nevoie de scuze.

 

Chiar şi cu bateria bună, circuite de deparazitare pe alimentare tot trebuie să ai, pentru că maşina e un mediu foarte zgomotos. Paraziţii trec uşor printr-un stabilizator gen 7805 şi zăpăcesc microcontroller-ul.

Ca să terminăm polemica cu bateria, dau câteva situaţii în care baterie e ca şi inexistentă:

- pene de contact la partea electrică

- borne care joacă

- un element defect în baterie

- alte situaţii greu de prevăzut, cum ar fi un mecanic "meseriaş" de service auto

Asta din urmă am păţit-o mai demult într-un service, cănd aveam un Fiat Ritmo care, printre altele, avea şi bateria proastă. Eu eram la volan şi îi tot dădeam la cheie când zicea mecanicul. Nu vedeam nimic de capotă, dar făcea maşina ca toţi dracii. Când m-am dat jos, nu mi-a venit să cred.

 

Mecanicul lăsase bateria veche pe maşină şi legase o bateria bună ÎN SERIE!!! Pe urmă muta borna de plus de la bateria nouă la cea veche. A făcut asta de cîteva ori.

 

 

 

Un senzor Hall de $0.5 cu ieşire analogică:

http://parts.digikey.com/1/parts/261115 ... s39et.html

Nu m-am uitat pe datasheet ca să vad dacă se potriveşte în aplicaţia ta, dar cred că există multe modele similare, ar trebui să găseşti. Având în vedere că un ventilator de PC costă $2 din magazin, un senzor nu ar trebui să coste mai mult de câţiva cenţi la producător. Există sigur şi ventilatoare cu senzor Hall analogic, am recuperat unul mai demult şi m-am jucat cu el.

 

Siguranţă pe post de şunt nu aş folosi pentru că:

- cei 5mΩ nu cred că sunt garantaţi. Poate siguranţele altui producător au altă valoare.

- rezistenţa de contact a soclului pentru siguranţă este comparabilă cu valoarea şuntului şi nu e garantată. De exemplu aici spune că e < 5mΩ şi atăt http://www.alliedelec.com/images/produc ... 160236.pdf

- rezistenţa de contact a soclului variază la vibraţii şi la temperatură

- dacă se arde siguranţa în timp ce umbli la geam, tensiunea autoindusă de bobina motorului se regăseşte pe amplificatorul de tensiuneMai bine pune o sârmă sau un traseu de cablaj imprimat pe post de şunt.

 

Să revenim la schema ta.

 

PWM la 0.5Hz nu merge pentru că bârâie geamul. Dacă vrei fără PWM, cred că merge şi prima schemă fără probleme. Totuşi pune valorile componentelor şi tipul tranzistoarelor, altfel discutăm prea general.

 

Părerea mea e că dacă faci o punte H, e păcat să nu ai PWM. La geamuri am văzut cel puţin două viteze. Una mare pentru cursă completă şi una mai mică atunci cănd vrei să reglezi înălţimea geamului din buton. Fără două viteze e incomod de reglat înălţimea din buton, sau te plictiseşti pentru o cursă completă.

 

Dezavantajul principal al primei scheme este că e asimetrică. Când pui grilele la masă o faci cu un MOS-FET care are o rezistenţă Rds ON cu câteva ordine de marime mai mică decăt R1. La PWM poate fi de neacceptat.

 

La cea de-a doua schemă, pe lângă primul inconvenient, întârzierea e cu două tăişuri. Deşi separi mai bine momentul de închidere/deschidere pentru T1 şi T2, totodată lungeşti şi timpul de comutaţie. Perioada de tranziţie trebuie făcută cât mai scurtă, altfel creşte puterea disipată pe MOS-FET-uri.

 

Ar mai trebui nişte elemente de deparazitare pe motoare, măcar un condensator.

 

Mai multe aprecieri fără valorile componentelor, nu am cum să fac.

Dacă nu ai de gând să pui montajul în practică, discutăm degeaba. Hârtia suportă orice.

[Cilibiu]

Este foarte usor de comandat cu relee, mai ales ca nu necesita protectia la spik-uri si alte magari. Mai ales ca nu este nevoie de o precizie asa mare pentru acea macara.Chiar mia venit in minte o schema simpla cu relee, precum si limitatori de cursa, ca sa nu fortezi motorul sa impinga sau sa traga geamul mai mult decat necesar.Am facut si o schema, zic ca mai simplu si eficient de atat nu se poate.

Ba se poate, nu ai nevoie decât de două relee.[attachment=0]relay.png[/attachment]Oricum problema cu relee este pentru grădiniță, interesant este fără relee.Mai mult, cu ce mă ajută limitatorii tăi de cursă, în afară de faptul că mă pun să desfac fețele de ușă ca să-i montez, în cazul în care geamul urcă și întâlnește mâna unui copil? Pe când detectarea creșterii de curent mă ajută să opresc motorul la întâlnirea oricărui obstacol, fie acesta capăt de cursă fie mâna cuiva.Nu mai spunem că dacă în schema ta apeși accidental simultan pe UP și DOWN => kbooooom.

Dai ai dreptate, si schema ta este ok in amble evariante, pe lanaga schema asta daca pui un senzor de curent poti folosi ca protectie si ca capat de cursa.Schema am facuto la repezeala, si totusi in minte aveam si schema ta, dar nu imi venea pe moment.Sustin treaba cu spiku-rile in instalatia electrica a masini din cauza sistemului de aprindere, stiu caz ca un prieten a pus un osciloscop pe instalatia masini si din cauza spik-urilor sia ars osciloscopul, cat timp a fost oprit motorul nu a avut treaba cu masuratorile, cand a pornit motorul totul a luator razna si POK , si ars o intrare a osciloscopului.Daca ar fi asa de musai sa faci montajul cu o punte H, mas rezuma la integrate specializate si comanda PWM, nu numa pentru reglarea vitezei, dar si pentru ca folosesti punte H, sa foloses punte H pentru o singura viteza, nui vad rostul.

[Vizitator tavy72]

Stai liniştit, nu e nevoie de scuze.

Chiar şi cu bateria bună, circuite de deparazitare pe alimentare tot trebuie să ai, pentru că maşina e un mediu foarte zgomotos. Paraziţii trec uşor printr-un stabilizator gen 7805 şi zăpăcesc microcontroller-ul.

Ca să terminăm polemica cu bateria, dau câteva situaţii în care baterie e ca şi inexistentă:

- pene de contact la partea electrică

- borne care joacă

- un element defect în baterie

- alte situaţii greu de prevăzut, cum ar fi un mecanic "meseriaş" de service auto

Asta din urmă am păţit-o mai demult într-un service, cănd aveam un Fiat Ritmo care, printre altele, avea şi bateria proastă. Eu eram la volan şi îi tot dădeam la cheie când zicea mecanicul. Nu vedeam nimic de capotă, dar făcea maşina ca toţi dracii. Când m-am dat jos, nu mi-a venit să cred.

 

Mecanicul lăsase bateria veche pe maşină şi legase o bateria bună ÎN SERIE!!! Pe urmă muta borna de plus de la bateria nouă la cea veche. A făcut asta de cîteva ori.

 

S-a riscat mult mecanicul respectiv, aducând 24V în instalația mașinii putea arde ușor multe chestii de pe mașină, modulul meu fiind relativ ieftin față de restul. Ai avut noroc că nu ți-a trosnit ECU si UCH. Nu cunosc mașina, bănuiesc că avea măcar ECU.

 

Un senzor Hall de $0.5 cu ieşire analogică:

http://parts.digikey.com/1/parts/261115 ... s39et.html

Nu m-am uitat pe datasheet ca să vad dacă se potriveşte în aplicaţia ta, dar cred că există multe modele similare, ar trebui să găseşti. Având în vedere că un ventilator de PC costă $2 din magazin, un senzor nu ar trebui să coste mai mult de câţiva cenţi la producător. Există sigur şi ventilatoare cu senzor Hall analogic, am recuperat unul mai demult şi m-am jucat cu el.

O să studiez problema cu senzorul deși nu am de gând să cumpăr 3000 de senzori pentru ai lua la 0,5$ bucata. Altfel văd că este cam 1$ la farnell, nu-i tocmai puțin dar fiind doar unul pe modul poate merită.

 

Siguranţă pe post de şunt nu aş folosi pentru că:

- cei 5mΩ nu cred că sunt garantaţi. Poate siguranţele altui producător au altă valoare.

- rezistenţa de contact a soclului pentru siguranţă este comparabilă cu valoarea şuntului şi nu e garantată. De exemplu aici spune că e < 5mΩ şi atăt http://www.alliedelec.com/images/produc ... 160236.pdf

- rezistenţa de contact a soclului variază la vibraţii şi la temperatură

- dacă se arde siguranţa în timp ce umbli la geam, tensiunea autoindusă de bobina motorului se regăseşte pe amplificatorul de tensiuneMai bine pune o sârmă sau un traseu de cablaj imprimat pe post de şunt.

Nu prea mă gândeam ca siguranța să fie pe soclu, mai repede o lipesc direct pe placă.

 

Valoarea poate diferi destul chiar în cazul a două siguranțe din același lot că nu sunt date ca rezistențe și nu ți se garantează decât valoarea maximă a rezistenței.

Pe de o parte nu mă deranjează variația rezistenței de la o siguranță la alta pentru că valoarea cu care compar tensiunea de pe shunt se calibrează pe fiecare modul cu potențiometrul la montarea pe mașină pentru că și curentul prin motor diferă de la geam la geam și din păcate s-ar putea să difere destul de mult și în funcție de anotimp (iarna s-ar putea ca motorul să tragă ceva mai greu de geam).

Pe de altă parte nici rezistența siguranței nu va fi mult mai mică decât valoarea maxim garantată pentru că siguranță trebuie să disipe ceva putere pentru a se topi și dacă ar avea rezistența mult prea mică nu s-ar mai arde.

 

Dacă merg pe varianta cu siguranță intrarea comparatorului va fi protejată de un zener și o rezistență.

 

Să revenim la schema ta.

PWM la 0.5Hz nu merge pentru că bârâie geamul. Dacă vrei fără PWM, cred că merge şi prima schemă fără probleme. Totuşi pune valorile componentelor şi tipul tranzistoarelor, altfel discutăm prea general.

Nici nu am spus că fac PWM la 0,5Hz, am spus că puntea va fi comutată la frecvențe mai mici de 0,5 Hz pentru că mă aștept ca utilizatorul să nu apese sus/jos pe comutator la intervale mai mici de 2s.

 

Ce valori ale componentelor lipsesc.

Dacă nu se văd în schemă:

U1 - 78L05

RV1 = 470Ω

R1, R2, R4, R5, R6, R17 - 10kΩ

R7..R16 - 0,1Ω

T1, T2 - IRFR9310PBF

T3, T4 - IRF3717PBF

T5, T6 - 2N7002

 

 

Părerea mea e că dacă faci o punte H, e păcat să nu ai PWM. La geamuri am văzut cel puţin două viteze. Una mare pentru cursă completă şi una mai mică atunci cănd vrei să reglezi înălţimea geamului din buton. Fără două viteze e incomod de reglat înălţimea din buton, sau te plictiseşti pentru o cursă completă.

Nu prea am văzut mașini cu două viteze, posibil cele cu adevărat foarte scumpe să aibă așa ceva.

Oricum eu gândesc schema pentru Logan care nu are două viteze iar motorul este și așa destul de lent încât nu merită să-i reduc viteza cu PWM.

 

Dezavantajul principal al primei scheme este că e asimetrică. Când pui grilele la masă o faci cu un MOS-FET care are o rezistenţă Rds ON cu câteva ordine de marime mai mică decăt R1. La PWM poate fi de neacceptat.

Asta nu face decât ca o parte a punții să comute mult mai repede decât cealaltă, depinde cât de mare este frecvența PWM, cu 10k întârzierea este de ordinul 30μs (10k*3nF) deci până la frecvențe de genul 10kHz nu ar avea vreo problemă.

Oricum, cum spuneam, nu folosesc PWM.

 

La cea de-a doua schemă, pe lângă primul inconvenient, întârzierea e cu două tăişuri. Deşi separi mai bine momentul de închidere/deschidere pentru T1 şi T2, totodată lungeşti şi timpul de comutaţie. Perioada de tranziţie trebuie făcută cât mai scurtă, altfel creşte puterea disipată pe MOS-FET-uri.

Cu valorile pe care le-am pus eu (100k, 10nF) tranziția ar dura cam 1ms, destul de puțin raportat la cât de rar are loc o comutare, să nu uităm NU avem PWM.

 

Ar mai trebui nişte elemente de deparazitare pe motoare, măcar un condensator.

Nu sunt sigur că este obligatoriu dar într-adevăr nu strică un 330 nF în paralel cu motorul.

 

Mai multe aprecieri fără valorile componentelor, nu am cum să fac.

Poate rezoluția nu este destul de bună la prima schemă, reatașez schema.