Vizitator pisica matache Postat Mai 21, 2012 Partajează Postat Mai 21, 2012 Aceasta e schema completa;abia acum am observat valori diferite,fata de schema cehului.Am pus 1nF,in loc de 330pF,2k in loc de 1k,potentiometru de 10K,in loc de 2,5K.De aici probabil,reglajul defectuos al curentului de scurt circuit.Maine o sa pun exact valorile recomandate.Si probabil prima incercare de a suda.... Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 21, 2012 Partajează Postat Mai 21, 2012 Numai tranzistoarele si diodele depasesc 500lei. Si ti-ar mai trebui macar o dioda dubla (de acelasi tip) pe partea dinspre minusul iesirii. Acele diode suporta curentul pentru mai mult timp, acel timp cat tranzistoarele sunt blocate.1k si 330p e mult mai potrivit la 67kHz, dar nu cred ca vei rezolva problema. Incearca totusi, oricum e mai bine ca timpi de intarziere. Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 21, 2012 Partajează Postat Mai 21, 2012 Undeva sub 500lei,m-au costat cele trei incarcatoare,12 bucati IXFK48N50,doua trafuri E65,patru E55 si 20 diode MUR3020.Cu aceeasi suma luam cel mai prost invertor posibil....Fara modificari mecanice radicale,nu mai pot monta alte diode;oricum varianta finala,cea cu diodele montate pe un radiator,feturile pe celalalt,va fi supradimensionata.Probabil voi folosi trei-patru DSEK 60-02,spre masa,iar 6 MUR3020 spre inductanta iesire.Plus doua trafuri E65,inseriate....O sa modific valorile respective,sa vad ce-o sa iasa...Referitor la reglajul curentului;am impresia ca modificand potentialul in pinul 3,nu se poate cobora umplerea,sub o anumita valoare.N-as putea folosi pinul 2,pentru asta?As obtine o gama mult mai ampla a curentului reglat.Si inca o intrebare;care ar fi temperaturile maxime admise pt o buna functionare,a feturilor,diodelor,trafului de putere.Asta ca sa pot regla protectiile termice.... Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat Mai 22, 2012 Partajează Postat Mai 22, 2012 Testele am auzit ca se fac la 24h ,table de inox subtiri sudate cu electrod invelit am vazut. Meseriasul care a reparat invertorul a facut sa 'uite' ca stie si alte proceduri (cum ar fi WIG/TIG) .Poti determina temperaturile maxime scotand din datasheetul piesei(-lor) de controlat temperatura maxima a capsulei din care scazi rezistenta termica capsula radiator . Temperatura la care intra protectia e cu cateva grade sub (10?) . Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 22, 2012 Partajează Postat Mai 22, 2012 Am rezolvat oarecum cu reglajul curentului,in sensul ca am obtinut un minim de cca 50A,la o umplere minima de cca 7%;rezistenta de 10 ohmi,sarcina trafului de curent,am marit-o la 30 ohmi,in pinul 3 am pus 380pF.Dupa toate astea,n-am putut rezista ispitei..si-am incercat un electrod de 2,5.Amorsarea arcului oarecum greoaie,tensiunea in gol fiind cca 40V.Dupa ce s-a incalzit a mers mai bine...Am testat incalzirea componentelor,care dupa un electrod erau caldute.Asa ca am mai stricat inca doi electrozi,unul dupa altul,reusind chiar sa tai bucata de otel de vreo 5mm grosime...Incalzirea,aceptabila,asta fara ventilatie fortata,doar carcasa incarcatorului..Alimentarea tot din traf,180V din care in timpul sudurii se trageau cca 10A,iar in scurt,cu electrodul lipit,15A.Reglajul de curent,la maxim... Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 23, 2012 Partajează Postat Mai 23, 2012 Se zice ca o sudura care arata bine, ar putea fi buna. Una care arata rau, sigur e rea.Zic sa incerci marea cu degetul. Da-i un 220. Succes! Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 23, 2012 Partajează Postat Mai 23, 2012 Nu i-as da 220V,pana nu-mi clarific cateva nelamuriri;m-ar durea sufletul sa crape vreun mosfet.Apropo de mosfet,snubberul original e format din 200R,paralel cu dioda,ambele inseriate cu 2,2nF.Ar fi potrivit si in cazul de fata,avand in vedere schimbarea mosfetului original,cu doi in paralel,cu capacitati de iesire mai mari?In alte scheme de invertoare,am vazut ca rezistenta coboara la 100 sau chiar 50 ohmi.E drept ca invertoarele respective,lucrau sub 50khz...Cum mi-as da seama cu osciloscopul ca snubberul e corect dimensionat?Pe diodele redresoare,n-am nici-un snubbar deocamdata;prin scheme am gasit pe fiecare ramura,cca 5-10R,inseriata cu 4,7nF;pot merge pe varianta asta?Legat de regimul termic al componentelor,nu stiu care ar fi temperatura maxima,de functionare in siguranta,a diodelor,trafurilor,mosfeturilor;asta ca sa impementez o protectie..La mosfet am inteles ca proportional cu temperatura,scade puterea maxima disipata,cat si curentul maxim admis;in cazul de fata,la IXFK48N50,curentul maxim la 100 grade,e de 30A.Fiind doua in paralel,ar veni cca 60A in primar,ce ar corespunde a 180A,curent maxim in secundar.As zice totusi ca 100 grade e mult;as putea limita temperatura la 80-90 grade?Aceasta temperatura ar fi suportata si de trafuri,sau acestea trebuie sa lucreze mai reci...? Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 La momentul off, de blocare a tranzistoarelor, comutatia se realizeaza cu pierderi mai mari. In acel moment, condul de 2,2n descarcat in prealabil, preia din variatia curentului prin tranzistor, usurandu-i sarcina de a se bloca. Personal aleg o valoare cel putin egala cu capacitatea de iesire la 5V (pt. acel tip snubber, RCD), dar in cazul tau e cam mare. Cu rezistorul descarci 2,2n in timpul de conductie (on) si ai nevoie de un timp 3RC pentru asta. Pentru 2,2n + 200Ω ai aprox 1,5us la dispozitie, adica esti cam la limita, umplerea ar putea scadea mai mult. Poti mari cei 2,2n dar trebuie sa scazi cei 200Ω. Trebuie sa tii cont si de puterea disipata pe resistor: P=f∙C∙U²/2 (aprox). Ca parere, daca MOS-urile nu se incalzesc, lasa-l in varianta originala. In secundar, snubberele ajuta comutatia diodelor, ar putea sa le relaxeze termic in unele situatii. Incearca 10n + 5Ω/10W. Cu un osciloscop bun, intr-o baza de timp mica, poti vedea detaliile momentelor de comutatie care trebuie sa se desfasoare “dintr-o bucata”, fara mici oscilatii parazite, ci cu una singura amortizata. Personal tind spre 4∙Cd unde Cd =capacitatea diodei (diodelor) la tensiunea inversa de 0,1V si un rezistor care la varf de tensiune sa aiba jumatate din curentul uzual (snubber RC). Se pot corecta ulterior cu osc.Daca toate condurile sunt pe 105°C, poti merge pe 90°, altfel, 80°. Temperatura ridicata scurteaza viata condurilor. Toate smiconductoarele si traful functioneaza fara probleme la acele temperaturi, daca parametrii sunt mai mici decat in PDF. Trafurilor chiar le place mai mult (au performante mai bune).Ai fi putut un alt raport de transformare, de 3,5-4 sa zicem, 75-80V varf era suficient. Eventual puneai o ajutatoare (am mai vb.) pt. amorsare. Ar fi insemnat un current (de varf) mai mic in primar, in sarcina. Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 Multumesc pentru lamuriri;as zice ca am inteles cum sta treaba si cu snubberele.As putea spune ca proiectul asta,m-a ajutat sa inteleg foarte multe lucruri,legate de sursele in comutatie.Si pentru asta trebuie sa multumesc celor ce au avut rabdarea sa coboare la nivelul meu de cunostinte ,indrumandu-ma pas,cu pas....Legat de raportul de transformare...Sunt conditionat de trafurile originale,pe care ar fi extrem de greu sa le modific.Oricum,incarcatorul pe care am facut teste,va ramane invertor de sudura de mica putere.Cu siguranta,incurajat de aceasta experienta,voi face de la zero,un altul,sper eu,capabil de performante mai bune.Revenind la cel existent,m-am gandit la sugestia venita cu ceva timp in urma,aceea de a folosi o tensiune ajutatoare de amorsare a arcului,lucru ce mi-ar permite sa pun cele doua secundare in paralel.Cea mai simpla idee,mi s-ar parea folosirea a inca unui traf,cu primarul conectat in paralel cu a celor de forta,care sa asigure tensiunea de amorsare.Acum nu stiu schema ar fi functionala,sau daca n-ar exista o varianta mai simpla de a obtine aceasta tensiune ajutatoare..gen dublor de tensiune,daca s-ar putea implementa asa ceva,varianta care n-ar mai face necesare traf,diode,inductanta suplimentara... Link spre comentariu
CIBY2 Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 .......Revenind la cel existent,m-am gandit la sugestia venita cu ceva timp in urma,aceea de a folosi o tensiune ajutatoare de amorsare a arcului,lucru ce mi-ar permite sa pun cele doua secundare in paralel.Cea mai simpla idee,mi s-ar parea folosirea a inca unui traf,cu primarul conectat in paralel cu a celor de forta,care sa asigure tensiunea de amorsare.Acum nu stiu schema ar fi functionala,sau daca n-ar exista o varianta mai simpla de a obtine aceasta tensiune ajutatoare..gen dublor de tensiune,daca s-ar putea implementa asa ceva,varianta care n-ar mai face necesare traf,diode,inductanta suplimentara...Ai studiat traducerea dupa Negulaev despre invertoarele de sudura?Daca nu, ai acolo o schema de amorsare cu dublare de tensiune in care da multe amanunte referitoare la functionare si componente. Si este destul de simpla, fara alt traf final.O gasesti aici http://www.elforum.info/viewtopic.php?f=210&t=48875&start=300 Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 Trebuie sa recunosc,ca abia acum am citit traducerea respectiva,desi @smilex,mi-a recomandat-o cu mult timp in urma.La momentul respectiv,n-am reusit s-o descarc si-am lasat-o balta.Foarte multa informatie...si foarte utila;si ce e important ,in cazul meu,e in romana.Am citit,recitit,re-recitit;totusi nu se vorbeste nicaieri de dublarea tensiunii de iesire,in cazul configuratiei cross bridge,cazul meu.Nu in ultimul rand,multumesc de informatie;desi am citit topicul tau,cap-coada,coada-cap,cat si pe sarite,se vede treaba ca sunt informatii care mi-au scapat.. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 o varianta luata tot de pe forumdupa dioda folosita-HER605-pare ca nu este nevoie de un curent prea mare,deci s-ar putea bobina cu sarma relativ subtire chiar peste bobinajul existentsi o alta varianta,tot de pe forum-fara rebobinarela ei este mai simplu pt ca au invertor in punte Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 Nu prea ma ajuta cele doua variante;invertorul in cazul meu e forward,nu am secundar cu priza mediana... M-am gandit si la varianta bobinarii a unui nou secundar,de opt spire,peste cel existent de patru,dar nu am spatiul necesar.Ar exista varianta dublorului de tensiune,cu dioda-condenator,ca-n multiplicatoarele de tensiune,folosite in TV,pt obtinerea FIT,dar nu stiu daca e viabila solutia... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 la prima varianta nu are importanta daca este forward sau puntese pleaca de la o idee:am nevoie de o tensiune mai mare si curent mai mic pt amorsareca sa folosesc mai bine energia folosesc si un electrolitic de acumulareasa ca bobinez o infasurare ce da o tensiune mai mare decat cea de sudura,redresez si filtrez apoi o aplic la iesire printr-o rezistenta de limitare a curentuluivarianta a doua cu cuplaj prin condensator nepolarizat nu se preteaza bine pt ca nu sant 2 semialternante simetriceiar bobinarea se poate face si pe lateralele miezului,pe ambele pt cuplaj maximsi parca pe schema desenata sant grilele mos-urilor in paralel--se pune de la driver cate o rezistenta la fiecare mos in parte;rezistentele sant si antioscilatii nu numai pt limitarea curentului prin driveriar la punerea in paralel a secundarelor eu as opta pt redresare si soc independent pe fiecare ramura,chiar daca trebuiesc 2 miezuri;dar este numai ceva ce simt,nu am o sustinere teoretica Link spre comentariu
Vizitator pisica matache Postat Mai 24, 2012 Partajează Postat Mai 24, 2012 Chiar nu pot bobina o alta infasurare;se vede in poza ca nu e loc pe traf,acesta fiind si impregnat.Asa ca orice interventie e imposibila.Cu rezistentele lipsa din grile,aveti dreptate;le-am omis cu buna stiinta,dupa ce am vizualizat insa cu osciloscopul forma semnalului,care era in regula.Nu prea am avut loc pe cablaj,pe care a trebuit sa-l modific,sa pot dubla mosurile.La final,voi monta cate 10 ohmi,in fiecare grila...vad eu cum...O sa testez probabil varianta propusa,cu redresare separata,pe fiecare secundar;am si desenat pe ultima schema,varianta asta.E drept,cu o singura inductanta.Acelasi sfat mi l-a dat si @smilex,cu ceva timp in urma,asa ca intuitia cred ca nu va inseala.PSPana la urma,pe o laterala a fiecarui traf,as putea bobina;partea proasta ca e exact laterala dinspre radiatoare,nu prea e spatiu,dar cred ca va merge,eventual cu platbanda de 0,1mm.Daca nu ma insel,va trebui insa un nr de spire mai mare,ca pe mijloc,sectiunea unei laterale fiind mai mica;dar asta pot tatona.Oricum,varianta cu bobinatul pe lateral,nu mi-ar fi trecut prin cap.Imi vine in minte un proverb,dar mi s-a mai tras odata de la unul,asa ca ma abtin.... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum