Becuri normale sau lampi speciale??

[Kosmin]

Salutari,  :salute:Am dat (poate din greseala) peste pagina asta a lui Zen si m-am uitat la poze si lampile alea par niste becuri normale... :smt017Si asta vroiam sa stiu daca sunt becuri cu adevarat sau altceva???

[bogdanel]

Astea par lampi de emisie. De fotoni :rolleyes:

[unGuru]

Din ce scrie acolo, sint becuri normale, folosite pe post de sursa de curent constant (avind rezistenta variabila cu tensiunea aplicata).

[bogdanel]

Amplifurile de tipul asta sunt scule pentru copiii fara buletin, care nu au descoperit inca feedbackul. Iar becul se comporta aproximativ ca un generator de curent constant doar intr-un regim static, iar inertzia termica a filamentului face ca sarcina ce o vede tranzistorul sa para doar ca o rezistentza ordinara, pentru frecventze mai sus de 30-80Hz. Deci abureala, shi ce ma seaca este mitul ce se dezvolta in jurul mizeriilor astora. Electronica este o shtiintza exacta, shi este datoria noastra sa o pastram shi sa o prezentam ca atare celor care sunt la inceput de drum.

[unGuru]

Tocmai, ca electronica nu este o stiinta atit de exacta.. fa tu doua montaje IDENTICE, cu aceleasi componente. Electronii, "celula" de baza in domeniul electronicii au o viata atit de agitata, incit ma indoiesc ca-i poti ingradi cu niste legi/reguli. Miscarea browniana iti spune ceva?! Asta este termenul "exact" care defineste electronica.. Revenind la subiect.. din ce scria acolo, ala a testat mai multe modele de becuri pina a gasit unul cu o caracteristica liniara (intr-un anumit domeniu de tensiuni) in ce priveste rezistenta.

[Depanatoru]

Pai acolo scrie clar ca omul nu gasea rezistente de putere mare si de aceea a folosit becuri . Deci nimic nemaipomenit , e o schema simplificata , s-a inlocuit sursa clasica de curent cu tranzistor cu o rezistenta ( bec ) , cu rezultate sigur mai proaste ( in primul rand nu se poate regla ) :finga:

[Kosmin]

Va multumesc pt. raspunsuri :yawinkle: acum imi dau seama ca nu e cine stie ce..... :smt069

[bogdanel]

Tocmai, ca electronica nu este o stiinta atit de exacta.. fa tu doua montaje IDENTICE, cu aceleasi componente. Electronii, "celula" de baza in domeniul electronicii au o viata atit de agitata, incit ma indoiesc ca-i poti ingradi cu niste legi/reguli. Miscarea browniana iti spune ceva?! Asta este termenul "exact" care defineste electronica..

Dragul meu, comportamentul electronului este suficient de bine modelat matematic incat rezultatele experimentelor sa cadreze perfect cu teoria. Vezi acceleratoarele de particule, daca nu ma crezi. Sau magnetronul. Sau cam toate dispozitivele electronice. Studiaza doar manualul de fizica din liceu, vei gasi acolo tot, nu este necesar sa ajungi la facultate. Iar miscarea browniana este doar un rezultat macroscopic, vizibil cu ochiul liber, al unor fenomene elementare, la nivel microscopic. Oricat de haotic pare pentru unii, miscarea particulei este descrisa matematic exact. Vezi Bachelier, 1902. Shi s-a intamplat cu 104 de ani in urma, inainte de inventarea triodei, deci inaintea electronicii. Mi-ar fi placut sa-mi dai exemplul diodei tunnel, cu principiul incertitudinii, dar asta este.Scuze de off-topicul mai lung. Imi plac discutziile in contradictoriu, nu consider acest subiect inchis, iar daca vrei sa continuam discutzia ar fi bine sa faci un topic nou, pe la diverse. Asha sa nu mai fim off-topic. Spor la treaba.

[unGuru]

comportamentul electronului este suficient de bine modelat matematic incat rezultatele experimentelor sa cadreze perfect cu teoria

Stii cum e.. rezultatele sint "pe masura asteptarilor" atunci cind asteptarile nu sint prea mari! Altfel spus, o miscare browniana poate sugera o "stiinta exacta" cu foarte-foarte mare indulgenta!!Anyway, nu vad legatura intre electronica (ca fiind o stiinta exacta) si faptul ca cineva a folosit un bec pe post de rezistenta (variabila cu gradul de incandescenta, direct proportional cu tensiunea aplicata la borne).

[bogdanel]

Ei, statistica este o stiintza exacta? Sau logica fuzzy? Macar astea doua ramuri ale matematicii itzi furnizeaza rezultate de tipul rezultat +/- ceva(eroare,tolerantza, sau ce vrei, sau 30% shanse sa fie alb, 40% negru shi restul gri). Stiintza este exacta, rezultatul nu este exact, dar daca experimental se confirma, nu am ce comenta. Iar despre mishcarea browniana te rog sa te documentezi. Pune ceva linkuri, bibliografie, sa intzeleg shi eu de ce miscarea browniana nu e descrisa exact.

[unGuru]

de ce miscarea browniana nu e descrisa exact

Este descrisa exact, dar este un model statistic. Iar statistic nu inseamna exact!PS: Niste link-uri sugestive: brownian motion - wikipedia sau in imagini.. :goodman:

[bogdanel]

La nivel macro, e un model statistic. La nivel microscopic, sunt doar ciocniri elastice, deci deterministic. Mai precis mecanica clasica.

[DorinD]

unGuru,Am impresia ca n-ai intzeles ideea statisticii. Aceea ca in spatele unor fenomene intamplatoare la prima vedere se afla legi inflexibile.Un exemplu de lege statistica este ca cu cat joci mai mult la loterie cu atat mai sigur vei avea pierderi. Singurul mod de a fii sigur de castig este de a juca cat mai putin. Astfel nu intri inca in domeniul numerelor mari si acea lege inflexibila nu incepe sa se faca simtita. Acest lucru desi pare simplu este cel mai greu de inteles de impatimitii jocurilor de noroc. Acestia spera si nu se lasa, intra in domeniul numerelor mari (adica multe incercari) si sigur pierd (cu toate ca mai castiga o firfirica din cand in cand).Electronica este exacta in masura in care modelele folosite pt. diversele componente sint exacte si in masura in care doresti sau nu sa tii cont de fenomene secundare.

[unGuru]

La nivel microscopic, sunt doar ciocniri elastice, deci deterministic. Mai precis mecanica clasica.

Ciocnirile or fi elastice si deterministice, dar pozitia, directia si viteza initiala a electronilor sint niste "necunoscute" (sau sint aproximate STATISTIC!)."Norocul" electronicii este ca electronii sint suficienti de mici iar noi suficient de mari incit sa nu conteze prea multe zero-uri dupa virgula.. si astfel putem cataloga un experiment ca fiind "precis".

[bogdanel]

Judecand asha am ajunge la concluzia ca nici o shtiintza cu o parte experimentala nu este exacta. :weedman: Cred ca suntem pe cale sa inventam electronica inexacta. Adica proiectam un amplificator audio shi iese oscilator. Sau emitzator fm, de umplem eterul cu manele :toimonster: In ambele abordari matematice, atat statistica cat shi logica fuzzy, ne folosim de cateva date in intrare, incerte, sau cunoscute doar intr-o anumita masura. Diferentza este una palida, anume ca in statistica pornim de la ideea ca valoarea de intrare este fixa +/- ceva tolerantza, in vreme ce in logica fuzzy ideea este ca avem la intrare mai degraba o necunoscuta, cuprinsa intre doua valori, grosso modo. Vezi densitatea de probabilitate. De exemplu cand citesti indicatzia unui voltmetru digital de 1.412V, statistica interpreteaza asta ca 1.412V +/- 0.5mV, in vreme ce logica fuzzy ar spune ca tensiunea ta este intre 1.4115 la 1.4125V.Ei, in fiecare din aceste abordari ne folosim de modelul procesului sau sistemului pentru a "propaga" aceasta incertitudine spre rezultatul dorit. Propagare care se face in mod absolut exact, in functzie de structura sistemului tau.Exemplu electronic: Au doi rezistori de 10K, tolerantza +/-5%. Daca le legi in serie, vei obtine 20K +/-ceva, utilizand legea legarii in serie a rezistorilor; lege absolut exacta. Daca datele din intrare sunt statistice, in sensulul unei distributzii gausiene, rezultatul final va fi, daca nu ma inshel, deci 20K+/- 3.5%. Vezi integrala lui Gauss. Daca aveam o distributzie uniforma, sa zicem R cuprinsa intre 9.5 shi 10.5K, shi foloseam logica fuzzy, rezultatul ar fi fost cuprins intre 19 shi 21K, cu o distributzie trapezoidala. Asta este un exemplu elementar, dar e bine de shtiut ca astfel de ratzionamente sunt folosite peste tot.Tocmai de asta m-am shucarit cand am vazut schema cu amplif cu un mosfet shi cu becuri :rolleyes: . Este evident ca este o magarie sa ceri in schema rezistori de 141K, sa mai mai shi scrii, ca orice agricultor, 1%, cand in schema merge intre 100 shi 200K. Pe cand m-am apucat de electronica, shi voiam a face doar un generator de ton, am pierdut un an de zile cautand rezistor de 30K +/-5%, pe cand in schema mergea de la 22K la 47K fara jena. Uite de asta is shucarit cand vad cateva din scheme astea, shi mai ales duhoarea de "mit" ce le inconjoara.