Modificare incarcator in invertor sudura.

[Vizitator smilex]

Schemele reprezinta dubloare de tensiune, poti incerca solutia pe orice configuratie de redresare.Te sfatuiam sa nu legi secundarele direct in paralel pentru ca dezechilibrul se va manifesta prin tensiuni diferite in primar, fiind inseriate. N-ai cum sa le faci perfect identice. Totusi, dezechilibrul de tensiuni va fi probabil proportional cu diferenta dintre ele si s-ar putea sa te inscrii in limite. Daca astea sunt trafurile si nu se pune in discutie modificarea lor, poti incerca, zic eu ca merita. Construieste intai amorsarea, daca le pui in paralel sigur vei avea nevoie. Deci doua conduri, doua diode, o inductanta. Intrebarea e ce valori. Sau ce curenti la dublor.

[Vizitator pisica matache]

Mi se pare mai simpla varianta bobinarii a 3-4 spire;am fortat folia ce protejeaza secundarul,si cred ca pot bobina cate patru spire pe fiecare,cu folie de cupru,de 0,1mm.Acum cele opt spire,obtinute prin inserierea noilor secundare,le-as putea folosi in doua moduri....sa obtin o tensiune de amorsare,si sa leg secundarele in paralel,cu complicatiile de rigoare,iar varianta mai simpla,sa le inseriez cu primarul trafului,obtinand un raport de transformare,egal cu patru.Ramane sa vad daca reusesc bobinarea cu folia de cupru...Daca nu-mi iese,ramane dublorul de tensiune;ca tot veni vorba,se face identic ca dublorul monoalternanta?

[Vizitator smilex]

Ce-ai bobinat acolo? Ca nu inteleg. Peste bobinaj au mai incaput niste spire? Care e scopul?

[Vizitator pisica matache]

N-am bobinat nimic;spuneam ca as putea bobina cateva spire,cu folie de cupru.Cele doua infasurari le-as putea inseria cu primarul fiecarui traf,sau folosi pt obtinerea tensiunii de amorsare,fara dublor tensiune,in cazul punerii in paralel a secundarelor.

[Vizitator smilex]

Peste bobinajul existent?

[Vizitator pisica matache]

Asa sper,n-am incercat inca.

[CIBY2]

Pe forum circula mai multe variante ale traducerii lui Negulaev, dar varianta pe care o am eu (din pacate nu mai retin cine este traducatorul) denumita "invertor-de-sudura.pdf" are la pagina 48 o schema de sursa auxiliara pentru amorsare la 90V construita cu IR2153 si 2 buc IRF740. Schema este conceputa pentru sudura TIG, dar nu vad de ce nu ar merge si aici si cred ca ar fi o varianta eleganta, mult mai simpla si economica decat modificarea schemei originale. De ce spun mai economica, chiar daca o sa coste componentele cateva zeci de lei, eviti accidentele cu urmari letale pentru finali. Dupa punerea la punct a invertorului in varianta originala, nu mai trebuie decat sa cuplezi sursa de amorsare la bornele de iesire. Alimentarea la 220V alternativ. Simplu si fara dureri de cap!

[Vizitator smilex]

Le-ai cam imbarligat. Din start ajungea un miez E+E65 bobinat corespunzator. Acum ai doua inseriate a caror secundare nu prea se potrivesc nici inseriate nici in paralel si mai bobinezi inca ceva pentru a le potrivi mai bine. Zau ca le-ai imbarligat. Nu era mai bine sa-l faci de la zero si sa poti schimba ce vrei la el? Chiar nu stiu ce sa raspund la noul bobinaj, poate cel mai bine ar fi sa imiti conductorul primarului (ca sectiune) si astfel sa mai adaugi ceva spire care sa-ti permita punerea in paralel a lor...Dublorul e cea mai simpla solutie. Adevarat ca necesita o inductanta suplimentara.

[Vizitator pisica matache]

Poate le-am imbarligat,dar n-am de ales;daca tot am modificat cablajul,ireversibil,nu pot face altceva decat sa merg pe varianta asta.Am mai spus undeva,voi face de la zero,un alt invertor,poate o alta configuratie;am componente ce mi-ar permite sa incerc un full bridge,sau chiar in rezonanta.N-am in schimb experienta,sper sa capat putina,chinuind in fel si chip,incarcatorul pe care l-am modificat.Trebuie sa-mi recunosc insa si o mare doza de incapatanare,nu mereu folositoare...Revenind la subiect,am reusit sa bobinez patru,respectiv trei spire jumate,cu cate opt fire de vreo 0,5mm diametru.Inseriate,plus o MUR3020 si inductanta,vor asigura cca 80V,pentru amorsarea arcului.Secundarele o sa le pun in paralel,pur si simplu,daca va fi nevoie,le separ prin diode si inductante.Sau inseriate cu primarul trafurilor de forta,va modifica raportul de transformare.Imi cer scuze,@smilex,daca uneori aleg solutii poate nepotrivite.Eu zic sa vedem si partea buna a lucrurilor,experimentez ceea ce altii evita sa faca,preferand solutii verificate.Eu imi asum riscurile,indiferent de rezultat.@smilex,pune te rog si o schema cu dublorul de tensiune,eu tot n-am inteles cum sa-l implementez.O sa-l testez,chiar daca am convingerea,n-o sa-l folosesc.Dar poate fi util altora...@CYBI2,am vazut schema respectiva;sincer n-o consider nici simpla,nici eleganta.Cea mai simpla mi se pare varianta bobinarii unei infasurari suplimentare,iar unde nu se poate,dublorul de tensiune.Motto-ul meu a fost intodeauna...mai simplu,e mai bun.Asta ca scuza pt o mare doza de comoditate,ca sa nu-i zic lene,ce ma defineste.

[Vizitator]

intervin mai rar si mai ales cand mi se pare ca unele solutii sant gresitenu se pune sub nicio forma problema inserierii cu primarul a unei infasurari ce va fi in contact cu omulprima cerinta a unei surse ce are iesirea in contact cu omul este SEPARAREA GALVANICAexista si televizoare moderne ce au surse fara separare de retea dar in final s-a putut face separarea de antena unde este contactul cu omul prin TRAFUL DE LINIIsi pt @smilex ce detine primul loc pe forum la raspunsuri la distanta apreciabila de locul 2:dublorul de tensiune l-am intalnit prima data in liceu la schemele simple de radioreceptoare pt a mari semnalul dupa detectie;si acolo tensiunea de atac era simetrica fata de zerodublarea inseamna suprapunerea peste componenta de impuls a unei tensiuni gasita pe un condensator iar acesta se va descarca in timp pe sarcina daca nu va fi incarcat la fiecare ciclu cu energia pierduta;la push-pull acesta energie va fi data de impulsul de polaritate opusa care este tot unul de fortala forward impulsul opus este dat numai de ce s-a inmagazinat in campul magnetic si poate exista situatia in care la un curent mare de amorsare sa nu mai avem energie pt reincarcarea condensatorului nepolarizatdar asta tot asa dupa putinul cunostintelor mele teoretice,nu spun ca si am dreptate

[Vizitator smilex]

Stiu ca nu pare, si putem discuta despre asta, dar este identica cu cea de la "Neguliaev".Ca problema, ramane stabilirea valorilor. Am putea sa ne inspiram tot de acolo eventual.Si tot asa, cu rosu e dublorul.Am uitat de transil (important!).

[Vizitator pisica matache]

@miticamy,nu inteleg de unde concluzia ca noile infasurari,au contact galvanic cu...omul.Intre ele si secundare,exista izolatia galbena,suficient de groasa.Plus emailul conductorului folosit.@smilex,la prima vedere pare a fi inca doua diode conectate ca cele de forta,dar printr-un cond,la secundar.Poti detalia cum este dublata tensiunea?Abia acum am vazut...e dublorul clasic,monoalternanta,celula de baza a multiplicatoarelor de tensiune;cred ca va merge smecheria..

[Vizitator]

cred ca este de la viteza de citireaici am citit in graba

Acum cele opt spire,obtinute prin inserierea noilor secundare,le-as putea folosi in doua moduri....sa obtin o tensiune de amorsare,si sa leg secundarele in paralel,cu complicatiile de rigoare,iar varianta mai simpla,sa le inseriez cu primarul trafului,obtinand un raport de transformare,egal cu patru.Ramane sa vad daca reusesc bobinarea cu folia de cupru...Daca nu-mi iese,ramane dublorul de tensiune;ca tot veni vorba,se face identic ca dublorul monoalternanta?

[Vizitator pisica matache]

Am facut cateva teste,cu alimentarea la 220V,primele in noua configuratie,la aceasta tensiune,cu cate doua mosfeturi in paralel.In plus am marit umplerea semnalului,la cca 40%.Primele concluzii,snubberele par a fi in regula,exista o mica oscilatie pe frontul crescator in drena feturilor,dar de mica amplitudine.Partea proasta,semnalul de comanda insuficient pt a incarca-descarca rapid,capacitatea de intrare a celor doua feturi.Adica e trapezoidal,nu dreptunghiular,mai deformat fiind frontul descrescator.Rezultatul,feturile se incalzesc,fara sarcina pe iesire;deconectand intrarea unui fet,problema dispare.Am incercat imbunatatirea semnalului,singurele rezultate vizibile fiind conectarea unei rezistente de 220R,in paralel pe prima dioda ,ce comanda PNP-ul,cat si micsorarea rezistentei BC,de un Kilo,la cateva sute ohmi.Astfel s-a imbunatatit descarcarea capacitatii GS,adica frontul descrescator al semnalului,unde era problema cea mai mare.Incarcarea,frontul crescator,n-am putut-o imbunatati,decat foarte putin,micsorand rezistenta de 10 ohmi,la 5 ohmi.Am incercat varianta propusa,cu PNP si NPN,rezultatul net inferior variantei clasice ,in sensul ca s-a rotunjit frontul crescator;e drept ca nu am folosit tranzistorii recomandati,BD440-BD441,ci PNP-ul original plus un BC171.Am sa incerc un BD,sigur caderea de tensiune BC,la BC171,e mare...Am zis sa mai incerc marirea tensiunii de alimentare a trafului driver,la cca 20V,plus schimbarea zennerelor de 18V,GS,cu unele de 20-25V.Revin cu rezultatul testelor,plus oscilograme;eventuale sugestii de a creste curentul de incarcarea a capacitatii GS,ar fi extrem de utile.

[Vizitator smilex]

Pune o schema concreta cu ce ai la driver, ce-ai facut si ce vrei sa faci.