Modificare incarcator in invertor sudura.

[em2006]

Detalii bobinare trafo driver:

 

 

 

[em2006]

Formele de unda rezultate:

 

Ce iese din controller:

 

Ce rezulta pe infasurarile trafo:

In primar:

 

Apoi, in secundare:

 

Rezulta tens de comanda pt tranzistoare:

[Vizitator pisica matache]

Multumesc pentru detalii,domnule @em2006.Se pare ca sunt ceva asemanari intre masuratorile dvs si ale mele,desi miezurile sunt diferite.La mine inductanta celor doua iesiri trafo driver e de cate 700 micro,fata de 675 micro,la dvs.Primarul are la mine 450 micro,la dvs,750 micro.Diferenta vine probabil,din tensiunea de alimentare diferita a primarului;la mine sunt cca 14V,cred ca la dvs,ceva mai mult.Si la traful de curent sunt similitudini,desi la mine e facut pe doua miezuri de tip U,raportul de transformare e apropiat.Am masurat inductanta secundarului si am gasit 64mH,am dedus din calcule,cca 200 spire,fata de 102mH si 148 spire,masurate de dvs.Ar fi fost extrem de utile ceva date despre traf forta,si inductanta de iesire,din pacate din ce-am inteles,n-ati facut masuratori si aici.Ceva oscilograme ati pastrat cumva?Daca nu de la invertorul in discutie,poate de la alt model,cu mosfeturi;as avea un reper pt masuratorile mele...Am tot cautat pe net,dar nu am gasit.Deja ati postat si oscilogramele,in timp ce scriam....

[em2006]

Transformatorul de iesire pe EE65:

 

[em2006]

Drosselul e pe tole, cu intrefier, dupa cum se vede din poze e plasat langa traful de iesire, dar axele bobinajelor sunt dispuse la 90 de grade.

 

 

 

[Vizitator pisica matache]

Din poza trafului forta,se vad 4 spire in secundar,cca 12 in primar.Din oscilograme,frecventa semnalului pare a fi cca 55 khz,umplerea de cca 45%...Sau ma insel?

[em2006]

Intr-adevar, se vede in oscilograme ca perioada e 18 microsecunde.Se mai poate deduce si la controller, stiind Rt si Ct.

[Vizitator pisica matache]

Pana si trafurile pe care le am,sunt asemanatoare;tot EE65,tot patru spire in secundar,12 in primar.Ce nu inteleg insa,de ce folosind unul singur,la 68khz,se incalzeste in gol;am folosit doua,cu primarele inseriate si problema dispare.Nu le-am testat in sarcina,deocamdata....

[Dr.L]

Materialul nu e la fel de performant,deci inductia e prea mare (in caz ca nu ma insel...)

[Vizitator smilex]

Un material mai performant, 3C95, ar avea la 0,24T/68kHz cam 25W un singur "E" (miezul).Ventilat ar tine, nu stiu ce sa zic, dar nu m-as baga, asta e o zona pe care nu am abordat-o niciodata: 0,3W/cmc. Totusi, chiar daca se incalzeste nu depaseste maxima...

[Vizitator pisica matache]

Nu cunosc caracteristicile miezurilor;am obsevat ca inseriate,cele doua EE65,nu se incalzesc.Asa ca o sa fac teste in aceasta configuratie,eventual modificand frecventa si umplerea.Sper ca astfel,sa pot obtine ceva rezultate palpabile....

[Vizitator pisica matache]

Azi am facut primul test mai apropiat de realitate;in incarcator am inlocuit mosurile originale,cu cate doua mosuri de 48A,IXFK 48N50,in paralel.Pe iesire am pus cate doua diode de 60A,in paralel.Inductanta de iesire,fara miez,de cca 12 microH,facuta cu bara de cupru,4x2mm.Pe iesire,am facut scurt cu un sunt de 300A/75mV.Am alimentat cu 55V,dintr-un traf de cca 800W.In functie de reglajul curentului,am obtinut la iesire un curent de scurtcircuit,cuprins intre cca 70A,minim si 150A maxim.In primul caz sursa tragea din traf 1,5A in al doilea caz,15A.Cele doua trafuri originale,s-au incalzit foarte putin,mosurile la fel,mai fierbinti fiind diodele redresoare,in special pereche conectata cu anodul la minus.Cea mai fierbinte insa a fost inductanta de iesire,din care la un moment dat a inceput sa iasa fum,desi bara e izolata cu bumbac.Vinovata e desigur,sectiunea mica,doar 8mm patrati.As folosi o sectiune mai mare,dar bobina ar deveni foarte voluminoasa;as putea reduce semnificativ dimensiunile,bobinand-o pe un miez EE55,de exemplu,dar am inteles ca trebuie intrefier.Acum nu stiu cam cat ar trebui lasat acest intrefier,ca miezul sa nu se satureze;nu stiu nici valoarea optima a inductantei,cei 12 microH,fiind o valoare inspirata din alte scheme de invertoare.Orice sugestie de realizare a bobinei ar fi extrem de utila;dupa rezolvarea acestei probleme,urmand testarea la 220V.

[Vizitator smilex]

Pentru lungime intrefier, in mm: li=4,2•10⁻⁵•L•I²/Smunde L=<μH>; I=; Sm=Am luat in considerare un intrefier aer, cu inductia maxima in miez de 0,3T (variatia ei este mult mai mica). Pentru o sectiune de 4,2cm², la 150A si 12μH, li=2,7mm. M-as duce pe 15-20μH la 67kHz. Si pe doua E65: unul ca traf (bobinat corespunzator), altul ca inductanta.Stai cat mai departe de intrefier cu bobinajul, ideal ar fi sa ai o spira falsa de plastic pe carcasa peste pozitia intrefierului. Tot ideal ar fi din platbanda Cu 1mm grosime, sau mai multe fire (pt. patrundere).

[Vizitator pisica matache]

Am refacut calculul pentru E55,care are 3,5cm patrati,la 20microH si 150A.Mi-a rezultat un intrefier de cca 6mm.Am bobinat cu intrefierul respectiv si am gasit 15 spire,pentru 20 microH.Acum sa vad daca imi incape si bobinajul,avand in vedere ca trebuie sa am o sectiune a conductorului de cca 30 mm patrati.Din pacate nu am nici-un E65 desfacut,sa-l pot rebobina;am incercat sa desfac un E55 si un miez s-a spart,asa ca ma abtin deocamdata de la astfel de experiente.As putea folosi un traf pe tole,tot cu intrefier,pt obtinerea celor 20microH,ca in cazul invertorului descris de @em2006?Tot asa s-ar calcula intrefierul?

[Vizitator tyc]

Conexiunile la curenti ridicati se prin lipire cu aliaj de Ag la flacara sau prin surub+piulita si cositorire /argintare .Cositorul are o rezistivitate comparabila cu a fierului ,de acea se foloseste aliaj de argint .Cositorirea surubului se face din considerente mecanice ('cine misca misca-n brisca') si chimice (protectia legaturii la oxizi) . Cel putin asa zice teoria iar in practica asa se face.Rezistentele care apar la pct de jonctiune le-ai luat in calcul?