Vizitator smilex Postat Mai 9, 2012 Partajează Postat Mai 9, 2012 Dar nimeni nu spune ca nu merge. Merge si daca suntezi referinta, problema este cum se desfasoara fenomenul, cum isi revine... Nu conteaza ce spune producatorul, fiecare foloseste si dezvolta cum crede ca e mai bine aplicatiei. Si fac abstractie de "greselile" mai mult sau mai putin intentionate din PDF-uri. Link spre comentariu
em2006 Postat Mai 9, 2012 Partajează Postat Mai 9, 2012 In asteptarea componentelor,m-am gandit cum sa realizez protectia termica a invertorului.Stiu ca de regula se folosesc contacte termice......Nu am asemenea contacte,asa ca am zis sa incerc altceva...Sper sa nu te superi daca replica mea e "pai daca n-ai, comanda-le, multi furnizori au in stoc si nu sunt scumpe!" A fi, in opinia mea, solutia cea mai simpla si fiabila. Mie complicarea acestei parti din sch mi se pare moft, am mai vazut scheme rusesti de invertoare home made in care suprafata pe care era desenata partea de prot termica era mai mare decat cea destinata invertorului propriu-zis, redus la maxima simplitatate, cu un controller current-mode, un traf de curent fara de care nu se poate, cateva pasive acolo si-n rest dumnezeu cu mila. Nu zic ca e rau, daca e bine gandit si facut si puterea disipata de tranzistoare e tinuta-n frau in orice conditii de exploatare (nu iesim din SOA), e ok. Nu vreau sa intru prea mult in amanunte, dar daca in conditii de scurt pe iesire (debitand practic pe rez cablurilor de sudare plus rezistentele de contact borne, clesti, etc.) curentul e limitat la valori rezonabile (la aparate cu caract cazatoare pretabile la sudoare mma si tig, crt de scurt nu e departe de crt max de lucru impus de tehnologie sud), atunci nimic rau nu se poate intampla si aparatul nu e in pericol de defecte catastrofice.Deci, una peste alta, fa-ti un stoc side contacte termobimetalice, nu strica, eu mi-am facut stocuri serioase cu exemplare la toate temperaturile la care am gasit si te asigur ca le-am gasit utilizare in multe aplicatii, cred ca mi-am recuperat investitia de la clientii care in cele din urma au beneficiat de ele.La capitolul protectii iti propun altceva pt umplerea timpului liber pana-ti sosesc piesele comandate, scriu imediat, acu tre' sa fac o mica pauza deh, proceduri medicale, asa vrea asistenta... Revin. Link spre comentariu
em2006 Postat Mai 9, 2012 Partajează Postat Mai 9, 2012 Ce voiam sa-ti propun, e o protectie la supratensiune (imensa majoritate a aparatelor industriale o au), combinata cu protectia termica, o semnalizare cu led bicolor a carui culoare afisata (rosu, verde, galben) ne da informatia despre starea actuala a inverorului monitorizat (functionare normala, supratemperatura, supratensiune, etc.). Mai multe amanunte am postat aici AICI. O schema simpla propusa, care poate fi utila si la un aparat home-made, contine cateva componente ieftine de larga utilizare: Informatia de tensiune, aplicata pe borna 1 a schemei, e luata de pe elco filtraj tens retea ( Vbus), prin rezistente de limitare, e bine ca, fizic, sa fie cat mai multe rez inseriate, minimim 2 bucati ca in exemplul propus in care se folosesc R14 si R15 (de cate 120 kohmi fiecare, adica 240K total, cum se vede in desenul weld24.png). Practic, totul intra pe un pcb de 56x41mm, care, pe una din margini are plantat ledul bicolor cu 3 terminale DL1 Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Nu am ales solutia cu diode si comparatoare,ca moft.Sunt un tip comod si delasator,lenes chiar;de aceea am evitat mereu solutii complicate de a rezolva o problema.M-am angrenat intr-un proiect care ma cam depaseste in multe privinte;mi s-a spus ca solutia aleasa de mine,montarea componentelor de putere,toate pe acelasi radiator,nu e cea mai potrivita alegere.De aceea am zis sa suflu in iaurt,sa evit distrugerea de componente,pe cat posibil.Sa zicem ca temperatura diodelor,n-ar fi chiar o problema,pot lucra lejer si la 100 grade,unde chiar au o cadere de tensiune mai mica ca la 25.La feturi insa,proportional cu cresterea temperaturii,scade si puterea maxima disipata,si curentul maxim,creste Rds,astfel ca incalzirea e periculoasa;traful va fi probabil,la final,unul home made,sigur mai prost ca unul realizat industrial,atat in ce priveste izolatia,cat mai ales racirea.De aceea am zis ca n-ar fi rau,sa pot sti cam ce se intampla in toate punctele vulnerabile.In ce priveste traful,chiar mi-am propus sa includ intre infasurari,bine izolata,o dioda pt masurarea temperaturii.In plus,metoda asta imi permite chiar masurarea temperaturii,avand in vederea caracteristica tensiune/temperatura a unei diode cu siliciu.O scadere de 2mV,pe dioda,inseamna o crestere de un grad.Pot astfel sti cu aproximatie,in orice moment,temperatura componentelor si a trafului,tragand patru fire de pe anodul fiecarei diode-senzor,la o regleta,pt usurarea masuratorii.Cu siguranta la final,daca va fi unul fericit,protectia termica as putea-o face cu un contact termic,prevazut in cel mai fierbinte punct.Ca tot e vorba de protectia termica,as mai avea o varianta de asezare a componentelor;toate diodele de putere,10-12 bucati,montate pe un radiator,fara izolatie,izolatia urmand s-o montez intre radiator si carcasa,iar celalalt radiator taiat in doua,fiecare jumatate urmand sa primeasca cate o pereche de mosuri,tot neizolate,izolatia pusa tot intre radiator si carcasa.Ma gandesc ca astfel transferul termic ar fi mai eficient,suprafata izolatorilor fiind mult mai mare.Este solutia asta mai eficienta in ce priveste racirea?Pot simplifica legaturile intre diode,folosind ca si contact electric,doar contactul capsulei cu radiatorul,avand in vedere ca toti catozii sunt conectati impreuna prin radiator,sau e musai sa conectez intre ele si terminalele corespunzatoare?As putea astfel simplifica conexiunile,cat si cablajul,conectand cablul de sudura,plusul,direct la radiatorul diodelor,urmand sa montez inductanta de iesire,pe minus... Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Da, teoretic solutia e mai buna pt. transfer termic, primul radiator mai gros si cu suprafata cat mai mare (cupru e cel mai bun). Daca folosesti niste paduri de silicon (sa nu fie rigid), poti proceda la fel si cu traful desi cred ca ar fi mai bine ventilat.Trebuie sa pui pasta termoconductoare deci nu te poti baza pe contactul electric in cauza, foloseste terminalele. Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Primul radiator,are 20cm lungime,7cm latime,10mm grosime;pe unul singur as monta toate diodele,iar pe celalalt,impartit in doua,mosfeturile.Daca solutia asta e mai buna,ma apuc de gaurit radiatoarele si de cablajul partii de forta. Din pacate nu am cupru,pentru radiator....M-am apucat sa fac partea de comanda,cu 3844,dupa schema cehului.Pt o frecventa de 67Khz,in grila feturilor,la iesirea integratului,trebuie sa stabilesc aceeasi frecventa,sau dublu? Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Da, cred ca solutia e mai buna.Frecventa sursei (trafului) coincide cu a oscilatorului local. MOS-urile actioneaza simultan, cu aceiasi frecventa in discutie. Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Inceputul e promitator;am facut patrea de comanda,dar nu functioneaza.3844,porneste peste 16V,iar eu am alimentarea pe placa de comanda,a incarcatorului,ce contine driverul,de 13,8V.Ramane sa modific sursa,sa scoata peste 16V,sau sa caut un 3845. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 nu inteleg de ce pe forum se foloseste denumirea de oscilator local la integratele pt surse,eu si colegii mei nu am folosit-o niciodataoscilatorul local stiu ca se folosea la radio si televizoare in blocul de radiofrecventa3844 si 3845 au frecventa la iesire jumatate din frecventa oscilatorului(rampa din pin 4) Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Dupa ce am rezolvat cu alimentarea,a aparut alta problema.Comandat cu 3844,tranzistorul driver,consuma excesiv.Am verificat inca o data frecventa de comanda in pinul 6,la 3844.Aproape identica ca la 494,cca 68Khz.Oscilogramele insa sunt diferite...Prima reprezinta semnalul masurat in pinul 8 de 494,a doua semnalul in pinul 6,la 3844.Si schema modificarilor facute... Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Cum adica consuma excesiv? Cat?Asa este 44 si 45 au jumatate din frecventa osc. Are umplere max 50% obtinuta prin divizare. Poate de aici consumul. Fixeaza osc la 140kHz."Oscilator local" am folosit imprumutand de aici, habar n-am de unde... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 cele 2 iesiri de integrat sant diferite;494 are iesire "open colector" iar 3844 are contratimp3844 trebuie sa comande un mos cu traful in drena Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 Consuma peste 6A;in cateva secunde se incinge,nu l-am alimentat mai mult.Frecventa in pin 6,la 3844 este 67,6khz iar in pinul 4,dublu.Umplerea in pin 6,este 46%.La 3844,pinii 2 si 3,i-am pus la masa;vroiam mai intai sa obtin semnalul corect,abia dupa aceea sa merg mai departe.In care pin sa fixez 140khz? Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 cele 2 iesiri de integrat sant diferite;494 are iesire "open colector" iar 3844 are contratimp3844 trebuie sa comande un mos cu traful in drenaCa aici? http://danyk.wz.cz/svar.pngVa trebui cumva sa inversez si capetele primarului?Driverul bipolar,conducea cand baza era pusa la masa,mosfetul va conduce cand iesirea 3844,va fi la plus... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 10, 2012 Partajează Postat Mai 10, 2012 invatatul pe forum are avantajele vitezei dar si multe dezavantajedupa atatea ani de meserie mi-am format un anume tip de a gandi montajele care sa suplineasca cat de cat lipsa mea de memorie cat si probabil o inteligenta mediegandesc functionarea ca un fel de mica poveste in care electronica intervine numai pe la final,un fel de filozofie propriece este integratul specializat pt surse in comutatie?pana la urma trebuie sa moduleze in durata o anumita comanda,fie ca este cu frecv fixa fie ca este variabilane oprim la frecventa fixa:ce inseamna o comanda la iesire?pai de obicei se traduce prin starea unui tranzistor,cel mai adesea saturarea luicum poate fi conectat acest tranzistor?in 3 feluri-NPN cu colectorul si emitorul libere ca la tl494 pt a putea alege iesirea prin interpretarea potentialului ca "zero" sau "unu"NPN cu emitorul la masa comanda la iesire fiind "zero",deci poate decat "absoarbe" curent2 x NPN,unul cu colectorul la + si unul cu emitorul la -,iesirea activa fiind "unu" cu avantajul ca poate injecta curent in sarcina dar si "absoarbe"curent din sarcina in faza opusacu traf driver apare o noua problema:eu pot comanda tranzistorul final atat cand conduce driverul cat si cand este blocat driverul,prin energia inmagazinata in traf(etajul driver se transforma intr-o mica sursa flyback care are ca sarcina baza finalului--este cazul a 95% din comanda baleiaj linii cu bipolare)tranz mos comandandu-se in tensiune traful driver va fi forwardne intorcem la poveste:ce etaj final am?la sudura este forward;cu un trafo driver tot forward inseamna ca mos-ul driver trebuie sa conduca in acelasi timp cu finalul-pt a conduce trebuie sa aibe "unu" in poarta,adica exact ce da un 3844invertorul de sudura de la care am ridicat oscilogramele avea infasurare de demagnetizare la trafo driverdanyk a facut un artificiu,a pus un zener de dublu alimentare dar este cu pierdere de putere(nesemnificativa pt cat consuma invertorul)danyk a pus si sensul infasurarilor,lucru ce nu-l fac toti Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum