Modificare incarcator in invertor sudura.

[Vizitator]

am facut un mic efort si operatia de hernie m-a taxat (dupa 6 luni!!!)asa ca nu pot sta mai mult de 10 min la calculatorexista si o " disciplina" a muncii cu osciloscopul1)nu lucrez niciodata fara traf izolator2)nu pun niciodata masa osc-ului pe un colector/drena3)este suficient ca masa sa fie la un potential fix,oscilograma se interpreteaza dupa aceea--deci nu se pune sonda pe primarul unui traf ci masuratoarea se face in 2 etape:o data la un capat fata de masa si apoi la celalalt capat fata de masa;pt garantarea fazarii intre oascilograme se foloseste sincro extern cand nu este un osc cu 2 canaledin ce am memorat eu sursele sant cu 2 tranz,unul cu sursa la masa si unul cu drena la +300vin acest caz tens max pe fiecare tranz este 300v si nu 600vam mai spus:am un traf de vreo 200w cu prize la 120,140,160,180,200vcand vreau sa verific la tens mici il pun invers si obtin 20/40/60/80vcand am primit invertorul de sudura pt oscilograme ca sa nu pun in pericol aparatul am alim driverul separat si am inceput alimentarea lui de la 20vca si trebuie sa ne formam un limbaj comun pe forumse pune sonda numai pe dc si se specifica:N volti pe diviziune iar zeroul este pe linia X

[Vizitator pisica matache]

Am revenit cu rezultatul testului de azi;am alimentat partea de forta,incepand cu 12-24-40V.Incurajat de semnalul vizualizat pe primar,am alimentat cu 240V.Am folosit o rezistenta de 150 ohmi,inseriata pe 220V,am folosit un filtraj de doar 220 micro,am pus pe iesirea incarcatorului o rezistenta de 150 ohmi,ca sarcina.Ca si prima data,a mers...pana s-a ars rezistenta de 150 ohmi,pusa pe 220V.Semn bun,am zis,inca un mosfet dus.Masurat in circuit,unul scurt DS;il scot...si-l gasesc bun.Intrase in scurt una din diodele DF5408,de 3A,la 1000V.Oscilograma reprezinta semnalul in primar,varf la varf,cca 440V..Comparativ cu semnalul obtinut in cazul 494,se vad varfuri de tensiune,care banuiesc,au dus si mosfetul,in primul test si dioda,acum.As zice ca vinovat e semnalul de comanda,poate prea abrupt,fata de cel generat de 494.Snubberele pe tranzistori,sunt formate din rezistenta de 200 ohmi,paralel cu dioda,totul inseriat cu 2,2nF,la un Kv.Acum ce sa fac,sa stric semnalul de comanda,punand condensatoare GS,sau sa modific snubberele,micsorand rezistentele,sa scap de varfurile de tensiune?

[Vizitator tyc]

Vad rezistente mai mici si de putere.?

[Vizitator pisica matache]

Rezistentele din snubbar,sunt de 200 ohmi,la 5W.....Unde ai vazut mai mici?

[Vizitator tyc]

Logic e sa umbli la snubber ;ce se intampla daca aditivezi capacitatea din grila?Si apropos de capacitati ,poate trebuie sa umbli si la capacitatea din snubber .Unii cunosc optiunile ,asteapta sa vezi ce zic.

[Vizitator pisica matache]

Daca maresc capacitatea GS,se strica fronurile semnalului de comanda,poate suficient cat sa dispara varful de tensiune din primar.Oricum astept opinii....

[Vizitator]

raspunsul l-am dat ieri dar a fost ignoratse modifica R,C din oscilator pt aceeasi frecventa dar delta comparativ cu 494comparatia se face alimentand intai numai driveruletajul de forta se alimenteaza dupa ce comanda este corectacred ca dioda s-a ars tocmai datorita delta mareintr-o sursa normala cu 3844 delta este redus la start de limitarea de curent si apoi de bucla de stabilizareinvertorul acesta este o sursa de curent constant si fara sarcina da delta maximam spus ieri sa masori tens din pin 4 al 494 sa vedem daca proiectantul nu a impus un delta minim tocmai ca este un generator de curent constantdaca se ignora interventiile mele voi intra din nou in non combat cum am mai facut-o

[Vizitator pisica matache]

Domnule @miticamy,n-am ignorat nici-o interventie de-a dvs.Am renuntat la 494,in favoarea 3844,urmandu-va sfatul.De asemenea am inlocuit bipolarul cu mosfet,ca urmare a interventiei dvs.Acum sa revin la obiect;nu stiu ce este delta.Fiti mai explicit,sa pot intelege.O sa inlocuiesc reteaua RC,din pin 4,la 3844.cum ati recomandat.O sa masor si tensiunea in pin 4,la 494.O sa masor si umplerea in cazul 494,daca imi amintesc bine,nu depasea insa cca 35-40%,fata de cca 47% in cazul 3844.Am masurat tensiunea in pin 4,la 494;am gasit zero volti,pinul e pus la masa,cu 10K.Umplerea semnalului in baza tranz driver,e cca 35%Am modificat RC,din pin 4,la 3844.Am obtinut in pin sase, 67,8khz iar umplerea 30%,cu un cond de cca 12nF,iar rezistenta sub un kilo.Sa refac testul cu partea de putere,cu umplerea asta,de 30%?

[Vizitator pisica matache]

Am probat partea de putere,alimentata la 40V,comandata cu umplere 30%.Prima oscilograma e pe primarul trafului,fara sarcina pe iesire,a doua cu sarcina.A treia oscilograma,obtinuta cu partea de putere,comandata de 494,in timpul functionarii incarcatorului.

[Vizitator]

da,am scris despre delta dar cred ca in alta parte

formula de la forward din documentatia philips era Vo=Vin x DELTA

delta este de fapt timpul de conductie prescurtat in discutiile noastre din anii 80

este greu fara montajul pe masa sa inteleg de ce in oscilograma de la 494 delta era asa mic si m-am gandit ca este un divizor in pin 4

delta 0,35 este prea mic dar pt teste este f bun,eu in montaje experimentale folosesc 3843 +393 la care pot regla delta de la 0,1 la 0,9(schema am pus-o de 3 ori pe forum)

la rigoare,cand vrei sa intelegi totul,se masoara tens in pin 4 si 3 la 494 pt a vedea cine reduce totusi delta daca nu inseamna ca cipul este asa construit

iar inlocuirea lui 494 cu 3844/3845 are acelasi motiv in logica mea--limitarea de curent "in timp real"

aparatul de sudura la care am ridicat oscilogramele are delta max in gol

colegul a adus si o sarcina puternica si delta a scazut corespunzator,este clar ca la sudura numai curentul conteaza

pun oscilograma cu drena traf driver si poarta mos-ului cu sursa la masa

 

REVIN:frumoasa oscilograma 2,se pare ca necazul cu arderea mos/dioda era de la delta prea mare

revin 2:pune oscilograma si de pe celalalt capat al trafului sa vedem cat seamana cu asta

[Vizitator pisica matache]

Prima oscilograma,e in grila mosfet,a doua in drena aceluiasi mosfet,unde e conectat un capat al primarului,fara sarcina pe iesire,a treia in celalalt capat al primarului,tot fara sarcina,a patra in drena cu sarcina,a cincea in celalalt capat cu sarcina pe iesire...Masa osciloscopului la -40V,am masurat in grila si drena mosului cu sursa la -40V.Acum,vin si intreb,ce pot face mai departe?In schema cehului,3844 are in pin 4,parca 10k.Deci invertorul porneste cu umplere maxima,aproape 50%.De-abia in timpul sudarii,umplerea scade,functie de curentul prin primar,masurat de traf de curent,care comanda pinul 3.La mine,in gol,cu umplere de cca 47%, s-a dus dioda;si in primul caz,cred ca tot dioda s-a dus prima,ducand cu ea mosfetul.Abia azi mi-am dat seama masurand-o.Ce-ar trebui sa fac,sa pun diode de 15-20A,cum am vazut in majoritatea invertoarelor,sau trafurile din incarcator sunt dimensionate pt o umplere de max,35-40%?Referitor la faptul ca umplerea in cazul 494,e mica...Incarcatorul a fost proiectat sa debiteze max 20A,la 30V;dar in acelasi timp,el trebuie sa functioneze atat la 220V,cat si la 110V.Ma gandesc ca la alimentarea cu 110V,umplerea creste spre 50%,pt a putea asigura cei 600W,la iesire.....

[Vizitator smilex]

Da, si eu sunt de acord ca umplerea mare a cauzat problema. Totusi, 50% ar trebui sa ajunga pentru ca demagnetizarea sa se faca corespunzator astfel incat MOS-ul la intrarea in conductie, sa nu gaseasca dioda deschisa. As zice chiar mai mult: nu conteaza ca o gaseste deschisa, modificand potentialul, o va bloca. Dar conteaza ca procesul de demagnetizare sa se desfasoare complet.Ai trei variante:1. presupui ca dioda a avut probleme anterior sau nu e potrivita, in care caz le schimbi pe ambele (mai bune ca timpi si mai tari in curent) si mai incerci.2. nu tine figura de la 1 si te intorci la 494.3. nu tine figura de la 1 si limitezi umplerea la 3844 de asa natura ca sa existe acea cadere spre zero dupa demagnetizare din oscilograma.Cu mentiunea ca 2 si 3 se pot aborda si din start.(in sfarsit se vede zeroul pe mijlocul osc)

[Vizitator pisica matache]

O sa incep cu schimbarea diodelor;sa inteleg ca umplerea prea mare,a distrus diodele prin depasirea curentului maxim suportat,sau prin ambalarea termica?Altfel spus,pot sa-mi dau seama ca umplerea e prea mare,prin incalzirea diodelor,la mersul in gol?Un amanunt constatat in timpul testelor,cu umplerea de 47%...trafurile de putere erau calde,lucru ce mi s-a parut ciudat,deoarece cosumul pe iesire era neglijabil.Referitor la punctul 2...daca cresc umplerea la 494,la 47% ,nu vor fi aceleasi probleme,cu ce m-ar avantaja acest integrat,comparativ cu 3844?Ma gandesc ca in cazul 3844,cu care voi merge mai departe, n-as putea stabili umplerea maxima,aproape de 50%,dar la mersul in gol,sa fortez integratul s-o scada,folosind pinul 2,polarizat cu un anumit procent din tensiunea de iesire?Ieri am facut si primele teste de reglare a curentului de iesire;am folosit schema cehului de comanda,si traful de curent existent in incarcator.Am alimentat partea de forta cu 24V,doi acumulatori auto,de 150A.Am pus iesirea in scurt,am monitorizat curentul tras din acumulatori si umplerea semnalului.S-a intamplat sa functioneze din prima,lucru care mi se intampla extrem de rar..Dupa ce mi-am revenit din soc,am facut ceva masuratori;umplerea minima obtinuta,cca 10%,caz in care consumul din acumulatori era de 100mA.La umplerea maxima de 32% curentul tras din acumulatori a fost 2,1A.Semnalul vizualizat in grila,respectiv drena fetului cu sursa la minus...

[Vizitator smilex]

De aceea s-a ales o umplere mai mica. Pentru a da timp demagnetizarii. Daca maresti umplerea la 494 problema se va repeta. Cred ca traful nu a avut timp suficient pentru asta, a ars dioda datorita curentului de autoinductie. Tot la fel functioneaza si trafo driver. Probabil un prim semn ignorat de noi a fost consumul mare al BDW. Intervalul 1 este deschiderea tranzistoarelor, 2 este demagnetizarea. Dupa demagnetizare trebuie sa uemeze impulsul urmator. Ar fi ideal dupa punctul 3 sau ma rog, sa se vada macar un pic panta aceea coboratoare dupa intervalul 2.Problema este insa alta: procesul trebuie sa fie identic si primordial in primarul trafo driver. Acolo se folosea ceva dioda zener (parca) la demagnetizare. In orice caz, pana nu vezi clar intervalele pe primar driver, cred ca n-are rost sa mergi mai departe.Cam pe orice oscilograma te uiti se vede ca damagnetizarea necesita un timp mai scurt, ar fi de presupus ca daca poti comanda corect MOS, ar fi suficient 50%. Stii ca te-am intrebat odata daca nu ti se pare ca umplerea a crescut cu o capacitate mai mare in poarta? E greu sa mesteresti pe smd-uri, probabil mult mai indraznet erai daca luai problema de la zero, pe un alt cablaj. Eu tot mai cred ca vei ajunge acolo. (de ce ti-e frica nu scapi; lenesul mai mult alearga; etc)Driverul, primordial.

[Vizitator]

incepusem sa descriu problema driver cu 3844 si bdw dar nu am finalizat-ocand bdw era comandat de 494 la off baza acestuia devenea libera si tensiunea de autoinductie din emitor nu deranja tranzcu 3844 comanda s-a dat pe dos,adica in perioada off a integratului era comandat bdw-ulcand iesirea 3844 trecea in unu tinea baza bdw in 14v in timp ce tensiunea de autoinductie vrea sa duca emitorul in 28v,in acest fel deschizandu-se jonctiunea b-e si nepermitand demagnetizarea miezuluice este demobilizator pt mine este ca insistati ca poate folosi 494 la sudura fara sa argumentati dupa ce eu am prezentat problema limitarii de curent