Sursa liniara cu mosfet

[Vizitator tyc]

Printre alte observatii facute de mine: daca transferul termic nu e optim, temperatura radiatorului e mai mare ,pt aceasi cantitate de caldura.Explicatia e ca fluxul de caldura se stocheaza ceea ce duce la ridicarea temperaturii.Alta cauza posibila ar fi radiatorul insusi (materialul). Am o sursa care merge la 67C ,chopere care mergeau fierbinti ,etc.Desigur ,110C e putin cam mult pt echilibrul termic dar suprafetele de contact trebuie sa fie plane si cu rugozitate mica - pasta termica e un conductor termic prost (aluminiu are 237W/(K*m) fata de 1W/(K*m)).Mai jos atasez o poza cu o placuta desprinsa dintr-un aparat de sudura profesional (facut undeva prin Franta),[attachment=0]DSCF0864.JPG[/attachment]placuta realizata pe MCPCB (Metal Core PCB) .

[Vizitator smilex]

In privinta stabilitatii poti incerca reactii negative nu doar cu conduri ci si cu rezistoare pentru a diminua amplificarea in tensiune care, in solutia data, este foarte mare in bucla deschisa. Daca ai posta schema completa (cu toate valorile), poate ti-as putea sugera cate ceva. Ai pus oare rezistoarele (1/1) pe care ai promis ca le pui?In general astfel de capsule sunt destinate comutatiei, unde puterile disipate sunt mici chiar la curenti mari. Pt. stabilizatoare liniare se preteaza TO3. Cu puterea disipata e o problema, te-am avertizat. Daca diferenta dintre capsule si radiator e semnificativa, mai poti interveni in imbunatatirea transferului termic, totusi, radiatorul e cam mic. Eu credeam ca vei monta MOS-urile in linie (eventual cu un cablaj pt. asta), pe o bucata mai masiva si bine prelucrata de cupru, cu o surafata suficienta si perfecta care sa permita si un transfer cu izolatie intre cupru si radiator. Fara izolatie e mai bine, dar radiatorul va fi astfel legat la potentialul pozitiv al iesirii. Daca insa diferenta dintre capsule si baza radiatorului e nesemnificativa, nu-ti ramane decat sa maresti radiatorul.Exista mai multe posibilitati. Una ar fi 2-3 prize la traf (una am inteles ca o ai si o poti folosi). Alta ar fi o protectie termica care sa acoata din curentul limitat, proportional cu cresterea peste o anumita temperatura. O alta varianta ar fi sa ai un alt comparator care sa citeasca diferenta de tensiune dintre ce este si ce trebuie sa fie, iar daca scade sub tensiunea reglata din potentiometru, sa scada proportional curentul limitat. Sau poate fi urmarita tensiunea Uds, iar cand aceasta creste, scade limita proportional. Dar lasa-le pe mai tarziu. Stabilitatea si transferul termic intai.

[Vizitator tyc]

Prize la traf?Cu scalare automata pe domenii (0-20V ,20-40V,40-60V) ? Atunci o sa ai tot timpul max 20V cadere de tensiune.

[Vizitator pisica matache]

@smilex O sa pun schema cu valorile folosite...cred insa ca nu stabilitatea va fi problema,ci disiparea puterii.Nu am gasit alta solutie de prindere a feturilor;le-am lipit pe o placa de cupru de cca 25cm patrati,groasa de cca 3-4mm.Suprafele de contact ,contrar multelor pareri vehiculate,sunt in regula.E posibil ca lipirea cu fludor si suprafata de contact mica,cupru-aluminiu sa creeze probleme,diferenta de temperatura capsula-aluminiu fiind cca 20 grade,la cca 120 grade a capsulelor.Indiferent ce capsula as fi folosit,indiferent cat de bun ar fi fost transferul termic, radiatorul in cauza,tot ar fi ajuns la 100 grade,chiar mai mult...O sa incerc ventilarea fortata,radiator mai mare nu pun:o sursa mai grea ca un invertor de sudura,de 150W amarati,nu prea se merita...

[Vizitator smilex]

20 grade nu e suficient, nu cred ca mai poti face ceva deosebit cu transferul termic. Ce zici de una din variante? Sigur, ar mai fi si cea cu tiristorul sau cea cu comutatia in fata liniarului. Sau ventilatia, cum zici. Asta ar schimba radical situatia termica. Coroborata cu priza disponibila ar fi arhisuficient.

[Dr.L]

Un ventilator va face minuni cu radiatorul ala mareD-aia sursele de putere au ventilatoare

[Vizitator pisica matache]

Schema cu valorile folosite...Am micsorat rezistentele de 110 si 220 ohmi la jumatate,fara efect.Idem rezistentele de 5,6K din iesirile comparatoarelor.Efect a avut micsorarea rezistentei de citire a curentului,care initial era mai mare.Peste 3A intra iar in oscilatie..Daca decuplam condenatorul de reactie de pe intrare-iesire A2,pe care am uitat sa-l pun in schema,oscilatiile erau permanente,indiferent de curentul reglat.Si eu cred ca ventilatia va salva situatia,...rima e fara intentie...Cand masuram temperatura radiatorului,l-am ventilat cu mana,pe post de evantai;deja termometrul sesiza scaderea temperaturii.Sa inteleg ca diferenta de 20 grade e in regula?

[Dr.L]

Eu as zice ca e in regula,ca suprafetele nu sunt perfect planeAi pus si un condensator intre + si -,fix pe iesire? Un 100uF,de exCred ca ar trebui sa inlatiru condul de 2200uf

[Vizitator smilex]

Incearca pt. stabilitate curent: intre in- a lui A2 si potentiometru monteaza 1k, apoi intre colector BD si in- A2 monteaza 1M-4M7. Incearca intai fara vreun cond. Sa stii ca si rezistoarele din surse te-ar ajuta aici.In forma aceea, la 5A pierzi 0,15V. Nu te deranjeaza?Nu incerci mai tarziu comparatoare (dupa ce obtii stabilitatea), ar exclude BC?

[Mikrosha]

Legat de partea cu "oscilează" vreau să fac nişte remarci...

La unirea celor două bucle, ideea cu bucla de curent care să-i fure curentul bazei tranzistorului de comandă am încercat-o şi eu cu ceva timp în urmă, şi da, e foarte instabilă. Gen, BC337 trage-n jos, bucla de tensiune se simte, creşte tensiunea în baza BD-ului, deci tensiunea tinde să se păstreze la valoarea dinainte. Cele două bucle literalmente se bat cap în cap.

Am găsit într-un patent ideea de unire într-un singur punct. Modificarea ar fi aşa:

Modificările cu ROŞU: Am unit cele două bucle aşa încît să se poată uni în acelaşi punct, şi să poată lucra ori una ori cealaltă, niciodată amîndouă. (rezistenţa din baza tranzistorului BD: 1K - 10K, nu-i critic). Am redus cîştigul driverului. Am coborît polul introdus de driver. Nu ne interesează un driver prea violent, dimpotrivă, ce-i violent, intră uşor în oscilaţii. Mă rog, şi rezistenţele de poartă, chiar nu le văd sensul, dar nici nu dăunează montajului.

Scoţînd un etaj din bucla de curent, a trebuit să inversez legăturile la operaţional.

Apoi, modificările cu albastru sînd compensări, s-a mai discutat aici de ele, introduc un zero şi anulează un pol. Valori de genul zeci de pF pînă la zeci de nF sînt suficiente. Cu cît e mai mare, cu atît răspunde mai greu, dar creşte şansa să fie stabil.

Dacă ai chef, încearcă modificările pe care le-am sugerat, şi spune ce rezultate obţii.

Eu am făcut o sursă liniară cu 2 bucle de control după ideea asta, şi n-a fost greu s-o stabilizez. Un condensator de compensare pe bucla de tensiune a rezolvat problema. Vezi linkul de mai jos.

http://electrodb.ro/atelier/putere/conv ... -25v-0-2a/

 

Btw, teza de doctorat a cărei link a fost dată aici e după părerea mea penibilă. Îs chestii fundamentale, de ciclu de licenţă. Eventual bună pentru anii 1950 cînd abia aa inventat omenirea tranzistorul. Învăţămîntul ăsta se duce de rîpă... :cry:

[Vizitator smilex]

Rezistorul din emitor BD e bun, scade amplificarea in bucla deschisa, asa cum zici, il face mai putin "nervos". Daca s-ar folosi comparatoare, nici diodele n-ar exista. Pe tensiune condul e OK, dar intarzierea provacata pe curent ar trebui sa fie un moment de reflectie, oricum, ca sa faca ceva, condul pe curent n-ar trebui sa vina pe 30 miliohmi ci pe un rezistor aflat intre in-A2 si acesta, si o valoare cat mai mica posibil (iar ma intorc la rezistoarele din surse care ar ajuta intarzierea, prin limitarea curentului). Marirea rezistorului din poarta creste instabilitatea prin scaderea vitezei de raspuns. Cred ca poate fi abordata ideea dupa obtinerea stabilitatii, daca exista interesul unei puteri disipate mai mica pe BD, dar as opta pt. 220-470 ohmi cel mult (identic eventual in emitor BD). In noua varianta, daca se incearca cu 1-4,7M, acesta va veni intre colector si in+, separat de potentiometru cu 1k pt. ca scaderea globala a amplificarii (asta trebuie urmarit) sa aiba efect si la curent mic (cu cursorul spre masa). Daca se introduce rezistorul in emitor, s-ar putea sa nu mai fie nevoie de 1-5M. Fii cat mai retinut cu condurile.

@pisica matache Vezi, te plangeai ca nu primesti solutii. Acum poti incerca, combina, etc.

[Vizitator pisica matache]

Am presimtirea ca solutia propusa de @Mikrosha,va da rezultate.Am vazut principiul folosit si la alte surse liniare,dar nu mi-a dat prin minte,ca functionarea antagonista a celor doua comparatoare,este cauza instabilitatii.Intradevar,instabilitatea sursei aparea doar cand sursa intra in limitare,pana atunci totul fiind in regula.N-o sa maresc rezistentele de polarizare a feturilor,cu aceste valori sursa fiind stabila,pana in limitare,fara vreun condensator de reactie.Azi o sa testez modificarea propusa,plus ventilarea radiatorului.In legatura cu plansul,...e o vorba...."copilul care nu plange,nu mananca"...Pe un forum insa,cand plange unul,e posibil sa manance mai multi,informatia postata fiind utila si altora.

[Vizitator smilex]

Daca pui un rez in emitor, sa nu depasesti valoarea rez dintre poarta si sursa ca sa nu ai pe el mai mult decat deschiderea necesara MOS (acelasi curent trece prin ambele rez). Daca e necesar, combina cu 2M2+1K, oricum rez de 1K trebuie neaparat, nu e bine sa ai intrarea CI pe iesire direct, in caz de scurt, acolo (pe 30miliohmi) apar varfuri mari de tensiune datarate condului de la iesire si pot distruge A2.Limitarea curentului (scurt) exclude AO de tensiune, iesirea sursei livrand mai putin decat reglajul, A1 va avea la iesire "+" permanent. Nu se pot combina decat pe trasee de masa necorespunzatoare.

[Vizitator pisica matache]

In legatura cu racirea radiatorului;cu un ventilator de 4W,la o putere disipata de feturi de cca 22oW,insemnand 8A la 27V,ds..am masurat cca 100 grade la nivelul capsulei,dupa cca 20 minute functionare.Am testat si varianta propusa;in emitorul BD139 am pus 56 ohmi;stabilitatea e mult mai buna,dar inca exista ceva oscilatii la intrarea in limitare.Fiind totusi de mica amplitudine,ma gandesc totusi ca n-ar deranja.In timpul masurarii cu osciloscopul,n-am folosit nici o reactie,nici cond,nici rezistenta.

[Vizitator smilex]

Oricum trebuie sa separi intrarea cu 1K. Dureaza putin sa lipesti un rezistor de cativa megohmi ca sa vezi efectul. Esti la varianta cu BC, sau ai trecut la fara? Cu comparatoare nu incerci?