Modificare incarcator in invertor sudura.

[Vizitator pisica matache]

Am intrat recent in posesia a trei incarcatoare acumulatori,24V la 20A.

http://www.ameriquipeagle.com/eshopprod ... ery_Ch.htm

Acestea foarte robust construite,montate intr-o carcasa etansa de dural,ce tine rol si de radiator.

In interior,doua placi separate,una de comanda,alta de forta.Cea de forta contine doua trafuri,putin mai mici ca ETD59,cu primarele,respectiv secundarele inseriate.Secundarele realizate fiecare din cate trei infasurari,a cate cinci conductoare de cca 0,8mm diametru;in total 15 fire de 0,8.Inseriat cu primarul,un traf de curent,care presupun,comanda limitarea curentului maxim prin acumulatori.

Trafurile comandate de doua mosuri,FQA 24N50,500v,24A,..0,2 ohmi ,290W;acestea comandate la randul lor de un TL494,printr-un traf cu doua iesiri.Frecventa de comanda a mosilor,67khz.

Tensiunea de retea redresata cu o punte de 15A,filtrata cu 1200micro la 400V.

 

As avea nevoie de ceva pareri,daca as putea folosi unul,maxim doua bucati,pt a realiza un invertor de sudura,de mica putere.

In linii mari,ma gandeam la folosirea a patru trafuri,nemodificate,conectate astfel sa obtin la iesire cca 50V la un curent de peste 50A.Pt comanda lor ma gandesc la dublarea sau triplarea nr finalilor,plus ceva modificari in partea de comanda.

Orice sugestie,e bine venita..

[Vizitator smilex]

Nu cred ca merita (eu nici nu vad posibilitatea). Dar poti refolosi componentele pentru a construi un astfel de invertor dupa o alta schema si cablaj. Sau la altceva...

[Vizitator pisica matache]

In ceea ce ma priveste...s-ar merita;am carcasa,am partea de comanda,ce ar trebui putin "pacalita",am trafurile de putere,care,sper eu ar merge folosite fara a le rebobina.Incarcatorul respectiv e o sursa de tensiune,cu limitare de curent.Am probat unul,pe doi acumulatori de 12V/150A.Incarca cu un curent de cca 20A,apoi la atingerea tensiunii de cca 30V,intra in limitare,curentul scazand pana la o anumita limita.Acum am pe ampermetru,6A inca nu a decuplat incarcarea.Daca partea de forta ar suporta nu 20A la 30V,ci 60A la ,nu la 50V,ci sa zicem,la 15-20V,treaba ar fi rezolvata.Ce nu stiu,punctual...-suporta 2-4 trafuri,ca cele ale sursei,un 1,5-2Kw,la 67Khz?Sarma din secundar,15 fire de cca 0,8mm,ar duce pt perioade relativ scurte de timp,50-60A?Cati mosfeti conectati in paralel,500V,24Aar asigura aceasta putere?

[Vizitator smilex]

Inainte de a modifica o schema, trebuie sa o cunosti. Nu se poate nimic (dpdv personal) fara a avea schema. Obtine-o.Traful de sudura functioneaza la scurt. Scurtul se produce in permanenta. Conditiile sunt grele, uzual nu se foloseste MOS (am vazut si cu).Exista o caracteristica tipica sudarii. Nerespectarea ei face imposibila sudura chiar daca investesti 10kW. Calitatea sudurii depinde mult de acea caracteristica. Modul rezonant vine ca o manusa aici.Din descriere, 4 trafuri suporta 2kW. (sectiune, dimenxiuni ?)viewtopic.php?f=41&t=74807#p663517

[Vizitator pisica matache]

Am gasit o schema,la care partea de forta cat si comanda finalilor,e aproape identica cu a incarcatorului meu.

http://danyk.wz.cz/reg60v.png

http://danyk.wz.cz/reg60v.html

La mine se folosesc doua feturi de 500V/20A,diodele redresoare sunt de 34A/200V,se folosesc doua trafuri de 3,8cm patrati fiecare,la care sunt inseriate atat secundarele cat si primarele.Inductanta unui primar,un miliH,a unui secundar 1,6microH .....

Comanda mosilor se face aproape identic,ceea ce ma duce cu gandul la posibilitatea inlocuirii acestora,cu IGBT-uri.Schema cehului seamana izbitor cu cea a invertorului facut aici pe forum,asa ca raman la parerea ca modificarea incarcatorului in invertor,ar fi totusi posibila.

[em2006]

...Conditiile sunt grele, uzual nu se foloseste MOS (am vazut si cu)....

Mosfet se foloseste frecvent in invertoare de sudare la frecvente mai mari de 60KHZ, IGBT-uri se intalnesc mai mult in invertoare care lucreaza la 30-40KHz.Daca partea de putere e bine facuta, eu zic ca ar merita sa faca aparat de sudura, placa de comanda o schimba cu totul, poate pune una destinata invertoarelor de sudare, ori sa copieze una industriala, caracteristica nu e chiar asa de greu de obtinut, avand in vedere experienta pe care o are, eu cred ca are suficiente cunostinte si imaginatie pentru lucrarea asta.Dar in primul rand trebe ridicata schema, altfel nu e posibila o abordare corecta.

[Vizitator pisica matache]

Multumesc de aprecieri;venind din partea dvs,inseamna mult.Cu imaginatia sunt de acord,cu cunostintele nu,cel putin in ce priveste comutatia.De aceea orice ajutor e bine venit.Nu as schimba partea de comanda,daca n-ar fi necesar.Comanda incarcatorului e facuta in jurul lui TL494,care mentine tensiunea de iesire la 30,5V iar curentul maxim la 20A.Pt citirea curentului exista un traf de curent,cu primarul de o spira inseriat cu primarul trafului de forta,cat si o rezistenta de 5miliohmi,inseriata cu acumulatorul,de pe care se citeste curentul prin acumulator.O sa studiez cum comanda acestea integratul,pt micsorarea umplerii semnalului de comanda a mosilor.Ma gandesc ca folosindu-ma de una din acestea,traful de curent,sau rezistenta,as putea regla curentul de iesire al invertorului.Referitor la partea de forta,as avea la dispozitie sase trafuri de putere,sase feturi de 20A la 500V,sase diode de 34A la 200V.Daca nu pot folosi mosuri si diodele disponibile,as putea cumpara altele;trafurile insa sper sa le pot folosi,ideal fara rebobinare,combinandu-le daca e posibil,serie/paralel...

[Vizitator pisica matache]

Cam asta ar fi schema partii de putere;ramane sa aflu si nr de spire din secundarul si primarul unui traf de forta...

[Vizitator tyc]

Din cate am vazut ,un traf final din invertor de sudura are platbanda pe toata latimea in secundar izolata cu folie - bine,asta era un aparat profi.

[Vizitator smilex]

Pinul 13 e cu 14 sau la masa? Dar pinul 11?In bazele 2907 mai trebuie ceva.Inserierea secundarelor nu e la masa?Ceva detalii despre inductanta de 190uH?

[Vizitator pisica matache]

13 e legat cu 14,restul pinilor nu stiu unde vin,presupun ca se foloseste doar un tranzistor din cele doua.

Baza-colector 2907,e rezistenta de 1K.

Inserierea secundarelor nu e la masa;initial am crezut ca e redresare cu punte mediana,dar nu e asa.

Am vazut ca multe invertoare folosesc aceasta configuratie.http://danyk.wz.cz/svar.html

Inductanta de 190micro,e facuta din doua conductoare CuEm,de circa 2mm diametru,pe un tor de ferita,se vede in poza .Daca e nevoie aflu nr de spire;valabil si in cazul trafurilor de putere,am loc sa bobinez o infasurare,asa ca pot afla nr de spire.

O sa incerc sa mai descifrez cum comanda traful de curent umplerea semnalului;e destul de dificil,majoritatea componentelor fiind smd-uri.

 

Tot cautand pe net,am gasit o schema postata de @em2006,care ar putea servi ca sursa de inspiratie,in cazul de fata.Poate ca acesta va binevoi sa dea si ceva detalii,referitoare la aceasta schema.http://www.emil.matei.ro/img/weld05.png

[Vizitator smilex]

Da, din neatentie n-am bagat de seama rezistorii de 10 miliohmi. E o redresare clasica pt. forward. E posibil ca de pe rezistori sa se citeasca ceva curent.Vezi daca 8 e cu 11, probabil nu, dar masoara totusi. Separarea lor presupune maxim 50% umplere (imi pare normal pt. configuratie).Condustorul din tor e prea subtire, trebuie altceva. Poate cu 4 trafuri scapi de rebobinarea lor (nu stiu).Limitarea curentului nu se poate face la o anume valoare, trebuie asigurata caracteristica (incerc un desen).

[Vizitator pisica matache]

Schema desenata de mine,e greu lizibila;o sa redesenez una mai clara.Si eu cred ca citirea curentului prin acumulatori,se face cu ajutorul celor doi rezistori.Ramane sa mai fac masuratori...Cred ca umplerea e maxim 50%;am vazut si alte scheme ce foloseau 3844,o sa lamuresc si problema asta.Cu siguranta torul va trebui rebobinat cu conductor care sa poata suporta cca 100A;oricum el se incalzeste chiar si la 20A,de fapt e singura componenta mai fierbinte,in timpul functionarii..Din alte scheme de invertoare,am vazut ca se foloseste o inductanta de 15-20microH;cred ca unul-doua toruri mi-ar permite sa obtin inductanta aceasta,bobinand cu mai multe fire de 0,6-0,8mm diametru.Am ajuns la partea cea mai delicata..transfomatoarele;facand calculul raportului de transformare,dupa inductanta primar/secundar,am gasit un raport de 3/1,care se potriveste cu a altor trafuri folosite in astfel de invertoare.Problema ar reprezenta-o puterea ce poate fi asigurata de un astfel de miez,cat si sectiunea conductorilor.Teoretic,conform caracteristicilor sursei,un traf asigura 300W;judecand dupa marimea trafului si frecventa de lucru,cca 70Khz,as zice ca acestea pot mai mult.Cel putin in timpul functionarii incalzirea lor e neglijabila,ceea ce ma duce cu gandul la o eventuala supradimensionare,pt cresterea fiabilitatii.Referitor la infasurarile trafurilor...Am facut un calcul pt a afla curentul suportat de secundar;15 fire a 0,8mm diametru,ar veni 7,5mm patrati,la o densitate de curent de 4A/mm patrat,ar veni cca 30A.Patru trafuri in paralel ar asigura 120A,din acest punct de vedere...In configuratia actuala se folosesc cate doua trafuri inseriate;nelamurirea mea este urmatoarea...as putea renunta la aceasta configurare,conectand infasurarile in paralel,si nu in serie?As obtine o sectiune suficienta a secundarului pt cei 100A,iar presupunand ca un traf ar putea asigura ceva mai mult de 400W,puterea totala ar depasi 1,5KW,folosind patru transformatoare.Acum nu stiu ce influenta are asupra functionarii,reducerea inductantei la jumatate..M-am gandit ca as putea testa varianta,folosind un singur traf din cele doua inseriate,suntand atat primarul cat si secundarul unuia dintre ele.Daca feturile n-ar pocni,as putea creste consumul pe iesire,monitorizand temperatura trafului si a mosilor,binanteles cu instinctorul la indemana...As vedea astfel ce putere pot obtine cu un singur traf....

[Vizitator smilex]

Nu incerca cu un traf. Tensiunea pe unul este 140V (jumatate din filtraj). Daca o maresti la 280V creste mult inductia si se vor incalzi. Spui ca 1/3, ar insemna 46 V. Chiar daca ar rezista traful, ar fi 92V, prea mult pt. singur, cam putin pt. inseriate. 60-70V ar fi ideal, adica suficient de mult pentru a aprinde arcul si suficient de putin pentru a asigura caracteristica:Sau mai multe in functie de reglaj:Eu as incerca mai degraba cei 46V cu o ajutatoare pt. amorsarea arcului, asemeni link-ului la care te-am trimis. Adica doua inseriate in paralel cu alte doua inseriate si toate secundarele in paralel. Apar ceva probleme legate de fazare sau sincronizare in functie de comanda lor.Referitor la caracteristica, limitarea de curent trebuie combinata cumva cu tensiunea la iesire pentru a avea forma aceea. Fac precizarea ca la o triodina, caracteristica difera printr-o crestere pronuntata a curentului in zona scurtului (tensiune sub 5V) si sudeaza superb. E mai dificil de obtinut banuiesc, dar nici invertoarele electronice clasice nu sudeaza rau.Tot ce spun e sugestie, n-am construit vreunul, permanent am avut acces la toate tipurile, imi place triodina, cu electronic e mai mobil, oricum nu sunt un sudor bun.

[Vizitator pisica matache]

Eu sunt Toma Necredinciosul...am testat cu un singur traf...intradevar se incalzeste.Mosurile insa nu pareau sa sufere,am pus osciloscopul pe primar,iar forma semnalului era aproape identica ca in cazul inserierii a doua trafuri.Am testat si cu cele doua primare in serie,iar secundarele in paralel,dar tensiunea de iesire nu urca la 30,5V cum ar fi fost normal,ci ramanea la cca 28V la un curent de iesire de vreo doi amperi.Nu vad posibile decat doua variante,poate trei...sa rebobinez patru trafuri,...sa incerc varianta pe care ai propus-o,o tensiune joasa, plus o tensiune pt amorsarea arcului,...iar a treia sa folosesc un singur miez,un E71/33/32,de exemplu, care mi-ar permite bobinarea cu banda de cupru,atat a primarului,cat si a secundarului.Ultima varianta costa,prima are ca dezavantaj riscul spargerii miezurilor la demontare.Ar ramane prima varianta,cea cu tensiunea ajutatoare.Initial m-am gandit la posibilitatea inserierii secundarelor,pt obtinerea tensiunii de amorsare,apoi punerea lor in paralel.Nu vad insa o solutie practica,simpla pt aceasta abordare;probabil va trebui o tensiune separata de amorsare,dar nu stiu ce putere trebuie sa asigure aceasta.Orice sugestie mi-ar fi extem de folositoare..Referitor la graficele curent/tensiune...par a se referi la aparatele clasice de sudura,eventual triodina.Nu stiu daca invertoarele folosesc aceeasi caracteristica;desi nu ma pricep,as zice ca acestea s-ar apropia de o sursa de curent constant,curentul de iesire fiind limitat la o anumita valoare.Foarte posibil sa ma insel... In schemele pe care le-am vazut,reglarea curentului se face prin monitorizarea curentului prin primarul trafului de forta,cu ajutorul unui traf de curent.Cresterea curentului prin primar,are ca efect scaderea umplerii semnalului de comanda .Am uitat sa precizez,am determinat si numarul de spire a unui traf;in primar 12 spire,in secundar,4.