Metode de eliminare a zgomotului din amplificatoare

[amper]

M-am gandit ca ar fi interesant un asemenea topic , mai ales ca ma confrunt in momentul de fata cu asemenea probleme la un amplificator romanesc. Au mai existat niste sfaturi f. interesante dar care daca nu ma insel s-au pierdut.

[Laurentiu]

Pai hai sa incepemAlimentatorul: bine filtrat : trei filtre :C mai mare de 100micro, soc filtraj (ar fi bine daca am stii sa-l calculam)- mai mare de 100 micro si iar soc si in final inca un C mai mare de 100 micro. Mergem mai departe : stabilizare : pe lampa dar creste gabaritul si consumul insa are avantajul ca protezeaza anozii din lipsa de socuri la pornire (lampa o ia mai greu din loc........) sau stabilizare pe mosfet dar bine ar fi un circuit e intaziere pentru anozii lampilor (nu e greu). Pentru filamente toata lumea zice sa-i filtram cat mai bine dar tensiunea de alimetare in CC sa fie mai mica deoarece omoara mai repede filamentele de fapt pasta care le acopera.Am uitat : traf-ul toroidal + blindaj (mai sigur mai ales daca este prea aproape de lampi - pot culege zgomotul)Dau cuvantul mai departe.............

[Electron]

Asta o stiam din carti, nu a trebuit sa o descopar singur :smt003

Mai jos sunt niste relatii pentru calculul filtrelor pentru sursa de alimentare.

In primul rand sa lamurim unele chestiuni legate de formulele de mai jos:

 

p=coeficientul de pulsatie admisibil la iesirea filtrului care arata in (in procente) a cata parte din componenta continua a tensiunii filtrate o constituie amplitudinea componentei alternative.

 

Pentru etajele simetrice (push-pull) de audiofrecventa, pentru p se admite o valoare de 0.5...2

Pentru etajele de iesire nesimetrice (single ended) de audiofrecventa p=0.1...0.5

Pentru etajele intermediare (preamplificator, driver samd...) de audiofrecventa, p=0.01-0.05

Pentru circuitele de negativare p=0.005-0.01

 

Pentru calculul acestor filtre, se pot utiliza urmatoarele relatii:

 

Filtre simple (LC)

LC=100/p ->pentru redresarea monoalternanta

LC=25/p ->pentru redresarea bialternanta

 

Filtre duble (LCLC)

LC=L1C1=32/sqrt(p) ->pentru redresarea monoalternanta

LC=LC1=8/sqrt(p) ->pentru redresarea bialternanta

 

In aceste formule L si L1 reprezinta inductantele bobinelor de soc in Henry, C si C1 capacitatile condensatoarelor in uF.

De exemplu, pentru filtrul unui redresor necesar redresarii ambelor alternante, ce alimenteaza un etaj de iesire nesimetric, produsul LC, in cazul p=0.1, trebuie sa fie:

LC=25/0.1=250

Daca inductanta bobinei de soc este de 10 H, capacitatea condensatorului C trebuie sa fie :

C=LC/L=250/10=25 uF

 

 

La dimensionarea filtrelor cu rezistente si condensatori urmatoarele relatii sunt utilizabile:

 

Filtre simple (RC)

RC=30 000/p ->redresare monoalternanta

RC=15 000/p ->redresarea bialternanta

 

Filtre duble (RCR1C1)

RC=R1C1=10 000/sqrt(p) ->redresarea monoalternanta

RC=R1C1=5 000/sqrt(p) ->redresarea bialternanta

in care:

C, C1= capacitatea condensatoarelor in uF

R=rezistenta din prima celula a filtrului, in ohmi

R1=rezistenta din a doua celula a filtrului, in ohmi

 

Sper ca v-am fost de ajutor :yawinkle:

[Electron]

Si inca ceva, eu nu as stabiliza decat alimentarea filamentelor, fara a mai stabiliza si tensiunea anodica. De altfel nici nu e recomandat.

[Electron]

Despre BUCLA DE MASA

[Electron]

O intrebare am si eu: balastul folosit la tuburile cu neon pt. iluminat pot fi folosite pe post de drossele? Cam ce inductanta au? Am observat ca pe langa bobina mai au si un condensator formand un filtru LC. Aveti detalii?

[norad]

Am folosit pentru stabilizare, cu rezultate bune, un balast pentru tuburi fluorescente. Pe langa acesta bobina am folosit si un condensator dublu (50+50 uF) recuperat dintr-un TV vechi (cred ca era Venus S***). Celula de filtraj clasica.Mie mi s-a parut ca a taiat tot brumul.Solutia am folosit-o pentru un amplif cu 2 x PCL86.Cand am incercat sa determin inductanta balastului, mi-au iesit niste valori care mi s-au parut foarte mari (cam 700 H !!!). Pentru mai multe detalii, mesaj pe YM.

[norad]

In cazul tuburilor fluorescente, condensatorul are rol de filtraj. La aprindere, pana se amorseaza tubul, pot avea mai multe descarcari (acele palpairi de la inceput). Condensatorul protejeaza reteaua de curentii (au o denumire care imi scapa: paraziti, turbionari sau altfel...) care apar in timpul amorsarii tubului.

[Electron]

Cu ce aparat ai masurat inductanta? Nu cred sa aiba 700 H, deoarece pe un miez de 2-4 cm2 umplut cu sarma de 0,2 obtii cam 8H pentru un curent maxim de 100 mA, iar dimensiunile unui balast sunt apropiate de ale unui drossel de 4 cm2, iar acela suporta un curent de aproape 0,4 A.

[Depanatoru]

Inductanta e in jur de 1 , 1.5 H. Odata n-am avut ce face si am masurat cateva balasturi. Bineinteles , valoarea inductantei depinde de tipul tubului pentru care sunt concepute ( pe care le-am masurat eu erau parca pentru tuburi de 40W ).

[mihailp]

Mi-am consultat notiţele şi am găsit pentru filtrarea tensiunii anodice:

filtru "pi" cu 2 X 100uF şi drosel:

cca.2000sp CuEm =0.3mm(pt.200mA) pe miez E 14 grosime pachet 20mm, deci 5.6 cm2; se montează E-urile într-o parte, întrefier de 0.2mm şi apoi I-urile. Ansamblul se ecranează cu tablă de Fe de 1 mm.

Pentru filamente: un rezistor/potenţiometru bobinat de 100 Ohmi în paralel

pe secundarul de 6.3V şi cursorul (se caută poziţia optimă) la masă; dacă alimentarea filamentelor se face în c.a., firele vor fi torsadate!

Sugerez d-lui "Amper" să comunice rezultatele obţinute în urma aplicării "sintezei părerilor" de mai sus, eventual şi poză cu amplasarea, deoarece din cele scrise de predecesori rezultă multe idei bune.

Succes, mp

[norad]

Inductanta drossel-ului am determinat-o folosind un circuit RL in curent alternativ.Concret, am alimentat un bec in serie cu drossel-ul la tensiunea de 6.3 V c.a.Am masurat tensiunea pe bobina si intensitatea in circuit.Asadar I=U/sqrt(R^2+(omega*L)^2)R-se masoara inainte, cu ohmmetrulomega-2*Pi*frecventa retelei (50Hz)L-este componenta care se determinaDatorita valorii mari care mi-a iesit (700 H !!!), tind sa cred ca am gresit la ordinul de marime, la efectuarea calculelor. Oricum, cu doi condensatori de ordinul zecilor de uF si cu un balast, se pot obtine rezultate bune. Asta o spun din experienta.Mai mult, rezultate bune se obtin cu bobine obtinute din bucati de bara de ferita pe care s-au bobinat cateva sute de spire CuEm. Cred ca inductante mai mari se pot obtine folosind "oale de ferita".Atentie ! Zgomotul intr-un amplificator nu este datorat numai brumului de retea: mai pot aparea zomote din cauza unor contacte imperfecte, bucle de masa sau chiar din cauza unui tub uzat.

[andreidinsv]

In cazul tuburilor fluorescente, condensatorul are rol de filtraj.

Eu am citit undeva ca acel condensator reface cosinus de fi adica defazajul.

[pusttiu]

eu am incercat tot ce zice mai sus, zg s-a redus mult dar inca mai am. devine sesizabil cu urechea libera dupa ce trec de jumatate la putometrul de volum, si creste brusc in ultima partea a acestuia unde banuiesc ca e amplificarea maxima la lampa. semireglabilul pus intre filamnt si masa la finali nu are nici un efect. um pus un drosel , ala de neon cum recomanda si SERE si e adevarat ca s-a redus brumul dar nu a disparut. am facut si ce a zis FELIXX , am scos finalii si am pornit statia, brumul de alimentare se aude in difuzoare, doar daca pui urechea lipita de ele si e foarte liniste in camera (e un zumzait ca de albina, banuiesc ca e 50sau 100hz, pt ca la mine find dubla alternata redresarea ar trebui sa fie riplu de 100hz ) am pus pe negativare 1000micro si se auzea mai tare zg decit cu 100micro cit am acum . am pus pe filamente la preu 30000micro si tot se aude un zumzait, e adevarat ca in prima faza era triplu cu 4700micro cit era initial in schema. am pus si capisoane la lampile 6n2p care la mine au rol de preu, ca atunci cind apropiam miina de ele se auzea un zg in difuzoare , acu nu se mai aude da nici nu a disparut complet :( MAi am o solutie sa pun 1000micro pe anodica inainte si dupa drosel ca acu am doar cite 50micro si sa vad ce se intampla.

[mariand]

In primul rand la modul general:filamentele la lampile finale se vor alimenta cu tensiunea de 6,3V alternativ (sau 12,6...etc. depinde de tuburi) si firele torsadatefilamentele la lampile din preamplificare cele mai bune rezultate se obtin cu tensiune redresata si stabilizata(cateva mii de microfarazi este suficient,la un moment dat nici nu mai conteaza cati micro mai adaugi ca nu se mai sesizeaza)alimentarea anodica pentru lampile finale este bine sa fie facuta in filtru PI(filtraj,drosel,filtraj)alimentarea anodica la lampile din preamplificatoare este bine sa fie stabilizata si tot cu filtru PI inaintea stabilizatoruluitensiunile de alimentare sa fie decuplate cu C-uri cat mai aproape de locul unde se conecteaza alimentareasa se evite trasee paralele intre anod,grila,catod,etc.Trafurile de iesire e bine sa fie montate deasupra pe lateral cate unul,in mijloc cel de alimentare cu pozitionarea inversa a campului magnetic Si ar mai fi multe de scris dar nu mai am timp momentan.Cand mai am timp revin