Intrebare!!!choke filter

[mișa]

Nu incercati sa scoateti zgomotul de acolo de unde nu-i! Exista si au existat amplificatoare nezgomotoase (fara brum mare) de multa vreme. Doar o proiectare corecta si ingrijita te frereste de mult brum. Daca nici asa nu esti multumit, (pentru ca nu exista amplif clasic cu lampi la ca re sa nu auzi brum cu urechea linga boxa) poti sa recurgi la astfel de scheme.

[zbodeoc]

Dom'le, vorbim variante, fiecare sa-si aleaga ce-i potriveste. N-am zis ca nu-i bun, am zis ce prefer eu. Nu exista solutie universala si nici "free lunch". Un drosel electronic (numiti-l cum vreti) n-o sa furnizeze niciodata un zvic de tensiune atunci cind e mai mare nevoie, ca n-are de unde. De altfel am incercat asa ceva acu' multi ani, in perioada silicioasa, ca nu s-a inventat cu MOSFET-urile. La nivele mici e foarte eficient la reducerea brumului dar la pasaje de dinamica mare se pierde, "nu se exista". La clasa A, mai bun decit ce s-a discutat pina acum, ar fi o combinatie intre clasic si modern, un C-MC-C-L-C, (unde MC inseamna "multiplicator capacitate") ultimile doua nefiind unul mai important decit altul.

[adigh]

Ideea unui filtru electronic nu e de a scoate pina si ultima particula de brum ci de a inlocui un drosel mare, greu si scump cu ceva mai ieftin, mai usor, ceva mai mic si de ce nu mai eficient. Daca da rezultate, de ce nu?

[mișa]

Asa e! Daca da rezultate De ce nu. Fa-l!

[adigh]

La inceput parea sa-ti placa ideea, acum pare ca-ti displace. Cum e pina la urma?

[adigh]

@zbodeoc, Ai tu ceva dreptate. La anumite aplicatii e foarte bun dar in altele e de preferat filtrul CLC clasic. Atunci cind amplificatorul solicita brusc mai multa putere la un filtru CLC clasic sursa (filtrul) are acumulata mai multa energie decit in cazul filtrului electronic si poate da. Tranzistorul (ce inlocuieste bobina), chiar daca netezeste foarte bine, nu are acumulata energie spre deosebire de bobina. In cazul filtrului electronic energia e stocata doar in condensatoare. Filtrul e recomandat in cazul consumurilor relativ constante de curent, mai mult SE si PP clasa A decit PP. La PP e mai bun filtrul CLC. Totusi in SE daca e dimensionat corespunzator nu are voie sa nu se descurce in nici un pasaj muzical. Daca ai vazut asa ceva cu probleme atunci nu era dimensionat corespunzator. Oricum, si acest dezavantaj se poate compensa prin marirea condensatorului de la iesire (nu foarte mult).

[Kosmin]

Dau eu un punct de plecare!

....

Stiu sunt cam ideale treburile(consumul fiind constant dar parca de asa ceva se vorbea mai sus), se pot complica dupa cum doreste fiecare. Am considerat un shoc de filtraj de 15H cu un Imax=5A, Rserie=30ohmi.

Sursele de alimentare sunt identice, 300V dc cu zgomot de 5V @100Hz.

[adrian_pic]

kosmin227 ai uitat sa pui si dioda in paralel cu R3.

Pentru ca sa fie cat mai aproape de realitate pune sursa sinusoidala de 230V RMS, punte de diode si apoi condesator - bobina - condesator pentru varianta CLC si punte de diode -> condesator -> multiplicator de capacitate.

 

Asa cum ai pus tu filtrul CLC este "ajutat" iar fara dioda aia in paralel cu R3 multiplicatorul de calitate este "vitregit".

[zal]

Calitatea cond electrolitic e esenţială, altfel aşteptăm mult şi bine tensiunea anodică.

[adigh]

@kosmin227, Asta spune mult despre avantajele acelui filtru. O bobina de soc de 15H/5A e imensa. Spre comparatie un "Hammond Choke 193Q" ce are 10H/0,5A si 53ohm cintareste 21 Lbs adica 9,5kg. Un soc de 15H/5A cit ar cintari? Probabil vreo citeva zeci de kg. Si cit cintareste acel tranzistor cu radiator cu tot? Daca se forteaza nota si se aduce socul la saturatie poate fi mai mic dar incepe sa radieze brum. Si care ar fi diferenta de pret? Un pret real al unui asemenea soc ar fi cu mult mai mare decit al tranzistorului. Deficienta filtrului de a nu avea tot atit de multa energie acumulata ca un filtru CLC poate fi compensata fie prin acceptarea de a pierde mai multa tensiune si putere pe tranzistor marind tensiunea de intrare si modificam un pic filtrul, cam cum se intimpla la stabilizatoare dar filtrul ar avea in continuare tensiunea de referinta variabila. In felul acesta acelasi condensator la o tensiune mai mare are mai multa energie acumulata. Fie, o a doua posibilitate, marind condensatorul de la iesire si in felul acesta se acumuleaza mai mult in acel condensator. Acest filtru e o optiune in multe situatii.

[zbodeoc]

Am mai scris pe undeva ca socurile (in ce ne intereseaza pe noi) sint de doua feluri; swinging si smoothing (scuzati terminologia anglo-saxona dar n-am vazut o diferentiere mioritica). Astfel, un drosel de 10H/1A/10kg poate fi inlocuit de 2 socuri totalizind 4 kg care fac chiar mai mult, si-anume si stabilizeaza in niste limite, ca sa dau un exemplu oarecare si neriguros. Cu asta parasesc acest subiect, ca si asa am construit mai mult decit au darimat altii. Daca rationamentele se duc pe ce ofera comerciantii si nu pe ce se poate construi in cunostinta de cauza, atunci mai vorbim peste vreo 5 ani, daca mai sint pe-aici.

[adigh]

@zbodeoc, Esentialul in ce am scris nu e calculul greutatii socului ci voiam sa arat ce diferenta mare de greutate si pret exista intre acel soc din exemplul lui kosmin227 si un tranzistor (oricum ai calcula greutatea). Continua sa construiesti, nu vad de ce te superi, sper ca nu ai obosit de la construit.

[zbodeoc]

Nu m-am suparat deloc dar nu vad o utilitate imediata a discutiei, pentru nimeni.

[adigh]

Utilitatea nu trebuie sa fie imediata in mod obligatoriu. Se tine in minte ideea si poate vreodata o sa fie de folos. Discutia a plecat de la socul lui gedd care spunea ca a realizat un soc de 45H/1,2A ceea ce inseamna foarte mult iar eu ii sugeram un filtru electronic.

[adigh]

In simularea facuta de kosmin227 filtrul functioneaza si fara acea dioda foarte bine pentru ca riplul e mic. Tranzistorul folosit in simulare STP8NM60 se deschide de pe la 5V si e complet deschis la 10V (tensiune grila-sursa). Tensiunea de grila adica tensiunea de referinta are valoarea medie a tensiunii de pe drena. Daca riplul are 5Vvv si tensiunea de pe drena variaza intre 290V si 295V (sa zicem), atunci tensiunea de pe grila se va stabiliza la 292,5V iar tensiunea de pe sursa va fi undeva intre 282,5 si 287,5V. Tensiunea din drena nu va avea valori mai mici decit sursa (pe virful alternantei negative) decit daca riplul are valori mai mari decit 10Vvv. Din acel moment devine obligatoriu acea dioda. Pentru valori mici ale riplului e acoperitoare acea tensiune grila-sursa de deschidere a tranzistorului. Prezenta diodei tine de valoarea riplului si nu afecteaza gradul de netezire. Nu e nici o greseala in simulare.