Clocitoare Cleo 5 mutată într-un frigider

[skyline25]

Tranzitorii este BTB16

[Nostalgic]

BTB16 nu este tranzistor ci este TRIAC.Necunoscind nici componentele iti va fi cam greu sa rezolvi situatia prin corespondenta.Noi vrem sa te ajutam dar mai trebuie sa mai cunosti si dumneata ceva.Schema ce am postat eu este foarte buna.Am construit-o de multe ori si functioneaza impecabil.Schema pusa de dumneata contine greseli enorme ce ar face-o sa fie imposibil sa functioneze.Dar poate este desenata gresit si modulul este corect.Nu am de unde sti,dumneata esti la fata locului.Numai sa ne transmiti raspunsuri corecte ca sa putem sa te ajutam.Poti pune o poza de format mai mare pe partea cu piesele si pe partea cu traseele cablajului.

[skyline25]

Aici poti vedea niște poze mai mari http://skyline25.sunphoto.ro/Montaj_clocitoare

[Ticu]

Ultima masuratoare confirma existenta pe dioda Zener galbena a tensiunii de aprox. 5,6V, ceea ce e bine. Problema e ca nu se regaseste o parte importanta din aceasta tensiune pe intrarile circuitului.Daca mai ai rabdare, masoara (fata de pinul 4 pe care tii testerul Comun) tensiunile:- pe fiecare din firele termistorului.- pin 1, 2, 3, 5, 6, 7 (scuze pentru repetitie, dar e inexplicabila diferenta intre pinii 2 si 5 legati impreuna).

[skyline25]

Ok, mersi o sa masor cand ajung la Tara mâine

[skyline25]

Masa termistor 0 volți , PIN 1 0.5 v, PIN 2 0.7 v, PIN 3 zero volți , PIN 5 0.7 v, PIN 6 zero volți , PIN 7 0.70 volți , PIN 8 7.36 volți cu plusul pe Pinul 8 , Menționez ca am verificat si polaritTea amaratului de masura pe o baterie si i-am schimbat si bateria cu una noua. Tranzistorul are următoarea inscripție C33725 W 32

[Ticu]

Tranzistorul este de uz general, tip npn, cum am presupus in schema.

M-am linistit cu egalitatea tensiunilor pe pinii 2 si 5 care sunt legati impreuna, nu puteau fi diferite.

Pe pin 7 tensiunea e limitata la 0,7V de tranzistorul care este in conductie (ledul aprins), altfel ar fi mai sus.

 

Anormala este lipsa tensiunii pe pinii 3 si 6 !!! Ar trebui sa fie spre jumatate din 5,6V.

Verifica daca tensiunea de 5,6V (sau 5,4V pe care ai gasit-o pe catodul marcat cu banda neagra al diodei Zener galbene 5V6) exista pe tot traseul de pe marginea placii, pana la termistor. Sa nu fie intrerupt traseul ala de cupru. E si un punct de cositor suspect acolo. Se masoara fata de 0V (pin4).

Am notat pe schema tensiunile si pe poza (culoarea roz) traseul +5,6V. Am notat si cateva rezistente unde ar trebui sa ajunga tensiunea sau o parte din ea. http://s1136.photobucket.com/user/ticu2 ... sort=3&o=0

[skyline25]

Multumesc mult de ajutor , mâine o sa verific

[skyline25]

Multumesc ticu exact cum ai intuit , cablajul de margine era intrerupt foarte fin, acuma funcționează si am si tensiune pe termistor si pe Pini care nu aveau tensiune, Temp sa stabilizat la 36 de grade mai am acuma sa o reglez si sa fac sistemul de întoarcere automat. va multumesc la toți care ma-f ajutat si care construiți acest forum, sper sa existe mulți ani de acuma încolo

[skyline25]

Acuma ca am rezolvat problema termostatului as vrea sa fac un sistem de întoarcere automat al oulelor cu un motorash de stergator , daca ma poate ajuta cineva cu o schema simpla?! Multumesc tuturor

[geomx]

Ar trebui sa dai mai multe detalii de ce anume vrei. *Un sistem de intoarcere automata a oualelor ar trebui sa contina intai de toate un temporizator(de fapt un ceas programabil) care sa-ti poata intoarce automat oualele la un interval de timp prestabilit (programabil)...dar, din pacate, asa ceva e mult mai complicat decat modulul acela pe termostatare pe care ai reusit sa ti-l repari.*O varianta mai simpla ar fi ceva cu motorul, vreo 2 limitatori, alimentator pt. motor (traf. + redresare) plus vreo doua butoane (cate unul pt. fiecare sens) si vii la interval regulat si apesi pe unul sau celalalt buton....*Decat varianta 2, daca tot vii regulat sa intorci ouale mai bine iti faci ceva cu manivela.... ceva mecanic.........si n-ar fi rau daca ai avea eventual si o fereastra prin care sa poti vedea ce se intampla in frigider fara a fi nevoit sa deschizi usa, in special in perioada cand ies puii ar fi util.....

[skyline25]

Da, am prevazut sa-i pun un geam termopan pt a putea vede in interior, as vrea un sistem din motor de stergator si obara filetata ca sa-mi întoarcA 45 grade dreapta, 45 grade stanga

[Ticu]

Felicitari pentru depanare, pentru rabdare si pentru ca nu te-ai curentat... In incheiere, cate ceva despre functionarea schemei.

 

Mai intai alimentarea. Tensiunea alternativa 230V de la retea provoaca trecerea unui curent alternativ de aprox.100 mA prin motorul ventilatorului si prin dioda Zener de 8,2V cu care este inseriat. In timpul unei semi-alternante dioda este polarizata invers si tensiunea pe ea ajunge la 8,2V unde apare strapungerea jonctiunii. Aceasta tensiune incarca un condensator. La semi-alternanta urmatoare, dioda este polarizata direct, iar tensiunea pe ea scade la 0,7V. Totusi condensatorul nu se descarca acum prin Zener, datorita unei alte diode (obisnuite) inseriate pe circuitul dinspre masa. Tensiunea continua (redresata mono-alternanta) astfel obtinuta pe condensator (aprox. 7V) alimenteaza circuitul integrat si tranzistorul prin care se va face comanda triacului.

Tot din aceasta tensiune se obtine si o alta tensiune, mai bine stabilizata la 5,6V, cu ajutorul unei alte diode Zener cu aceasta valoare. Este folosita pentru alimentarea a doua divizoare rezistive de tensiune. Unul asigura o tensiune de referinta de 2,8V, iar celalalt contine termistorul cu care se masoara temperatura in incinta termostatata.

 

Circuitul LM393 contine doua comparatoare. Un comparator este un circuit care compara tensiunile de la cele doua intrari ale sale. Daca tensiunea de la intrarea neinversoare (+) este mai mare (mai sus), atunci si iesirea va fi in starea SUS (tensiune ridicata fata de masa). Daca tensiunea de la intrarea inversoare (-) este mai sus, iesirea trece in starea JOS (tensiune scazuta, aproape zero fata de masa).

Comparatorul din partea dreapta a schemei are intrarea - legata la un divizor rezistiv ce cuprinde termistorul. Acesta din urma are coeficient de temperatura negativ (NTC), deci cresterea temperaturii provoaca scaderea rezistentei sale. Tensiunea pe pinul 6 creste, depaseste tensiunea pe pin 5 si, ca urmare, iesirea 7 trece in starea JOS. Tensiunea aplicata bazei tranzistorului scade spre zero, astfel ca acesta se blocheaza. Dispare astfel curentul prin poarta triacului, ceea ce provoaca blocarea triacului si intreruperea alimentarii de la retea a rezistentei de sarcina (incalzire a incintei).

Dupa un timp, temperatura incintei incepe sa scada datorita pierderilor de caldura in mediul inconjurator. Rezistenta termistorului creste si procesele de mai sus se repeta, dar in sens invers. In final rezulta intrarea in conductie a triacului si reluarea alimentarii rezistentei de incalzire.

 

Schema prezentata pana acum, completata cu o reactie pozitiva (o rezistenta intre pinii 6 si 7) pentru basculare brusca ar putea fi suficienta pentru termostatare. Insa variatiile de temperatura in incinta ar fi destul de mari (1 grad Celsius) datorita acestui histerezis si inertiei termice a rezistentei de incalzire. Timpul scurs intre conectarile si deconectarile succesive ar fi de cateva minute. Este solutia folosita la centrale termice, frigidere etc. unde nu sunt de dorit reconectari prea dese. Pentru a micsora aceste variatii, s-a introdus un reglaj mai fin al temperaturii, prin alimentarea rezistentei cu impulsuri cu durata variabila. Astfel puterea medie a rezistentei va fi micsorata progresiv, pe masura ce ne apropiem de temperatura dorita si nu se va depasi mult aceasta temperatura.

 

Sa urmarim cum se realizeaza acest reglaj fin, prin introducerea unui oscilator (circuit basculant astabil) realizat cu comparatorul din stanga al schemei. Pe intrarea neinversoare (pin 3) este aplicata o tensiune fixa, fractiune din 5,6V, stabilita de divizorul format de cele 2 rezistente legate la acest pin. De exemplu jumatate din ea, adica 2,8V. La pornire, condensatorul legat la intrarea inversoare (pin 2) este descarcat; ca urmare iesirea 1 este SUS (tensiune pozitiva, apropiata de cea de alimentare) si condensatorul se incarca prin rezistenta care il leaga de iesire. Cand depaseste 2,8V - de exemplu la 2,85V - iesirea 1 a comparatorului trece brusc (basculeaza) in starea JOS, adica 0 V. Condensatorul incepe sa se descarce prin aceiasi rezistenta. Cand scade la 2,75V se produce din nou bascularea si ciclul se reia. Prin rezistenta dintre iesire si intrarea + se accelereaza bascularea si se introduce un "histerezis" care distanteaza pragurile de basculare. Pe intrarea 2 vom avea o tensiune de forma dintilor de ferastrau, care variaza cu plus/minus 50 mV in jurul valorii 2,8 V, cu o periodicitate de aprox. 1 secunda.

 

Aceasta tensiune variabila este aplicata si pe pin 5 (intrarea inversoare a comparatorului din dreapta) unde serveste ca tensiune de referinta cu care se compara semnalul dat de termistor.

In figura alaturata sunt date graficele de variatie in timp ale unor tensiuni din montaj. http://s1136.photobucket.com/user/ticu2 ... sort=3&o=0

Atat timp cat incinta este rece, rezistenta de incalzire este alimentata si temperatura creste. Rezistenta termistorului scade odata cu cresterea temperaturii si in consecinta tensiunea pe pinul 6 creste si ea (curba verde). La un moment dat ea depaseste valoarea tensiunii pinului 5 din acel momoment (portiunea rosie a curbei). Atunci iesirea 7 a comparatorului coboara JOS, curentul prin baza tranzistorului scade la zero, la fel si curentul de colector, iar ledul se stinge. Poarta triacului nu mai primeste curent, triacul se blocheaza si rezistenta de incalzire nu mai este alimentata cu tensiune alternativa din retea.

Cum se vede in desen, fenomenul se repeta la fiecare perioada a oscilatorului, adica la fiecare secunda. In acest interval de timp, durata de aprindere este mai mica sau mai mare, dupa cum tensiunea pe termistor este situata mai "sus" sau mai "jos" in domeniul in care variaza tensiunea oscilatorului (de ordinul a 100 mV).

Aceste impulsuri cu durata variabila (numita si "latime variabila" daca ne referim la dreptunghiurile din grafic) fac ca rezistenta sa fie alimentata cu o putere medie proportionala cu eroarea de temperatura fata de valoarea prescrisa. Se face astfel un reglaj fin al temperaturii si se elimina dezavantajul comenzii "tot" sau "nimic".

[skyline25]

Iti multumesc încă odată ca m-ai si explicat cum funcționează , acuma ma chinui cu un termometru medicinal electronic ( care are precizie de 0.1 grade sa reglez la 37.7

[skyline25]

Poze cu Incubatorul . . . .