Despre amplificatoare tranzistorizate cu germaniu

[Vizitator]

De multe ori m-am intrebat de ce s-a renuntat la germaniu in favoarea siliciului.

 

Am avut ocazia sa cumpar un amplificator care m-a uimit prin sunet. Desi am ascultat sute de amplificatoare pe aceleasi boxe si cu aceeasi sursa, pot spune ca acest Korting este de departe pe locul 1. Pentru intelesul unora, comparatia am facut-o cu corectiile in 0.

L-am desfacut si m-am mirat vazand constructia etajului final cu trafo defazoare si tranzistori cu germaniu. Daca mai sunt useri care au avut sau au ocazia sa asculte aparate cu etajul final pe germaniu (nu neaparat amplificatoare), ii rog sa posteze aici impresiile.

Iata cateva poze;

[Liviu Ianush]

Unul asemanator restaurat http://www.head-case.org/forums/topic/8941-koerting-transmare-a500-true-vintage-solid-state/

[Vizitator]

Initial m-am gandit si eu sa-i schimb condensatorii, dar suna prea bine asa cum este. Poate intr-un viitor mai indepartat...o sa-i scot si schema de pe cablaj. Desi mira-m-as sa mai gasesc pe undeva tranzistori cu germaniu imperecheati.

[ex.escu]

Desi au multe dezavantaje,finalii cu germaniu ,la deschidere ,genereaza un numar mai mic de armonici decat cei cu siliciu si se poate obtine un sunet "curat".

[hpavictor]

Un exemplu audiofil : http://www.nonsolomusica.biz/pagine/nos ... atori.html

Armonicele mai mici au legatura cu frecventa maxima mult mai mica la finalii clasici cu Germaniu ?

[ex.escu]

Nu neaparat,conteaza mult alura functiei Ic=f(Ube) - la deschidere.

[C.D.]

Amplificatorul cu pricina este cu tranzistori cu germaniu, deoarece prin anii 70" siliciul inca nu detronase germaniul, iar liniile de fabricatie inca mai produceau vartos tranzistori cu germaniu.Fiecare tehnologie isi pune amprenta asupra istoriei tehnologice a omenirii, o anume perioada, dupa care este data uitarii.

[ex.escu]

Daca privim inapoi cu "nostalgie' la "ei" prin 1968-1969 ,2n3055 era depasit (aparuse deja Quad303,mai cunoscut),la noi cine avea prin 1975-77 EFT 213-250 era cineva;se gaseau insa pe la "Casa Pionerului" placi de la finalul audio de la S626A (Modern) care puteau fi plantate cu componente...si eram inaintea "lor".

[mila]

Ei nici chiar asa, in '68 abia a aparut varianta care o stim toti si deja era depasit?Oricum e un tranzistor care a facut istorie.

[ex.escu]

Din pacate in trecut accesul la documentatie ,etc.era f.dificil ;pana prin"89" singurele surse de informare relativ accesibile erau revistele de specialitate din "est si biblioteca M.T.Tc.,unde cu putin noroc se puteau gasi reviste relativ complete(L'Haute-parleur,Funkschau,Wireless World,etc) si cine avea curiozitatea isi putea da seama de nivelul atins la data respectiva.Daca un aparat ,tranzistor,e depasit asta nu inseamna ca nu poate satisface cerintele unui utilizator;un exemplu e tipologia D-lui Lin de la R.C.A.lansata prin 1956 si care e folosita si azi cu 2n3055 sau mai buni.

[feri.visky]

Radioreceptorul stereo Bucur (X), de la Electronica are in finali AD152 iar ceilalti Bucur-i (3,4,8,9) de la Tehnoton au 2N3055...

[hpavictor]

Da , in epoca m-am interesat de ce .....mi s-a raspuns semioficial ca din motive de " lichidare de stoc " , cred ca nu prea ii interesa de audiofilie .........

[feri.visky]

@hpavictor... nu ar merge un articol de tipul asta... "Electronica si lichidare de stoc..." Prea se poate ca s-a lichidat un stoc de la Electronica la Tehnoton...

[doru3160]

Radioreceptorul stereo Bucur (X), de la Electronica are in finali AD152 iar ceilalti Bucur-i (3,4,8,9) de la Tehnoton au 2N3055...

A facut si Tehnotonul cu germaniu o vreme,stiu ca am gasit si cu AD152 sau AD131(in capsula mare,cum erau si ASZ-urile) si ultimii ani au scos numai cu 2N3055. Nu m-ar fi mirat sa scoata si ceva cu CI pe final,mai faceau economie la pasive...dar se cam perimase modelul,nu prea mai era in trend si au renuntat(de voie...de nevoie)

[zal]

S-au produs prin anii 60 trz Darlington hibride Ge-Si de uz industrial (nu la noi, desigur). Un soi de strămoş al IGBT-urilor de azi (singurul care mi-a venit în minte). Ideia era de a mări puterea disipată, prea mică la Ge şi de a corecta izolaţia foarte slabă c-e.Legat de ampliful prezentat, multe aveau defazor cu trafo, moştenire de la amplifurile pe lămpi. Probabil că izolaţia şi simetria erau avantajele principale, ce nu se puteau obţine cu trz cu Ge. Doar amplifurile hibride, cu atacul pe trz cu Si şi trz finali cu Ge foloseau scheme de tipul cu alimentare simplă şi ieşire prin condensator (Maestro, Bucium, Bucur primele modele şi Eurocord - ptr export). Asta s-a prelungit apoi şi cînd trz finali au fost puşi exclusiv cu Si (AS2010, 2020... etc). Nici în ziua de azi nu s-a scăpat de modelul ăsta de amplif, vedeţi la ''Amplifuri'' cum se mai trezeşte cîte unul.În partea de radiofrecvenţă însă, trz şi diodele cu Ge au avut mult mai multe ''succesuri'' ca în audio.