hpavictor Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Droselul clasic radiaza brum , greu de " extirpat " pe cand cel electronic nu prezinta aceasta grava problema ! Link spre comentariu
gedd Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Sa nu-mi ei in nume de rau ce am zis...ziceam de generarea semnalelor cu aparate digitale destinate pentru audio, nu era o critica asupra amplifului "greu" pe care l-ai facut!Am tras un semnal de alarma referitor la semnale de test care in alta forma ar suna asa: Inainte de a trage concluzia referitoare la semnalul de iesire, verifica semnalul de intrare.Nu ma supar,e o discutie constructiva,nu? Link spre comentariu
mișa Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Droserul electronic este o minunatie! Acum, fix schema aia nu am masurat-o dar principial e superOK. Nu stabilizeaza, doar netezeste. Link spre comentariu
zal Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Audiofilie: http://www.magazin-lustre.ro/droser_electronic_2_x_18w_model_vt_465_balast_electronic_2x18w-63688.p.html Link spre comentariu
mișa Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Zal, e altceva. E doar o confuzie de termeni. Droserul electronic despre care se discuta nu e o sursa in comutatie. Propune tu alta denumire (ca eu nu stiu) si poate va fi adoptata. Exact asta am testat eu mai demult cu 317 si 7805 la tensiuni mari. Nu are nici o legatura cu droserele electronice pentru tuburi cu descarcare. Link spre comentariu
Kosmin Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Nu ii mai zicea si "multiplicator de capacitate" ? Link spre comentariu
mișa Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Ba da! chiar asta e. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Acuma ca i s-a gasit un nume cum determinam cei 200H ai multiplicatorului de capacitate? Link spre comentariu
mișa Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Pai in cazul schemei de care discutam e simplu: condensatorul din baza inmultit cu beta. Dupa ce calculam capacitatea echivalenta, fiecare o aseamana cum vrea cu inductanta bobinei. Calculul e mai complicat si nu am chef sa-l fac. Link spre comentariu
Kosmin Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Nu vad o relatie de calcul directa dar se pot masura in cateva cazuri PSRR-ul in varianta clasica CLC si cea cu mosfet "multiplicator de capacitate" sau cum ar zice restu "gyrator" sau mai stiu eu cum. Si de acolo cred ca experimental ar putea rezulta cu aproximatie o echvialenta intre cele 2. Testele ar fi relevante la 50-100hz.PSRR=power supply rejection ratio sau mai mioritic power supply ripple rejection. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Testele ar fi relevante la 50-100hz.Desigur ca acolo, pentru ca restul mizeriilor de HF trec ca gisca prin apa. Ah scuze, alea nu se aud... Link spre comentariu
adigh Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Dupa ce calculam capacitatea echivalenta, fiecare o aseamana cum vrea cu inductanta bobinei.Nu am asemanat capacitatea cu inductanta. Cind am pomenit de o bobina de un anumit numar de H ma refeream la circuitul lui hpavictor, adica acestaplasat intre 2 condensatoare si ca acel circuit ar avea efectul de netezire echivalent cu al unei bobine plasate intre aceleasi condensatoare, bobina de o marime discutabila (dar calculabila) dar oricum de o valoare mare fiindca acest circuit e chiar eficient. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 Cineva n-a făcut decît să înlocuiască un NPN cu un NMOS în schema de "amplificator de capacitate". Am remarci.În primul rînd poarta se va ridica la valoarea medie a tensiunii de alimentare. D-asta e posibil să nu scoată tot brumul, avînd o marjă practic zero în care paote să jongleze tensiunea de alimentare. Aş recomanda ori un zener măcar 10V între drenă şi rezistenţa de 270K, sau dacă nu, atunci o rezistenţă mare între poartă şi masă. Ideea ar fi să coboare niţel poarta faţă de drenă, măcar cu 10V. Aşa MOS-ul va lucra mai departe de regiunea liniară şi rezistenţa datorată efectului Early va fi mai mare. În cazul bipolarului, natural baza e la un potenţial mai jos decît culectorul că apare cădere de tensiune pe rezistenţa de 270K din cauza curentului de bază. În al doilea rînd, pentru numele lui Flemming, de ce 2 x 450uF? Impedanţa condensatorului la fundamentala de 100Hz este de sub 2 ohmi, nu-i nevoie de o valoare atît de mică. Ideea ar fi să ajungă cît mai puţin brum pe condensator, dar rezistenţa de 270K e suficient de mare cît să se folosească condensatori mai mici, chiar şi 10uF ar fi suficienţi. Apoi, legat de calcul, nu cred că se poate face într-un mod simplu. Comparativ cu bipolarul, tranistoarele MOS au o transconductanţă nesimţită de ordinul amperilor pe volt, ceea ce face ca mecanismele de propagare a brumului să fie efecte de ordin doi.1. Brumul ajuns pe condensator prin rezistorul de 270K se propagă la ieşire cu factor de amplificare 1. Dar fiind impedanţa mică a condensatorului faţă de rezistenţă, probabil de-aici nu se propagă decît cîţiva milivolţi. Mai exact, Zc/(R+Zc), unde Zc e impedanta condensatorului la 100Hz, adică 1/(2*pi*100Hz*C). 2. Rezistenţa de ieşire din cauza efectului Early, să zicem Ro, duce brumul de la intrare direct la ieşire. Totuşi, asta e prea mare (sute de kiloohmi) ca să conteze, mai ales raportat la sarcină şi la un eventual condensator de pe ieşire. 3. Capacitatea Miller între drenă şi poartă duce brumul direct în poartă, de unde poate ajunge la ieşire. Din nou nu contează că condensatorul din poartă e prea mare. Morala e că montajul poate înlocui un drossel cu rezultate mult mai bune. Nu ştiu dacă 200H, şi nu cred că s-ar putea calcula fără să se ştie mai multe detalii despre MOSFET, cum ar fi W/L... Link spre comentariu
adigh Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 PSRR=power supply rejection ratio sau mai mioritic power supply ripple rejection.Exact despre asta e vorba. PSRR se calculeaza ca la orice stabilizator cu tranzistor regulator serie cu precizarea ca in cazul filtrului tensiunea de referinta e variabila. Tensiunea in poarta, datorita acelei diode, urmareste tot timpul cea mai de jos valoare a riplului adica virful alternantei negative. Bineinteles cu o diferenta de 0,7V caderea de tensiune pe dioda. La o scadere brusca a tensiunii se retea, tensiunea de referinta scade brusc datorita diodei iar la cresterea brusca a tensiunii retelei tensiunea de referinta creste incet condensatorul incarcindu-se prin rezistenta dar in final chiar daca mai incet ajunge la valoarea cea mai de jos a riplului. Asta la variatiile bruste ale retelei, brumul il elimina eficient.Se pune intrebarea: nu ar trebui sa mai fie o rezerva de tensiune pentru caderea de tensiune pe tranzistor+acea dioda? Poate fi tensiunea de referinta chiar valoarea de virf a alternantei negative? Da, poate, fiindca tranzistorul IRF740 incepe sa se deschida de pe la 5V (pe la 8V e deschis complet). Asta inseamna ca sursa(terminalul) e tot timpul cu cel putin 5V mai negativa decit poarta (referinta de tensiune) compensind chiar si caderea de tensiune pe dioda. Link spre comentariu
adigh Postat Martie 24, 2012 Partajează Postat Martie 24, 2012 În primul rînd poarta se va ridica la valoarea medie a tensiunii de alimentare. D-asta e posibil să nu scoată tot brumul, avînd o marjă practic zero în care paote să jongleze tensiunea de alimentare. Aş recomanda ori un zener măcar 10V între drenă şi rezistenţa de 270K, sau dacă nu, atunci o rezistenţă mare între poartă şi masă. Ideea ar fi să coboare niţel poarta faţă de drenă, măcar cu 10V. Aşa MOS-ul va lucra mai departe de regiunea liniară şi rezistenţa datorată efectului Early va fi mai mare.Asa am gindit si eu prima data, chiar am si pus o schema cu acea dioda zener de care spui, vezi aici viewtopic.php?f=28&t=105718&start=15download/file.php?id=15182&mode=viewDupa aceea am vazut shema pusa de dl Lazaroiu si am inteles gaselnita. Nu stiu cine a facut-o prima data in lume dar e o idee foarte buna. Acea dioda face toti banii. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum