Vizitator Postat Iulie 2, 2012 Partajează Postat Iulie 2, 2012 Imi amintesc de discutie, era vorba de ceva simulari de surse in comutatie...Nu stiu ce referiri la simulari de surse am facut, insa stiu sigur ca ti-am spus ca te pot ajuta cu proiectarea practica a transformatoarelor aplicabile....Asta este atitudinea, eu doar o constat...Iar eu , dupa cum vezi o combat prin articole foarte clare - pentru cine este capabil inca, sa stapaneasca putin matematica. De fapt aici este marele secret pe care toti il cauta cu ardoare. Reglajele de finete, pornesc de la considerente, pe care marea majoritate le catalogheaza ca fiind "teoretice" si fara legatura cu practica. Asa dupa cum constati si tu, de abia aici de fapt, incepe adevarata practica. Link spre comentariu
andreigradu Postat Iulie 2, 2012 Autor Partajează Postat Iulie 2, 2012 Ce vreau sa va arat in continuare este atentia acordata detaliilor de prelucrare. Pentru acea vreme mi se pare extraordinar. Nici nu pot sa imi imaginez ce produceau in 1989 inainte de destramare. Nu e de mirare ca aveau si au cel mai performant motor de racheta. Ma rog, in parte de pe urma tehnologiei germane de dupa razboi. mai multe poze am atasat aici: http://www.99poze.ro/Micrometru_rusesc_/ P.S. Da, imi amintesc de transformatoare era vorba in acea discutie. Dv. aveati un model matematic, dar eu inca nu am definitivat modulul ca sa va ofer date de executie si masuratori pe care sa le puteti compara cu modelul matematic. Recunosc ca electrotehnica nu a fost punctul meu forte si nu inteleg pe deplin comportamentul magnetic. La anumite zone si eu folosesc formule sau bucati de formule deja calculate. De ceva timp incerc sa inteleg sistemele rezonante: functionare, limitare a curentului in functie de capacitatea din circuit, inductante de scapari etc. De multe ori miezurile mele nu au parametri cunoscuti si calculele sunt aproximative. Link spre comentariu
hene Postat August 7, 2012 Partajează Postat August 7, 2012 Am avut la un moment dat nevoie de un filet cu pas de 1/4 mm la o rotire pentru un proiect de optica; filetul la micrometru are pas de 1/2. Am cautat disperat si nu am gasit nici macar cum se executa. Am vorbit cu o gramada de "meseriasi" - in afara de faptul ca tine de "mecanica fina" nici unul nu m-a putut lamuri. Cert este ca nu exista filiere/tarozi pentru uz general. La productia in serie banuiesc ca se apeleaza la freze speciale, dar "pentru acasa" poate oare un amator obtine un asemenea filet?Da, la noi in tara cel putin sentimentele antirusesti sunt puternice, ca si la altii dar din alte motive. Oricum o tara care a produs arme nucleare si a trimis sonde spatiale pe Luna/Marte/Venus si care producea ecranul pentru Telecolor, o tara a caror tehnologii le-am copiat cu nesimtire uneori nu poate sa fie decat foarte dezvoltata tehnologic. Dar sa nu divaghez... Link spre comentariu
andreigradu Postat August 7, 2012 Autor Partajează Postat August 7, 2012 Acum tu nu ai specificat daca filetul e interior sau exterior si nici diametrul.Acel filet se poate realiza, pas de 0,25 mm se poate face cu strunguri mici de precizie, eventual pe lagare , cum e TOS80-ul.Probabil atelierele pe unde ai fost au SN-uri si mesteri au fost corecti cu tine. Pasul pare f f fin. Posibil ca piesele tale sa fie din aluminiu si nici nu vroiai sa dai sute de lei pe ele, desi dureaza f mult sa construiesti piese de precizie pentru dispozitive optice. Acele piese poate contineau ceva cote de asezare pentru lentile sau alte elemente.P.S. Acum, despre tehnologia spatiala ruseasca si americana ar trebui sa-i intrebi pe nemti. De acolo o au si uni si ceilalti. Acesta e si motivul pentru care au taiat Berlinul cu cutitul. Si Rusii, si americanii, practic au teleportat fabricile germane si inginerii capturati la ei acasa.Toate proiectele spatiale americane si ruse din anii `60 s-au bazat pe tehnologia germana si au evoluat ulterior.Nu te intrebi de ce oare dupa 50 ani de la prima naveta noi inca bajbaim, ar fi trebuit sa mergem pe Luna cu autobuzul. Ceva nu se leaga.Apoi, nu mai acuza poporul asta amarat ca copiaza, toti copiaza, contrainformatiile si spionajul industrial tocmai pentru asta au fost create. Si nu le-au inventat romanii.Sa nu discutam cate resurse au supt rusii pana i-a stopat Ghiorghiu Dej, care a fost si asasinat din acest motiv, prin iradiere la Varsovia, dispozitivul a fost ascuns in scaun. ( motiv pentru care nici Ceausescu nu s-a dus la Moscova in preajma anului 1989 ).Oricum rusii au continuat sa primeasca de la noi despagubiri de razboi. Pe vremea lui Ceausescu ne exploatau uraniul ( din zona Deva stiu sigur ca am colegi ai caror parinti lucrau in zona si ii vedeau venind la lucru pe rusi, romanii nu aveau acces in acele mine, personalul era rusesc.)Cum sa ma exprim, o tara care suge de peste tot e logic ca poate evolua.ROMANIA A FOST SI ESTE IN CONTINUARE UN SCLAV, SCLAVUL NU POATE EVOLUA DECAT DUPA CE DEVINE LIBER. (vezi exemplul negrilor din America), Romania eventual va deveni libera la urmatorul razboi mondial daca stie sa joace. Libertate inseamna datorii zero si independenta economica. Link spre comentariu
hene Postat August 7, 2012 Partajează Postat August 7, 2012 Aveam nevoie de 2 suruburi, indiferent de diametru (intre 2-6 mm), care sa aiba o "cursa" de 0.25mm la o rotatie completa (am gresit cu pasul, care este distanta dintre spirele filetului). La micrometru de pilda miscarea este de 0.5 mm/rotatie.Deci un filet de doua ori mai fin decat cel de la micrometru.Cu acele suruburi puteam sa-mi fac filetul interior intr-un material mai moale gen plastic sau textolit, ca de tarozi nici vorba. Suruburile le-as fi folosit pentru a misca in coordonate o piesa optica, cu o rezolutie de vreo 0.5-1 micron fara eforturi deosebite (un filtru spatial de fapt). Da, stiu de germani cu al lor Von Braun. Culmea este ca li s-au iertat pacatele (erau criminali nazisti pana la urma, dar geniali). Datorita lor am ajuns pe Luna, asta e cert.A propos, parca spunea cineva ca germanii aveau cateva ZECI de firme care produceau strunguri, inainte de al 2-lea razboi mondial. Si toate de precizie...germana.O sa vina d-l Ola si da cu noi de pamant; eu am sters-o de-aici Link spre comentariu
andreigradu Postat August 7, 2012 Autor Partajează Postat August 7, 2012 Si sa va spun ce am mai mesterit.M-am apucat sa imi construiec un dispozitiv de rectificat.Un ax cu piatra, 2 fulii, un motor de 24V, un suport si gata. Acum am realizat camasa exterioara in care vine axul. Este din aluminiu si in ea se aseaza cate 2 rulmenti 6000 la capete. Urmeaza axul, fulia cu 2 sau 3 viteze, suportul intre camasa si motor, fulia pentru motor.Datorita faptului ca nu sunt in domeniu prelucrarile dureaza mult .Cand am realizat finisarea cotei de rulment la unul din capete cutitul a fugit in material, fiind elastic. Astfel cota finala a fost 26,05mm,mmmmm........ suparare mare.M-am apucat sa-mi fac o bohrstanga. Se vede in poza ce a iesit. Ideea e ca acum cat vreau, atat e. Cota acum am facut-o 26,02 ca sa alunece usor rulmentii, aluminiul pe care il am e cam moale.P.S. Da, cu siguranta se produceau strunguri de precizie, pentru ca am vazut multe strunguri de ceasornicarie vechi, deci erau.Exista niste documente care spun ca de fapt nemtii au ajuns pe luna inainte de al 2-lea razboi mondial. Probabil acele dispozitive au fost protejate f bine de ei.Erau asemanatoare cu aerodina renticulara a lui Henri Coanda, de diametru aproximativ 50 metri. Link spre comentariu
andreigradu Postat August 7, 2012 Autor Partajează Postat August 7, 2012 Bohrstanga a fost realizata dintr-un cutit Poldi. E un material moale care se poate prelucra. Am auzit ca acest gen de cutite trebuie calite dupa ce le dai forma si apoi finisate.Am realizat 2 puncte unde se pot prinde tije de otel rapid cu diametrul de 6 mm. La un capat e inclinat, la celalalt e perpendicular pe suport. Am prevazut filet M5 pentru fixarea tijei. De asemenea am polizat o fata pe tija ca sa se fixeze mai bine surubul si sa nu se roteasca cutitul/tija in timpul lucrului.Pentru a putea realiza gaura inclinata si surubul de fixare am frezat suprafetele unde vine tija si surubul.Cutitul l-am ascutit asa cum am crezut ca e bine, probabil prost, dar si-a facut treaba, trebuie sa studiez.Ce ma bucura e faptul ca poti atasa diverse capete, ma gandesc la un cutit de filet interior.De asemenea am gasit bara patrata 6x6 mm de otel rapid. Tot pe otel Poldi ma gandesc sa fac gaura partata si sa realizez diverse profile la cutit, cu schimbare rapida. Link spre comentariu
andreigradu Postat August 8, 2012 Autor Partajează Postat August 8, 2012 Pasul urmator este construirea a 2 capace pentru rulmenti.De asemenea, va trebui facuta o rectificare a cotei exterioare cu rulmentii montati si camasa prinsa intre centre.Astfel se asigura paralelism intre ax si exteriorul camasii. Link spre comentariu
Dan57 Postat August 8, 2012 Partajează Postat August 8, 2012 Aveam nevoie de 2 suruburi, indiferent de diametru (intre 2-6 mm), care sa aiba o "cursa" de 0.25mm la o rotatie completa (am gresit cu pasul, care este distanta dintre spirele filetului). La micrometru de pilda miscarea este de 0.5 mm/rotatie.Deci un filet de doua ori mai fin decat cel de la micrometru. Nici in ceasornicarie nu se folosesc filete de care spui, adica 0,25. Strunguletele de la noi de pe piata stiu sa faca filete de pana la 0,4mm dar, m-am uitat la micrometrele care masoara miimi, tot pas de 0.5mm folosesc dar au un sistem de surub micrometric in care gliseaza alt surub micrometric si asa se pot face ce fel de divizari doresti. . Link spre comentariu
PL500 Postat August 8, 2012 Partajează Postat August 8, 2012 Strunguletele de mecanica fina (MN80A probabil si copia romaneasca SP80, etc.) sunt capabile sa realizeze filete cu pas incepand de la 0,2mm.EX.: in foto tabela cu filete pt. TOS MN80a. Link spre comentariu
fenobarbital Postat August 8, 2012 Partajează Postat August 8, 2012 sa aiba o "cursa" de 0.25mm la o rotatie completasper ca n-ai renuntat la plan pentru ca n-ai gasit sa faci filete; fa filetele cu pas mai lumesc de 0,5 si foloseste un sistem de pirghie ca cel schitat din poza si obtii acelasi lucru (cursa de 0,25 la rotatie completa). Daca mergi mai departe cu rationamentul pirghiilor, poti face si alti multiplii. Scuze de offtopic.@Andrei: Nu stie lumea ce sint cu acele bare rectificate (scrie pe ele la un capat de ex:1,024) unii zic ca este cutit dar trebuie calit, altii, material etalon pentru incarcarea duritatii, altii (eu) ca sint cale paralele rectificate. Eu le folosesc ca etalon la menghina de precizie, ca sa atenuez cit se poate de mult ridicarea piesei la stringerea ei in menghina (jaw-lift parca zicea Katran). Poate parea foarte greu, dar eu ca sursa de otel rapid pentru astfel de scule, folosesc discuri circulare de debitat monstruos de mari (250mm/6mm grosime) din care tai cu flexul bucati dupa bunul plac. Daca va uitati dupa ele prin tirguri veti vedea ca se pot cumpara la bani de tigari (10RON), desi pretul lor in magazin este de ~20 ori mai mare. Desi sint rectificate cumva concav (sa nu se intepeneasca in timpul taierii), la lungimi mici, este insesizabil si rezulta din taierea cu flexul 2 suprafete (aproape) plane. Link spre comentariu
hene Postat August 8, 2012 Partajează Postat August 8, 2012 Da, este eleganta si ideea parghiei dar pana la urma am rezolvat-o altfel: am sacrificat doua micrometre mai amarate, luate din talcioc cu 10 lei/buc.Interesant cu MN80 - chiar stie ceva strunguletul asta. Link spre comentariu
andreigradu Postat August 12, 2012 Autor Partajează Postat August 12, 2012 Intre timp am inceput lucrul la ax.A iesit destul de bine, doar cota de rulment e 9,99 mm in loc de 10,00 mm, asta pentru ca am lasat doar 0,01 mm pentru rectificare. Data viitoare las 0,02 sau 0,03 mm ca sa imi rezulte cota dorita.Acum urmeaza ca la capatul mai subtire sa fac un filet M10x1 pentru a face strangerea pe rulmenti. Voi confectiona 2 piulite subtiri ( 5-7 mm ) din alama. Apoi cota ramasa va fi folosita pentru atasarea fuliei. Fulia va avea 2-3 viteze . Cureaua va fi una cu profil rotund POLYCORD Elvetiana.La capatul gros se va atasa scula / piatra. Aici ma gandesc sa fac un filet interior M8x1 si sa construiesc diverse capete care se ataseaza ( penseta, piatra ).Singura mea neliniste e centrarea accesoriilor pe ax. Nu sunt sigur ca filetul M8x1 va iesi exact pe centru. Ma gandesc sa prelucrez accesoriile prinse chiar pe axul de lucru. Fiind turatii mari nu vreau sa sparg piatra sau sa apara vibratii. Link spre comentariu
andreigradu Postat August 14, 2012 Autor Partajează Postat August 14, 2012 Am continuat cu filetele.Cel de la capatul subtire, M10x1 a mers. In schimb, cel interior M8x1 nu s-a putut realiza cu tarodul. Materialul e prea tare si forta de sapare e mai mare decat rezistenta filetului. Nu am avut tarozi 3 la set noi, am avut un set format din 2 si primul era cam uzat si un tarod universal. Cu cel universal am incercat sa realizez filetul. Cu siguranta s-ar fi putut realiza daca aveam cutit de filet, insa efortul de a-l construi e prea mare in acest caz.Pana la urma am renuntat si am realizat filet standard M8x1,25. In acest caz tarodul a taiat corect materialul si filetul e corect realizat.In capat voi face o zona de aliniere pentru capetele atasate. Aceasta va avea o lungime de 10mm. Practic va fi o cota de alunecare 8,00 mm interior si 8,00 exterior.Fac si un desen in paint ca idee, sa nu radeti de desenul meu. Alta metoda de centrare nu imi imaginez.Urmeaza cele 2 piulite din alama cu filet M10x1 ce blocheaza axul.Eu tot scriu cu speranta ca informatiile si observatiile sunt utile, daca plictisesc sa ma anuntati. Link spre comentariu
Administratori Badman Postat August 15, 2012 Administratori Partajează Postat August 15, 2012 Eu tot scriu cu speranta ca informatiile si observatiile sunt utile, daca plictisesc sa ma anuntati.Eu ma uit cu placere la poze, sunt sigur ca si altii iti urmaresc subiectul Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum