THOMAS Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 liteon2005 pentru a primi sfaturi cat mai potrivite in cazul tau, este bine sa faci o poza la cutia amplificatorului. O solutie ar fi sa pui bobina din filtrul CLC (daca tii sa faci filtrare CLC) in carcasa. Nu pot sa cred ca nu ai carcasa de minim 6 cm inaltime. Cauti un miez single C-core si il transformi in bobina urgent, ca sigur iti incape sub traful de alimentare in carcasa. La schema pusa de lazaroiu mai sus poti sa mai adaugi condesatori de 100uF si la tensiunea anodica de la fiecare lampa (sigur iti incape) si ai astfel si la anodica filtrul CRC. Dimensiunile pentru un condesator de 100uF ar fi 26mm x 30 mm (DxL). Le faci cate un colier si il prinzi in unul din suruburile care fixeaza soclul lampii finale de carcasa (sunt surburi de 30-35mm, ca sa nu atingi vondesatorul de soclu sau carcasa). Lampile finale sunt sigur la minim 5cm una de alta deci ai spatiu. Deci repet, o poza ar ajuta sa primesti niste sfaturi mai potrivite. NU trebuie sa "puna" condensatori electrolitici dupa rezistentele de 3 ohmi,rostul lor este altul si cred ca intuiti despre ce este vorba,iar daca ar fi vorba de un amanunt ar fi ca cele doua rezitente de 3 ohmi sa fie cu valori cat mai apropiate,gemene (daca se poate chiar 100%)... Link spre comentariu
liteon2005 Postat Martie 5, 2012 Autor Partajează Postat Martie 5, 2012 Multumesc tuturor pentru raspunsuri.. NU am precizat ca nu vreau sa folosesc deloc condensatori electrolitici, nu vreau sa fie atat de multi , de preferat un montaj simplu care inlocuieste acel filtru choke. Daca mai aveam loc prin carcasa pentru un filtru era cea mai buna solutie, dar nu mai am decat pt ceva f mic. Montajul sursei este construit (cu exceptia filtrului) dupa schema. http://webpages.charter.net/dawill/tmor ... L6_PPP.gif Link spre comentariu
adigh Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Iata un filtru care inlocuieste bobina de soc (nu este un stabilizator de tensiune). Link spre comentariu
THOMAS Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Daca s-ar citi cu atentie pe aici s-ar gasi multe solutii la cele cautate,exemplu: aici viewtopic.php?f=28&t=53924&start=90 eu am mai aratat clar cum se rezolva problema unui droser (inductanta de filtraj) cu ajutorul unui simplu montaj electronic;"droser electronic".Bineinteles ca trebuie redimensionat totul pentru curentii si tensiunile necesare pentru proiectul abordat,lucru care se face foarte simplu. Schema mai are si avantajul unei porniri "soft" pentru tensiunea anodica,constanta R2,C2. Schema si aici: Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Eu m-am gindit mult unde zic ho(!) in problema amplificarii cu tuburi privind componentele. De fapt nici macar nu-i o problema, cit o provocare. In fine, am stabilit granita la diode redresoare (nu vorbim de circuite auxiliare); nu tu LED-uri, tranzistoare, integrate, samd. Sint convins ca un atac mai mult decit superperformant al lampilor finale se poate cu operationale dar rezist eroic (nu stiu la ce-mi foloseste)... e cum ai juca sah cu 8 piese cu altii care joaca cu 16... Revenind la subiect (de cind m-am inclestat cu niste veterani pe aici mi-am dat seama ca-i bine sa mai faci referinta si la subiect) eu am facut upgrade la niste PP-uri cu rezultate foarte bune (pe masurate) cu niste socuri destul de mici. Bunaoara 2 socuri de 0,36H la 0,27A, mi-au redus riplul destul de spectaculos la puteri mici, acelea care conteaza in majoritatea cazurilor. Acele doua socuri de care pomenesc sint ca dimensiuni sub un pachet de tigari. Normal ca se poate calcula ponderea, am gasit-o destul de interesanta pe osciloscop (acum vreo 4-5 ani) Link spre comentariu
THOMAS Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Eu m-am gindit mult unde zic ho(!) in problema amplificarii cu tuburi privind componentele. De fapt nici macar nu-i o problema, cit o provocare. In fine, am stabilit granita la diode redresoare (nu vorbim de circuite auxiliare); nu tu LED-uri, tranzistoare, integrate, samd. Sint convins ca un atac mai mult decit superperformant al lampilor finale se poate cu operationale dar rezist eroic (nu stiu la ce-mi foloseste)... e cum ai juca sah cu 8 piese cu altii care joaca cu 16... Revenind la subiect (de cind m-am inclestat cu niste veterani pe aici mi-am dat seama ca-i bine sa mai faci referinta si la subiect) eu am facut upgrade la niste PP-uri cu rezultate foarte bune (pe masurate) cu niste socuri destul de mici. Bunaoara 2 socuri de 0,36H la 0,27A, mi-au redus riplul destul de spectaculos la puteri mici, acelea care conteaza in majoritatea cazurilor. Acele doua socuri de care pomenesc sint ca dimensiuni sub un pachet de tigari. Normal ca se poate calcula ponderea, am gasit-o destul de interesanta pe osciloscop (acum vreo 4-5 ani) Interesant si DYNACORD foloseste la un PP de 100W si nu numai,un droser de 0.5H[0.33A] cu un miez de 2cm*2,dezvoltati va rog aceasta idee,merita discutata! Eu nu am studiat aceasta problema,m-am oprit la a calcula un droser si a-l folosi,daca aveti ceva rezultate de laborator ar fi interesant sa le auzim, sigur vor fi de ajutor. Link spre comentariu
zal Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Şi Philips a folosit drosele de 1,5cm2 şi 470 Ohmi ptr etajele dinaintea lămpilor finale la seria 28xx, din anii 40-50. Link spre comentariu
feri.visky Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 Si o schema cu pentoda... performanta comparabila cu un drossel de 4 H si 70 mA... unde pentoda se comporta mult mai bine (la jumatatea brumului "dat" de bobina...).Schema este preluata dintr-un memorator celebru si la noi... (Magyari Bela, Radioamatorok Zsebkonyve... "Cartea de "buzunar" al radioamatorilor", in traducere libera...). Link spre comentariu
zal Postat Martie 5, 2012 Partajează Postat Martie 5, 2012 25L6GT e tot o 6L6GT. Eu tot cred că un drosel mic - mic, doar ptr etajele de curent mic, e absolut de preferat. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 6, 2012 Partajează Postat Martie 6, 2012 Interesant si DYNACORD foloseste la un PP de 100W si nu numai,un droser de 0.5H[0.33A] cu un miez de 2cm*2,dezvoltati va rog aceasta idee,merita discutata!Pai nu prea ar fi multe de dezvoltat, ca-i oarecum clar ca ceva cit-de-cit e mai bine decit nimic... si totusi, eu cred ca se supraliciteaza in general insusirea etajelor finale PP de a anula brumul si zgomotele in general. Sursele sint foarte importante; (aproape) orice PP are in partea de driver ceva in clasa A, foarte sensibil la zgomot si clasica rezolvare prin filtru RC nu-i intotdeauna indeajuns. Si mai e ceva, de alta natura: doua drosele mici atenueaza mult "tacaneala" in HF a diodelor redresoare cu siliciu, cind aceasta apare. Ce treaba are spectrul audio cu cel de inalta frecventa? Dupa unii are... Link spre comentariu
zal Postat Martie 6, 2012 Partajează Postat Martie 6, 2012 Ideale ar fi tot redresoarele cu vid. Link spre comentariu
liteon2005 Postat Martie 7, 2012 Autor Partajează Postat Martie 7, 2012 Fara a avea legatura cu subiectul topicului... La ce foloseste sau ce rol are "heater bias"?, eu, cel putin, prin putinele scheme pe care le-am vazut, nu am intalnit "optiunea" asta.. http://yo7kaj.oltenia.ro/TechnicalPages ... #CondSerie CEVA IN PLUS Link spre comentariu
Vizitator CDT Postat Martie 11, 2012 Partajează Postat Martie 11, 2012 O sugestie: http://www.next-tube.com/ru/articles.ph ... nu_item=99 Se descarca fisierul .pdf. E in limba rusa Link spre comentariu
feri.visky Postat Martie 12, 2012 Partajează Postat Martie 12, 2012 Va trebui doar sa inlocuiti grupul de diode zenner o rezistenta de 2.2 Mohmi si gata , aveti un multiplicator de capacitate foarte performant ........poate fi folosit impreuna cu montajul oferit de Dnul Lazaroiu ( schema de mai sus ) si aveti rezolvata alimentarea HT pentru un amplificator cu performante " audiofile " !Auditii placute !... un pic mai explicit! Care capacitate se multiplica si de cate ori? Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 13, 2012 Partajează Postat Martie 13, 2012 Da , aveti dreptate C1 trebuie sa aiba minim 2.2 microFarazi......Capacitatea " se multiplica " proportional cu castigul tranzistorului MOS FET . Tensiunea pe iesire va avea un riplu extrem de scazut , datorita constantelor de timp foarte mari si a generatorului de curent realizat cu T2 . Singurul " dezavantaj " este ca tensiunea in sursa MOS FET-ului va apare temporizat , si creste lent variabil , constanta de timp fiind in functie de valoarea lui C1 . Acest lucru poate fi vazut de fapt ca un avantaj , deoarece aparitia temporizata lent crescatoare a tensiunii anodice duce la protejarea stratului termoemisiv de pe catodul lampilor , avand ca efect lungirea duratei de utilizare a acestora . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum