Sursa liniara cu mosfet

[Vizitator]

singura data cand am folosit tiristori a fost acum treizeci si ceva de ani cand erau la moda asa numitele "orga de lumini".nu se punea problema comenzii fara o sincronizare cu reteaua-de fapt asta era esenta comenzii,o comanda numita in fazanu cred ca schema de mai sus face acest lucrurevin:ce curent maxim de iesire se doreste?

[Vizitator smilex]

Asa este, nu e in faza, nici mie nu-mi place, dar acea punte semicomandata e un subansamblu menit a micsora puterea disipata a stabilizatorului liniar ce urmeaza. 60V/5A.

@pisica matache Cred ca s-ar putea stabili masa ca fiind dupa rezistorul de 0,1 pentru a nu exista caderi de tensiune dupa stabilizare pe el. Sau micsorata valoarea lui (0,05).

Exista posibilitatea ca sa se micsoreze puterea disipata printr-o gaselnita. Vorbim de asta dupa ce obtii forma provizorie finala si stabila.

[Vizitator]

variante,idei,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................

http://www.asrr.org.url.500802026.mrgeo ... wO8PgDLAwQ

si cineva care a studiat din greu

http://www.etc.upt.ro/docs/cercetare/te ... n_Ioan.pdf

[bogdan_]

variante,idei,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................http://www.asrr.org.url.500802026.mrgeo ... wO8PgDLAwQsi cineva care a studiat din greuhttp://www.etc.upt.ro/docs/cercetare/te ... n_Ioan.pdf

Primul link nu merge. Si al doilea, hai sa fim seriosi, aia nu e studiat din greu, aia e o teza de doctorat simuland scheme arhicunoscute. E munca de o luna de zile. In plus, nu vad aplicabilitatea aici.Uite cum as face eu:Redresezi cu punte si intre punte si condensatorul de filtrare pui un PMOS. Il tragi in jos cu o rezistenta ca sa fie deschis. Apoi cu un comparator (sau poate si un simplu tranzistor cu o dioda zenner) inchizi PMOSul atunci cand tensiunea pe condensatorul de filtrare ajunge la minim x volti pe iesire. Pui un histerezis ceva la comparator ca sa eviti functionare intre extremele PMOS inchis/deschis. Practic o sa ai varful de la sinusul redresat taiat si nepermis sa incarce condensatorul peste o valoare anume. Am facut mai de mult o schema pa principiul asta si a mers, dar nu retin exact cum, era un paianjen mare care nu si-a gasit aplicabilitatea in final. Asta te scapa de triace si tiristori si sincronizare si transformatoare trigger si alte cele. Nici nu iti trebuie alimentare separata pentru comparatorul ala, mai pui un filtru RC pe alimentarea lui ca sa porneasca putin intarziat fata de incarcarea condensatorului.

[Vizitator]

in faza de cautare de solutii orice documentatie este buna,nu stii niciodata ce te poate inspira

http://agacsadi.webhost.uoradea.ro/Lab_EI.pdf

[Vizitator pisica matache]

Uite cum as face eu:Redresezi cu punte si intre punte si condensatorul de filtrare pui un PMOS. Il tragi in jos cu o rezistenta ca sa fie deschis. Apoi cu un comparator (sau poate si un simplu tranzistor cu o dioda zenner) inchizi PMOSul atunci cand tensiunea pe condensatorul de filtrare ajunge la minim x volti pe iesire. Pui un histerezis ceva la comparator ca sa eviti functionare intre extremele PMOS inchis/deschis. Practic o sa ai varful de la sinusul redresat taiat si nepermis sa incarce condensatorul peste o valoare anume. Am facut mai de mult o schema pa principiul asta si a mers, dar nu retin exact cum, era un paianjen mare care nu si-a gasit aplicabilitatea in final. Asta te scapa de triace si tiristori si sincronizare si transformatoare trigger si alte cele. Nici nu iti trebuie alimentare separata pentru comparatorul ala, mai pui un filtru RC pe alimentarea lui ca sa porneasca putin intarziat fata de incarcarea condensatorului.

Ceea ce sugerezi tu,este exact inca un etaj identic cu cel folosit in schema initiala,fara limitarea curentului,doar ca,de data asta etajul este fortat sa oscileze,folosind histerezisul.As zice ca ideea e buna,solutia fiind mai simpla si mai eleganta,decat puntea semicomandata.Nu cred ca merge cu tranzistor si zenner,trebuie folosit un comparator care sa foloseasca aceeasi tensiune de referinta ca si sursa liniara,pt a putea mentine exact diferenta de tensiune preconizata intrare-iesire sursa liniara.D-le miticamy,strutocamila prezentata,puntea semicomandata s-a vrut a fi la origine un regulator de incarcare pt o baterie moto,plus consumatorii aferenti,care primea la intrare o tensiune trifazata de frecventa si tensiune variabila.Este inspirata dintr-un redresor auto,dintr-un Tehnium,ce folosea un tiristor comandat de un oscilator cu TUJ,pt reglarea curentului de incarcare.Chiar daca comanda tiristorilor nu este in faza,controlul deschiderii lor a fost destul de precis. Facuta la vremea respectiva doar cu un multimetru,ajutat de sfaturile catorva useri de aici de pe forum,schema nu continea nici-un electrolitic,lucru important pt siguranta functionarii,si mentinea pe baterie o tensiune de 14V,la o variatie a tensiunii de intrare de cca 15-90V.Este drept ca in cazul de fata nu e solutia potrivita,mai simpla parandu-mi-se solutia sugerata de @bogdan_

[Vizitator]

Si eu am aflat multe lucruri noi pe forum;nu sant un inginer toba de teorie ci un simplu electronist care am pierdut mult cand m-am lasat pacalit de castigurile relativ usoare din depanare,activitate ce m-a facut sa cred ca stiu meserieSansa mea a fost de a intalni si a pastra legatura cu un inginer pursange si nu dupa mult timp am inteles ce limite am.Scaderea puterii de munca m-a facut sa incerc prin intermediul forumului sa mai fiu un pic util.Dupa intelegerea mea folosirea tiristorului intr-o punte semicomandata pe reteaua de alimentare are alta logica fata de utilizarea in cazul incarcarii baterieiCand folosim un regulator pe retea cu sarcina rezistiva(un bec,cum era exemplul dat de la orga de lumini),puterea la iesire este proportionala cu aria din semisinusoida cuprinsa intre momentul amorsarii tiristorului si urmatoarea trecere prin zero.Este suficient controlul unghiului de conductie,lucru ce nu se poate face fara sincronizare deoarece nu am mai avea referinta pt definirea acelui unghi.Daca sarcina este un condensator mare avem proportionalitate cu unghiul de conductie dar nu cu aria de sub sinusoida pt ca avem un puls scurt de curent cat timp sinusoida de dupa amorsarea tiristorului este mai mare decat tens de pe condensator.Reglajul puterii se face in ciclul urmator ca urmare a "memorarii"pe condensatorLa alternator nu functioneaza la fel;apare tensiunea indusa pe o faza,creste spre o valoare care in gol poate fi zeci de volti dar intalnind bateria devine generator de curent destul de puternic ca sa depaseasca cei 14,4v doriti.In acel moment se amorseaza tiristorul care pune in scurt infasurarea pana la trecerea prin zero a tensiunii.Deci reglajul se face "in timp real" si nu in faza urmatoare,adica dupa o memorare.De aceea nu este nevoie de reglajul in faza, nu mai este nevoie de o anticipare a comportarii in secventa urmatoareSi integratele de surse functioneaza dupa una din cele 2 metode.Am vrut mai demult sa scriu si despre asta dar am observat ca teoria nu prea intereseazaTL494 si SG3524/3525 functioneaza de exemplu dupa modele diferite:la 3524/3535 cand incepe rampa de la oscilator incepe si conductia tranz de forta si se opreste eventual inainte de conductia maxima daca a intervenit bucla de tensiune sau cea de curentLa tl494 inceperea rampei coincide cu sfarsitul conductiei tranz de putere ramanand sa controlez inceputul conductiei lucru ce nu se poate face decat dupa memorarea comportarii ansamblului in ciclul anterior.Sant lucruri de amanunt dar care te scot din impas la defecte mai ascunse sau la o proiectareAzi am incercat un convertor buck care la 7a nu dadea nici un semn ca este suprasolicitat.Am pus forma de unda la "totul despre surse".Ma gandesc ca poate fi folosit ca preregulator pt o sursa analogica reglabila in locul variantei cu tiristor

[Vizitator smilex]

Pe ultima schema, C2 se incarca prin R5 cu un anume curent stabilit de valoarea tensiunii de la iesirea AO. Incarcarea are loc intr-un anume timp, dat de acel curent, atingerea tensiunii de deschidere duce la amorsarea tiristorului care descarca C2 si teoretic, dupa blocare (discutabil), permite reluarea ciclului de incarcare. La echilibru, cu un consumator, prin alegerea corespunzatoare a R5 si C2, tot in faza va fi comanda, si tot o bucata din dreapta semisinusoidei va incarca condul de filtraj. Spuneam ca nu-mi place pentru ca nu are ca referinta trecerea prin zero pentru descarcarea C2. Daca tensiunea e un pic mai mare (lipsa consumator) C2 nu se descarca la trecerea prin zero, ci incarcarea lui este oprita pana la scaderea tensiunii, asadar impulsurile pot avea cam orice freventa imaginata (1Hz). Comparativ, comanda permanent in faza, cu descarcarea C2 la trecerea prin zero, ofera o bucata de semisinusoida permanent, cu frecventa de 100Hz.

Faptul ca forma tensiunii este sinusoidala deci variabila, permite prin alegerea momentului, alegerea tensiunii livrate. Pe asta se bazeaza comanda in cauza. Pierderile in traf sunt de ajutor in acest caz.

@pisica matache Imi amintesc ca ai mai abordat odata problema asa: incarcarea in impulsuri a unui cond, folosind un MOS cu factor de umplere variabil. Condensatorul de incarcat astfel, se va incarca la tensiunea din fata MOS-ului, indiferent de umplere si consumator. Am mai subliniat si cu alte ocazii, in special la sursele cu tensiunea stabilizata fara inductanta in fata condului. Elementele in comutatie trebuie privite ca niste contacte de releu, graficele imaginare obtinute privind incarcarea condului in acest fel, ar spune mai mult decat pot eu.

[Vizitator pisica matache]

Am continuat testele cu un alt radiator si cu 6 mosuri;desi radiatorul este destul de mare,(are cca un kg),la 150W disipati,temperatura pe capsulele tranzistoarelor a ajuns la 110 grade.Nu vad cum ar putea disipa 300W,altfel decat cu ventilare fortata.Pana sa fac testul,nu ma gandeam ca radiatorul nu va putea disipa nici 150W,avand in vedere dimensiunile.Se pare ca am rezolvat si intrarea in oscilatie,datorita limitarii de curent.Singura solutie ca a dat rezultat,a fost reactia negativa pe operationalul ce controleaza curentul,un cond intre intrarea inversoare si iesire.Am testat limitarea de la zero,la 5A si functioneaza aproape perfect,sunt totusi portiuni unde sursa inca intra in oscilatie,pe cca 100khz.Aici trebuie sa mai tatonez ceva conduri ....

[Vizitator tyc]

Pt a disipa caldura ,contactul trebuie sa fie pe 100% din suprafata ;la tine ,exceptand faptul ca suprafetele de contact sant mai putin plan-paralele ,mai pui dispozitivele si pe gauri! La marimea asta ,radiatorul poate duce 1kW iar cu racire fortata 2kW. Incearca un radiator cu suprafata plana perfect ,asta e afectat si trebuie refacuta suprafata de contact.Prezin un radiator de la un invertor de sudura de 160A [attachment=0]DSCF0654.JPG[/attachment]

[Dr.L]

@pisica matacheA zis bine tyc,racirea ta e deficitara!Pune capsule cu strangere pe radiator...de la to220 in sus (adica si to220 are contact destul de prost!)

[Vizitator tyc]

Pe radiatorul mai sus postat de mine, original erau numai dispozitive in TO262 (diodele si IGBT-urile) asa ca nu vad de ce sa nu mearga si capsule mai mici ; erau cositorite pe MCPCB iar aliajul de lipire pt smd are in compozitie Ag si Cu. Placutele cu TO262 erau lipite de radiator,adezivul termic e scump si are 7,5W/K*m.Din cate retin ,daca cuplul de trangere e prea mare, transferul termic se inrautateste ;daca e prea mic transferul iar se inrautateste...cheie dinamometrica asa mica nu am ,dar in schimb am MCPCB &Co.

[Vizitator pisica matache]

Puterea disipata...cca 150W;temperatura radiatorului,ala care duce un KW,...se vede in poza.

[Dr.L]

Problema nu e temperatura radiatorului,ci temperatura pastilelor de siliciuIn datasheet,ei zic ca merg pana la 150 de grade. Si in cazul tau,cred ca se poate atinge temperatura asta

[bogdan_]

Cred ca ar fi mai bune tranzistoare in capsula TO220. Variantele SMD sunt facute pentru dispozitive mai compacte in care in general tranzistoarele se folosesc in regim de comutatie si puterea disipata e mai mica. Eventual merge cat de cat pe PCBuri de aluminiu, dar montate asa pe radiator e o improvizatie nu tocmai buna. Sursa asta se vrea cu mosfet tocmai pentru ca exista o gramada mare de mosfeti de tipul ala disponibili?