Modificare incarcator in invertor sudura.

[Vizitator smilex]

Faza cu Necredinciosul e o calitate, poate cam riscanta, dar ramane o calitate, da-i curs.Tehnologia sudarii ar fi specialitatea mea, ar trebui sa fiu bun in domeniu dar nu e asa. Totusi, vrand-nevrand am ramas cu cate ceva. Acea caracteristica e necesara electrodului. O tensiune mare de mers in gol pt. amorsare, un curent variabil cu lungimea arcului electric, dar mai ales, un curent de scurt mai mare decat curentul de sudare. Sunt necesare datorita proceselor fizice care se petrec in arcul electric. Sudura nu se poate efectua fara caracteristica, iar calitatea sudurii depinde de ea. Trebuie sa citesti curentul in primar, fara a incarca vreun cond la redresarea citirii, valoarea lui fiind mediata de reteaua RC a AO, apoi tensiunea la iesire, care va influenta umplerea prin nerespectarea proportiilor, dar trebuie sa asiguri fiecareia o anume pondere (amplificare AO) in stabilirea umplerii. Vezi solutii concrete prin scheme, e mult mai simplu a copia o oarecare solutie.Daca ai 12/4 e intradevar 3. Ar trebui sa ai un varf de 46V pe fiecare secundar, masoara tensiunea cu osc. Zic ca ar ajunge daca aprinzi electrodul cu o ajutatoare.Cel mai corect e intradevar cu un alt traf, cu o schema clasica sau rezonanta, cu niste MOS sau IGBT dedicate, dar e relativ scump.Cred ca merge si mai mic (E65), am multe E71 si dezavantajul e ca nu am gasit nicaieri o carcasa pt. ele.

[Vizitator pisica matache]

Azi,am facut un test, in ideea de a comanda toate trei etajele de putere,cu un singur driver.Am vizualizat semnalul de comanda GS,pe unul din feturi,dupa care am pus cate un cond de 22nF,paralel GS,la ambii finali.Ciss mosului este 4500pF;am simulat patru mosuri in paralel,daca nu cumva rationamentul meu e gresit...Am vizualizat iarasi semnalul;dupa cum se vede capacitatea suplimentara GS a deformat ambele fronturi .E drept ca pt o simulare corecta ar fi trebuit pusi cate 10nF;intrebarea mea este...cum as putea imbunatati acest semnal.Ma gandesc ca as putea micsora rezistenta de 20 ohmi din grila,la 5-10 ohmi,iar pt descarcarea mai rapida a capacitatii as putea micsora rezistenta de 1K,ce polarizeaza 2907.Poate si cresterea tensiunii de alimentare a primarului traf driver,acum fiind 14V,ar putea ajuta la obtinerea unui front crescator mai abrupt,prin cresterea amplitudinii semnalului de iesire din traf.Astept un sfat,nu prea as vrea sa fac modificarile respective,fara aprobarea cuiva mult mai experimentat...

[Dr.L]

Pune cate un driver pt fiecare etaj de putere? Ca driverul nu consuma mai nimic din integratul de comanda,deci poti pune...multe drivere

[Vizitator smilex]

Trebuie driveri. Acum parca imi amintesc ca intrebai ceva in legatura cu HCNW3120 (opto). Ce-ar fi sa incerci? Scapi si de traf driver, de BDW.Daca vrei o solutie fara modificari mari, se poate reproiecta driverul existent.Paralelismul la secundare se poate si cu fiecare secundar avand redresarea si filtrarea lui, asta iti cere toruri si diode mai accesibile. Ai putea s-o intortochezi si mai rau folosind cealalta iesire si cate doua trafuri cu comenzi in opozitie astfel incat cu doua inductante sa obtii un impuls redresat, iar cu alte doua un alt impuls in pauza dintre primele. (filozofie)

[Vizitator pisica matache]

N-as merge pe optocuploare,nu am de unde face rost,prea curand.As ramane pe driverul actual;am vazut ca respectiva configuratie e folosita in invertoare atat pt comanda mosfet,cat si IGBT.Tot in schemele amintite,am vazut ca rezistenta din grila,e de cca 5R.S-ar intampla ceva daca as micsora cei 20R,la 5R?Teoretic,ar creste curentul prin 2907,de patru ori,curentul maxim suportat de acesta fiind de 800mA. Alte sugestii pt modificarea driverului actual, ar fi utile;dupa testele initiale,cu ce am deocamdata,vreau sa fac alt traf de putere,iar finali sa folosesc doua perechi de IXFK48N50,500V/48A/O,1R cu Ciss=8,4nF.Cam ce putere as putea obtine cu mosurile astea,la 70kHz?

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet- ... 48N50.html

Pentru redresare vreau sa folosesc MUR3020,30A/200V,puse in paralel 5-6 bucati;acum nu stiu daca acestea sunt potrivite pt 70kHz,eventual daca e in regula sa folosesc atatea in paralel..

http://www.datasheetcatalog.org/datashe ... UR3020.pdf

Pt teste,cu trafurile actuale,o sa folsesc sugestia ta,o sa pun in paralel dupa redresare,am gasit mici variatii de inductanta,de la un traf la altul.Practic,o sa pun iesirile celor trei etaje de putere,in paralel,comandate de un singur driver,si o sa vad ce iese.. fum,din surse,sau din electrod...

[Vizitator smilex]

Ca driver incearca una din variante:Darlington pnp sau simplu. Ambele sunt de 4A, in functie de tensiunea de varf (regasita pe 220n) mai poti modifica rez. 4,7 ohmi (cat mai mica) pt. un max 4A.In general produsele IXYS sunt bune dar scumpe. Poti incerca si 1-2 STW45NM50.

[Vizitator pisica matache]

O sa testez schema propusa;am insa ceva nelamuriri,nu prea inteleg functionarea.Inteleg ca pnp-ul descarca capacitatea GS,dar nu inteleg cum incarca npn-ul aceeasi capacitate.E repetor pe emitor,iar tensiunea de colector e asigurata prin redresare cu jonctiunea BC,si filtrata de cei 220nF?IXFK48N50,am gasit pe forum,recuperate,la un pret decent,cca 10lei bucata.

[Vizitator smilex]

Corect descrisa functionarea. Condul asigura resurse pt a face frontul mai abrupt.Pret derizoriu, daca sunt bune, merita.

[Vizitator pisica matache]

Pana imi sosesc mosurile,diodele si trafurile comandate,(4 EE50 si unul EE65 ) ma intreb daca ar exista o solutie de obtinere a caracteristicii specifice de sudare.Am cautat scheme de comanda invertoare sudura,pt a vedea solutiile folosite,dar nu am gasit.Toate invertoarele realizate artizanal,am vazut ca nu tin cont de aceasta caracteristica,tensiunea de iesire nu este monitorizata,doar curentul prin primarul trafului de forta,este luat in considerare.

Am gasit totusi si o schema de comanda,cam stufoasa,dupa parerea mea.Nu s-ar mai putea "taia" din ea,pe ici pe colo,prin punctele esentiale? Daca totusi nu se poate simplifica,cum s-ar putea obtine caracteristica optima,folosind reglajele din schema?Ar trebui oare folosita o rezistenta de putere,ca sarcina,cu ajutorul careia s-ar putea verifica aceasta caracteristica?

http://www.emil.matei.ro/img/weld18.png

[Vizitator smilex]

Daca-ti amintesti, ziceam sa nu filtrezi ce obtii de la citirea curentului, cu suntul dupa redresare, in acest fel, nu e o limitare de curent ci de efectivul umplerii, mai degraba o limitare a puterii.Totusi nu e suficient, ar trebui citita si tensiunea si livrata o umplere variabila in functie de ea. Am sa caut solutii concrete pe scheme.Nici tu n-ai somn?

[Vizitator pisica matache]

Am inteles ca nu trebuie filtrata tensiunea obtinuta pe sunt,(pe sunt dupa redresare,sau dupa traful de curent din primarul trafului?) aceeasi solutie e folosita in invertoarele home-made.Pe de alta parte,in timpul sudarii,nu se obtine o tensiune si un curent relativ constante,presupunand arcul deja amorsat,iar distanta electrod-piesa sudata,relativ constanta?Somn as avea,dar sunt la munca....Tensiunea de iesire poate comanda simplu umplerea semnalului,mai complicata mi se pare obtinerea alurii corecte a caracteristicii;acum chiar nu stiu daca acestea nu sunt chestiuni de mare finete.Am sudat cu diverse aparate clasice de sudura,improvizate,la care sigur caracteristica nu se apropia de cea corecta,si sudura era in regula,cel putin in opinia mea,ca neprofesionist...

[Vizitator smilex]

Da si nu. Picaturile care curg din electrod fac scurt la atingerea materialului, de aceea spuneam ca scurtul exista in permanenta. Momentul de scurt trebuie sa determine cresterea curentului, alminteri electrodul "se lipeste".Daca ma gandesc, poti avea o umplere reglabila prestabilita. Limitarea curentului fara inregistrarea varfului ar duce la scaderea reglajului de umplere prestabilit iar pentru o alta umplere, echilibrul se va regasi la alta tensiune, cu un curent mai mare in secundar dar acelasi efectiv de curent citit in primar (umplere mai mica). Cred ca ai dreptate, se poate asigura caracteristica si numai din limitarea curentului (fara varf).In orice caz, tu vei incerca, ai cele mai mari sanse sa scapi, profesia...

[Vizitator tyc]

Smilex ,inteleg ca in momentul contactului tensiunea scade si curentul creste pt mentinerea puterii constante. Asa e?

[Vizitator smilex]

Probabil ca ar trebui analizat atent ce se petrece intr-o inductanta serie, cea aflata dupa redresare, eu tot spun ca e cea mai importanta componenta.Pentru un anumit factor de umplere, pe durata ton curentul creste, iar pe durata toff curentul scade. Cresterea egaleaza scaderea la o anumita tensiune la iesire, tensiune care raportata la valoarea de varf de dinaintea inductantei, respecta egalitatea cu raportul timpilor, adica cu umplerea. De exemplu, daca avem impulsuri (ton) de 10us la tensiunea da 30V, cu pauze (toff) de 20us, cresterea de curent prin inductanta egaleaza scaderea, la o tensiune de 33% din tensiunea impulsului, cei 33% reprezentand umperea. Adica la 10V la iesire se creeaza echilibrul. Orice volt in minus, sa zicem 9V la iesire, inseamna o anumita crestere (depinde de L) si o scadere mai mica, deci fiecare impuls va duce la o crestere de curent, pana la infinit (teoretic).Acum, limitarea de curent in cauza, citeste curentul in primar pe durata ton, la toff e zero, asta inseamna ca el are o anumita valoare efectiva (cu conditia sa nu fie filtrat cu un cond dupa redresare). Cresterea de curent va scade umplerea de asa natura incat echilibrul sa se realizeze la 9V din exemplul anterior, adica la 30% umplere. Pentru cititorul de curent, cei 33% cu 10V si cei 30% cu 9V la iesire vor insemna acelasi lucru ca valoare efectiva, deci daca valoreaza la fel, cel cu varful mai mare va avea timpul mai mic, numai astfel se pot egala in efectiv. Deci curentul mai mare se va obtine la 9V la iesire. Cu conditia ca citirea curentului sa fie pe valoare efectiva nu pe varf (fara cond). Asta inseamna ca acel grafic de crestere a curentului cu scaderea tensiunii ar putea fi asigurat. Neglijand pierderile, graficul se poate chiar trasa teoretic, insa am ramas cu opinia ca nu ar fi suficient, habar n-am. Anumitor electrozi le plac anumite caracteristici, idealul e dat de producator, ca un PDF pentru miez, sa zicem. Daca nu e suficient, scaderea tensiunii poate determina (prin contructia solutiei) scaderea valorii citite a curentului, dar intr-o anumita pondere. Asta ar duce la o crestere mai pronuntata a curentului odata cu scaderea tensiunii, electrodului ii place mai mult, sudura e mai de calitate. Ma rog, pareri. In orice caz, se poate obtine numai cu citirea curentului efectiv, o crestere a curentului la scaderea tensiunii, adica macar cat de cat o caracteristica cazatoare.Alte procese interesante, si usurel explicate, sunt in lucrarea la care am facut trimitere, dar e rezonant. Recomand lectura, deosebit de interesant si aplicabil. Caracteristica superba (foarte asemanatoare triodinei), obtinuta cred, mai ales datorita solutiei rezonante.

[Vizitator pisica matache]

Obtinerea caracteristicii optime,e o chestie de finete;probabil se va obtine spre final,dupa ceva teste practice.In nici-un caz nu ma astept la performantele unuia industrial.In ceea ce ma priveste,temerea cea mai mare e legata de partea de forta;ma apuc sa fac un invertor in comutatie,de cativa Kw,cu o experienta ce tinde spre zero.Dar pana la urma,indiferent de rezultat,tot invat ceva.Ca sa spun lucrurilor pe nume,ma bazez si de data asta, ca de fiecare data,pe experienta celui ce n-a refuzat pana acum,nici-o provocare,@smilex.Pentru mine ar fi un real succes,sa obtin un curent de iesire de cca 100A,la o tensiune de 20-30V,fara sa ard toti mosfetii.Am comandat 12 bucati mosfeti 40A/500V,si 30 de diode 30A/200V,MUR3020,patru trafuri EE55,unul EE65,in ideea sa-mi ajunga,desi teoretic ar ajunge patru mosfeti si vreo 10 diode.O sa revin cu detalii legate de modul in care m-am gandit sa fac partea de forta,ca si schema,si nu in ultimul rand ca dispunere mecanica,foarte importanta,din ce am inteles,pe ici,pe colo.M-am gandit sa echilibrez cumva temperatura,impartind pe doua radiatoare,care se vad in poza din primul post,cele patru mosuri,cele 10-12 diode,plus doua punti redresoare pt 50Hz,desi una singura ar fi fost suficienta. Radiatoarele se vor fixa de peretii carcasei,cu rol de radiator,daca va fi nevoie,voi ventila si fortat.