Modificare incarcator in invertor sudura.

[Vizitator smilex]

Deci pana la urma, o iei de la zero, nu refolosesti incarcatoarele?Nu te baza numai pe mine, am facut sursa de 2kW, dar sudura e un regim urat, nu-mi place deloc. Cred ca orice idee e binevenita.Chiar acum am un invertor de sudura care a ars IXGX120N60B, o sursa cu limitare corecta de aceiasi putere nu putea asta niciodata.

[Vizitator pisica matache]

Nu o iau chiar de la zero,o sa folosesc partea de comanda,radiatoare,carcasa;o sa fac ceva teste si cu partea de putere,n-as vrea insa sa le modific,fara a avea certitudinea ca voi obtine ceva rezultate.Nu am nici garantia ca patru trafuri din incarcatoare,mi-ar fi suficiente.Exista proverbul cu carul de lemne,din care s-a facut pana la urma o scobitoare;de aceea prefer sa fac partea de putere separat,s-ar preta mai bine la teste si modificari.Mi-am asumat oricum de la bun inceput,riscul unui esec....As indrazni sa zic insa,ca inconstienta mea,cu experienta ta,va da totusi rezultate.Desigur,orice alta opinie este binevenita;daca o sa prind ceva curaj,o sa-l rog pe @em2006,sa dea ceva sugestii.In materie de invertoare sudura,are cu siguranta o experienta greu de egalat.

[em2006]

...Am gasit totusi si o schema de comanda,cam stufoasa,dupa parerea mea....http://www.emil.matei.ro/img/weld18.png

Nu e stufoasa, e una din cele mai simple intalnita in practica.

Caracteristica obtinuta e cat de cat cazatoare, asa cum ar trebui la sudura mma, practic e facuta in cca zece exemplare in functiune din 1999.

 

Asta e caracteristica obtinuta:

 

Semnalul ISEN e luat de pe traful de curent (secundarul), traf al carui primar (1 spira) vine serie cu traful de iesire.

IGBT-DRV pleaca pe ledurile optocuploarelor care comanda igbt-urile (ledurile-s inseriate sa nu se poata comanda o ramura fara alta).

Tens de referinta ce se aplica potentiometrului de val impusa e luata din uc3845, care e current-mode, pt feedback e traful de curent, shunt pe partea de cc nu are, info curent e doar cea de pe traful de curent.

Si da, caracteristica de iesire se poate verifica pe rezistor de sarcina, facut corect va face limitarea necesara. Cu pot reglat pt curenti mici se poate masura crt de scurt punand direct un ampermetru analogic cu shunt de 2-300A direct pe iesire, prin intermediul cablurilor de sudura de 25-35mmp lungi de cativa metri, deci fara rez de sarcina.

Diodele acelea de recuperare, de ce pui cate 2 serie?, sunt destul de accesibile diode la 600V, de ex DSEI ori DSEP.

 

Scuze ca n-am mai intrat cu comentarii, intru mai rar pe forumuri si mai mult citesc, sunt in convalescenta, abia m-am externat dupa o perioada lunga de spitalizare si caut sa evit computerul pe cat posibil.

[Vizitator pisica matache]

In primul rand va doresc insanatosire grabnica!

In al doilea rand va multumesc de interventie si n-o sa abuzez cerand si alte sfaturi;intre timp o sa testez partea de forta,lasand mai la urma obtinerea caracteristicii.Am sa fac partea de comanda propusa de dvs,atunci o sa indraznesc sa va cer cateva sfaturi,pt obtinerea caracteristicii.

Am pus doua diode in serie,deoarece nu am altceva disponibil deocamdata.Si asa nu stiu daca 400V sunt suficienti.Stau la tara,nu pot cumpara componente decat de pe net.La urmatoarea comanda iau si ceva diode rapide la 15-20A/600V.Am vazut ca sunt si pe forum,de vanzare.

Am citit cam tot ce s-a scris pe forum,in legatura cu constructia invertorului rusesc,facut de @cybi,daca nu i-am gresit numele,am inteles in mare functionarea.Doar ca acolo se folosesc IGBT-uri.Ramane sa fac si ceva teste practice,sa vedem ce-o sa iasa...Oricum o sa postez aici toate incercarile,indiferent de rezultat;pana la urma important sa iasa fum si scantei,nu neaparat din electrod.

Inca o data va doresc multa sanatate!

 

Partea de forta postata anterior,are ca sursa de inspiratie schema de aici http://www.emil.matei.ro/img/weld05.png

doar ca o sa folosesc alte feturi,mai bune zic eu,si alte diode.Traful o sa-l incerc cu patru miezuri EE55,sau un EE65.

Cautand pe net caracteristicile invertorului respectiv,am inteles ca poate asigura 150A;eu m-as multumi chiar cu putin,100A de exemplu.

[em2006]

...Partea de forta postata anterior,are ca sursa de inspiratie schema de aici ...weld05.png...

Si mie mi-a placut acest invertor, modul cum a fost exec practic (solutii constructive), simplitatea solutiilor adoptate, formele de unda f. curate, vizualizate dupa reparatie. Am avut la reparatie un singur exemplar, prin 2004, al unui prieten care-l avea pe inventar la el la servici si era amenintat cu imputarea doar pentru ca s-a defectat in timp ce-l folosea el, desi cauza defectului (constatata dupa ce a ajuns la mine), nu avea nimic cu modul de folosire, pur si simplu a explodat un elco filtraj si de acolo celelalte belele cauzate de carbonizarea pcb in zona respectiva.Am facut releveul placii de putere, daca vrei sa-l reproduci identic te pot ajuta cu sch si cablajul, ma refer la detaliile pe care le-am retinut ori salvat.Pt placuta de comanda nu am mai alocat timp, am facut doar ceva poze, in schimb am facut releveu si masuratori pe trafo driver si trafo curent.De asemenea am mai pozat ceva forme de unda, luate cu batranul si modestul meu E0102, asta pentru ca mi-a placut ce am vazut, intarindu-mi inca odata convingerea ca un trafo driver e sfant, daca-i bine facut, e o solutie simpla si fiabila (am experimentat si variante fara trafo, cu opto, de exemplu in invertorul cu partea de comanda discutata anterior, cel cu uc3845, am avut TLP250).

[Vizitator tyc]

Pt pastrarea gabaritului radiatorului la dimensiuni normale se foloseste racirea fortata cu aer ,ventilatorul porneste cand aparatul de sudura e alimentat.Al doilea aspect e folosirea unui radiator de calitate ,materialul (aluminiu) sa fie cu puritate inalta sau aliat special cu Ag/Cu. Suprafetele de contact componenta-radiator trebuie sa fie fine si plane .Planeitatea se verifica prin cu spectrometru sau cu rigla prin fanta de lumina.Strangerea pe radiator e controlata ,daca cuplul de stringere e prea mare sau prea mic transferul termic e imperfect.

[em2006]

..se foloseste racirea fortata cu aer ,ventilatorul porneste cand aparatul de sudura e alimentat....

Sigur ca are ventilator, toate au. Cel folosit aici se vede in poze:

 

 

[em2006]

Poze in care se poate vedea amplasarea radiatoarelor:

 

De remarcat solutia de amplasare a tranzistoarelor, in lungul a doua margini ale pcb, oferind facilitatea demontarii rapide in cazul depanarilor, fara a fi necesara demontarea radiatoarelor.

In plus, distanta lasata intre capsule si lipituri ofera o buna izolare intre terminale (aer), evitand conturnarile pe suprafete, cu care ne confruntam la alte modele...

Un exemplu de proiectant care s-a gandit si la omul de service...

[gauss]

Cred ca foto sint de la un ERGUS ... Pacat ca gaurile unde se planteaza IGBT - urile sint cam fixe , terminalele intra greu ... Oarecum off-topic ( si nu prea ... ) , refacere grabnica va urez domnule EM 2006 , v-am citit intotdeauna cu interes postarile ...

[em2006]

N-am avut niciodata Ergus la reparat, inseamna ca sunt la fel.Pe acesta scria Elektra Beckum Industrie.

[Vizitator pisica matache]

.Referitor la schema invertorului;seamana foarte mult cu cea a incarcatorului pe care vreau sa-l modific.Doar ca acesta foloseste pt comanda trafului driver un bipolar,comandat de un 494.Am vazut releveul placii de putere,din pacate nu pot reproduce cablajul;sunt conditionat de carcasa de aluminiu,cu rol de radiator,pe interiorul careia se prind pt contact termic cu carcasa,doua placi de aluminiu,de 10mm grosime,pe care sunt montate feturile,diodele,puntea redresoare pt 220V.Daca mai aveti poze cu formele de unda masurate,ar fi extrem de utile.La fel de utile ar fi inductantele trafului de putere,si a bobinei de iesire,daca le-ati masurat,eventual frecventa de lucru,desi aceasta s-ar putea calcula din Rt si Ct ce stabilesc frecventa de lucru a integratului SG3525.@tyc a inteles ce vreau sa incerc;sa nu folosesc ventilarea fortata.Sper ca suprafata carcasei,care are cateva Kg, sa-mi permita racirea eficienta a tuturor componentelor,fara ventilare.La o putere de 600W,dupa mai multe ore de functionare,carcasa nu e nici macar calduta.In ultima instanta as putea folosi doua carcase,sau ventilarea fortata.Dar asta ar fi ultima problema care ar trebui rezolvata..

[em2006]

... Pacat ca gaurile unde se planteaza IGBT - urile sint cam fixe , terminalele intra greu ...

Ba mie asta-mi place, daca se scoate cositorul cu simt de raspundere, pinii intra fest, e de preferat, cred, contact bun intre pin si metalizare decat umplutura cu cositor.psmultumesc pt gandurile bune, si nu in ultimul rand pt aprecieri.

[gauss]

Revin ... este un interior de ERGUS , rebranduit ... cum se zice acum ... la italieni se poarta , si nu numai ... da , se " extrage " cositorul cu simt de raspundere , depinde a cita oara se face operatia , si cine a mai facut - o inainte ... sint patit ... am vazut exemplare arse bine ... IGBT sint W20N50 , n-am mai vazut la alte modele . de obicei sint la 600 V .

[em2006]

...@tyc a inteles ce vreau sa incerc;sa nu folosesc ventilarea fortata.....

Eu nu m-am prins, poate din cauza ca n-am vazut niciodata un astfel de aparat industrial.In ce priveste adoptarea unui radiator comun, eu nu prea agreez o astfel de solutie, o consider o idee indrazneata, dat fiind faptul ca se ridica probleme seioase de izolatie, deci ar trebui bine studiat si lucrat cu mult simt de raspunere. SAFETY FIRST!

[Vizitator tyc]

Se prea poate ca radiatorul din poza avand suprafata asa mare sa faca fata .

Cat despte comanda ,am vazut si cu opto si cu traf .La scule 'grele' am vazut cu opto prin fibra optica la driver care comanda IGBT-ul (IGTBT-ul cat un pachet de margarina) ;in asa ceva http://www.inda.ro/pdf_r/pdf_hi_400k_rom.pdf .

Racirea e asigurata de 3 ventilatoare de 100W/buc ,electronica de comanda se vede in partea dreapta iar IGBT-urile (2 buc) sant pe radiatorul din fundul cutiei ;cele 2 drivere sant sub prima placa electronica (cea care se vede) . Acesta lucreaza la 1500V pe o locomotiva cu motor diesel in 2 timpi si nu au fost probleme exceptand sursa auxiliara .