Amplificator clasa A cu 300B

[THOMAS]

Este o mica greseala de redactare,de fapt din simulare Ra=4166ohmi(~4K2) si voi atasa mai jos toate rezultatele din simularea LTC.

Oricum,OT-urile pentru acest montaj le realizez eu,asa ca nu-i problema,dar pentru clarificare este bine sa raspund cu rezulatele simulatorului,modelul de EL34 este din catalog SIEMENS,construit de Koren.

 

Variatia tensiunii in anodul lui EL34:

Variatia curentului anodic EL34:

Semnalul pe sarcina de 8 ohmi:

FFT:

Distorsiuni:

Diagrama Bode:

Putere average pe sarcina de 8 ohmi:

...imi cer scuze,"cine sta si tace" nu poate gresi niciodata.....

[Vizitator]

DA , vedeţi dumneavoastră greşeală de redactare(4k8 în loc de 4k2) ne induce în eroare...,apropo 13W cum arată ?

Trebuie reţinut diagrama bode este dată de simulare (în realitate puţin probabil să fie aşa) ,aceeaşi "poveste" valabilă şi în cazul THD.

 

Niciodată în situaţia fizică-materială pentru 10W în sarcina la ieşire(schema/configuraţia dată) nu se poate obţine 1%THD(pentru ce putere în sarcina la ieşire se găseşte specificat 0,9%THD ?).

 

Înainte de corecţia greşeli de redactare download/file.php?id=20215 se preciza Pout 9W cu 1,8%THD...,ce trebuie să înţelegem ?! că pentru Pout 10W pentru aceeaşi sarcină în anod (considerând greşeală de redactare 4k8 , adică sarcină în anod având tot 4k2 în simularea precedenta ,acum se stă mai bine...,10W cu 0,9%THD ?!.

 

Nu prea cred în greşeala de redactare...(dar mă rog , fie cum spuneţi).

[THOMAS]

Cam asa arata la 13w pe sarcina:

semnalul cu rosu este puterea si cu albastru este tensiunea pe 8 ohmi

 

 

si distorsiuni:

 

 

In simulare LTC depinde cat de severi dorim sa fim cu analiza distorsiunilor prin alegerea din imaginea de mai jos.

 

Daca alegem un timp de 2s,atunci analiza va lua in considerare si imperfectiunile de la realizarea practica,daca facem o analiza strict matematica (in cazul de fata) eu am ales acest pas egal cu 0.5us,intelegeti dv. foarte bine,oricum aveti dreptate ca in realitate ne vom lovi de multe alte probleme si repet: simularea nu face altceva decat sa ne arate ca suntem OK,sau aproape OK cu o schema anume,sau sa comparam anumite scheme intre ele foarte rapid si usor.Ce faceam odata cu hartia si creionul facem acum cu ajutorul acestor programe,mai mult sau mai putin de incredere.Eu fac parte dintre cei care au incredere,iar daca greseste inseamna ca numai eu (factorul uman) a fost vinovat.

Simularea este cazul perfect,matematic ideal.....si va lucra cu datele ce le impunem noi,oricum sa impunem tampenii nu ne lasa,credeti-ma.

Oricum,ce postez eu aici si cu spiritul dv. critic dar si ageritatea cu care remarcati anumite greseli,cred ca schemele noastre sunt cele mai CORECTE scheme de pe net.

Va multumesc pentru atentia acordata postarilor mele dar si pentru stilul perfect de colaborare intre noi si va astept cu noutati!!!!

 

P.S greseala de redactare sau din repezeala,desenul a fost importat din <.asc> in si apoi corectat si colorat pentru a fi VIZIBIL si INTELES de toata lumea...,mi-am cerut scuze!

[Vizitator]

Domnule Lăzăroiu văd că trebuie să mă repet:

Nu contest procesul de simulare(respect aceasta metodă şi consider procesul de simulare destul de exact).

Avertizez în schimb ,-procesul de simulare are la bază un model grafic-aproximat.

Cu alte cuvinte metoda grafo-analitică clasică este superioară procesului de simulare datorită lipsei aproximări(lipsă model aproximat).

 

DA ,probabil ca schemele postate de noi sunt printre cele corecte posibil de găsit pe internet.

[Alexandru Savin]

Sincer, daca schema scoate 9 sau 10W pentru MINE este acelasi lucru....Zau, parca nu s-a taiat un zero din puterea la iesirea amplificatorului.... Eu presimt ca va iesi ceva frumos ceea ce vreau sa fac.Din alt punct de vedere este corect ca informatiile sa fie cat mai clare si mai exacte in special pentru amatori...Eu va multumesc tuturor pentru sfaturi!A.

[Alexandru Savin]

Salutare!Azi m-am apucat putin sa calculez tensiunile si curentii necesari pt. traf-ul de alimentare.1 infasurare cu priza mediana pt tensiunea B+ (280V~) (Adica 340VDC/1.4 + 40V cadere de tensiune pe tubul redresor).1 infasurare de 6.3V pentru filamente. (1.5Ax2 + 0.3Ax2 +3A ~= 7A)Cautand o schema de redresare cu tubul 5t4s am gasit una clasica de redresare dubla-alternanta cu priza mediana.Spre stupoarea mea, filamentul se leaga la iesirea tensiunii B+ !!!Daca din infasurarea de 6.3V a trafului ce alimenteaza filamentul tubului de redresare alimentez si filamentele pt. EL34 si 6n9s pai nu sare tot in sus !?!? Sau e ceva ce-mi scapa ? Banuiesc ca am nevoie de inca o infasurare de 6.3V care sa alimenteze separat filamentele EL34 si 6n9s.Cat despre tensiunea de 6.3V m-am hotarat sa nu o redresez.Scuzati daca am debitat prostii :)O seara placuta,A.

[allexx1968]

Exact.Alimentarea filamentelor e separat.De altfel s-ar putea sa nu aiba aceeasi tensiune de alimentarefilamentul redresorului si filamentele celorlalte tuburi.Spor

[blue]

Tubul redresor este cu incalzire directa, catodul fiind insasi filamentul si INTODEAUNA infasurarea de filament a acestui tub este distincta si bine izolata de celelalte infasurari, inca ceva, tensiunea este de 5v si nu 6,3v !

[Shambala]

Eu cred ca schema de alimentare postata este veche si la limita ineficientei (brum mare).Cred ca ar fi mai bine de pus o R serie de limitare a curentului de incarcare a C (sau ideal o bobina mare), si de marit mult valoarea C. Eventual de facut un filtru RCRC (sau LCLC sau RCLC).

[hpavictor]

Doar LCLC este performanta.....restul sunt compromisuri !

[Shambala]

Este un compromis, dar nu chiar asa mare. Se pot calcula valori pt R si C pt a obtine acelasi riplu ca si la un LCLC, doar ca se ajunge la valori mari de tensiune pierdute pe R, deci si caldura deranjanta - ceea ce este intradevar un compromis.

Eficienta unui filtru RCRC, chiar cu valori mai mici pt R si C-uri este incomparabil mai mare decat a filtrarii cu acel "maxim" 32uF - care oricum la fiecare pornire va solicita lampa.

In al doilea rand, pretul a doua bobine mari se duce spre minim 50 euro (+ transp), si mai apare si problema plasarii lor (brum radiat).

La filtrele CLC (LCLC) exista problema frecventei de rezonanta proprii asa ca iarasi se complica treaba, fiind necesare valori mari ale L-urilor pt a obtine frecvente de rezonanta mici.

Un alt avantaj la LCLC este ca nu mai trebuie marita tensiunea in secundarul trafului de alim.

[Vizitator fixipixi]

"Cautand o schema de redresare cu tubul 5t4s am gasit una clasica"

 

Atentie! Schema nu este pentru 5t4s, care suporta un curent redresat maxim de 122mA - curent insuficient pentru amplificatorul SE cu EL34.

Date pentru 5t4s:

http://www.lampizator.eu/shop/pdf/5c4s.pdf

http://www.r-type.org/exhib/aaa0094.htm

Pentru redresare cu lampi trebuie citite carti vechi. Un exemplu:

http://www.4shared.com/office/l_5dzG2e/ ... _tube.html

La pagina 17 este schema care trebuie executata.

Pentru calculul filtrului LC (singurul care intra in discutie daca tot dai o gramada de bani pe alimentarea cu lampi) trebuie citit Morgan Jones - Valve Amplifiers (Third Edition) - capitolul 5 - Power supplies

 

Succes!

[blue]

Pentru design tuburile redresoare arata bine, temporizarea prin incalzirea filamentului este benefica dar randamentul scazut pentru redresare nu ma convinge, consider ca o redresare Si + temporizare cu un timer inlocuieste cu succes acest tub redresor, eventual redresoarele in gaz ionizat pot intra in discutie...

[Shambala]

Eu nu am ascultat cum suna o alimentare cu tub redresor, asa ca nu pot decat sa ii sugerez lui A Savin sa incerce si redresarea cu diodele shottky sau ultra fast recovery. Ambele asigura unghiuri de deschidere foarte bune, si reprezinta o alternativa la redresarea cu tub.@ fixipixi - foarte buna cartea lui Morgan jones, multumesc.

[Vizitator viobio]

Salutare!Azi m-am apucat putin sa calculez tensiunile si curentii necesari pt. traf-ul de alimentare.1 infasurare cu priza mediana pt tensiunea B+ (280V~) (Adica 340VDC/1.4 + 40V cadere de tensiune pe tubul redresor).1 infasurare de 6.3V pentru filamente. (1.5Ax2 + 0.3Ax2 +3A ~= 7A)Cautand o schema de redresare cu tubul 5t4s am gasit una clasica de redresare dubla-alternanta cu priza mediana.Spre stupoarea mea, filamentul se leaga la iesirea tensiunii B+ !!!Daca din infasurarea de 6.3V a trafului ce alimenteaza filamentul tubului de redresare alimentez si filamentele pt. EL34 si 6n9s pai nu sare tot in sus !?!? Sau e ceva ce-mi scapa ? Banuiesc ca am nevoie de inca o infasurare de 6.3V care sa alimenteze separat filamentele EL34 si 6n9s.Cat despre tensiunea de 6.3V m-am hotarat sa nu o redresez.Scuzati daca am debitat prostii :)O seara placuta,A.

Pune cite un 5T3C pe canal sau doua astfel de tuburi in paralel,daca faci sursa comuna pentru ambele canale,filtraj CLC,32microF+soc de 5..10H(300mA) +200microF,am realizat foarte multe montaje care au alimentarea cu tub redresor,brumul apare din cauza traseelor de masa facute aiurea nu de la sursa.Ai grija cu 6H9C,multe exemplare au brum, daca nu le alimentezi filamentul in CC.