UN ALIMENTATOR BUN LA ORICE

[Nostalgic]

Nucleul acestei surse de alimentare este un regulator de tensiune din a doua generatie . Are numai trei pini de iesire dar este suficient de maleabil pentru a construi si alte variante de surse mai performante, care sa debiteze curenti importanti consumatorului.Tz Q5-Q6 formeaza o configuratie tiristor. Daca creste caderea de tensiune pe R15 se produce amorsarea tiristorului punind la masa baza tz Q4 blocîndu-l.Regulatorul LM317 nemaifiid alimentat la iesire tensiune zero.Prin R2 nemai curgînd curent tz Q3 se blocheaza si nu se mai injecteaza curent in bazele Q2-Q1 blocîndu-i.În acest mod functioneaza si este protejat la suprasarcina si scurtcircuit la iesire acest alimentator. S1 restarteaza sursa. Pentru un curent de 10A capabilitate la iesire se vor monta 4 tz TIP 35Ccu rezistor in emitor de 0,1R la 5W.

[Nostalgic]

Schema postata mai sus constat ca a fost vizualizata de nenumarate ori.daca doreste cineva sa o construiasca, pentru o functionare ireprosabila eu i-am mai adus citeva modificari.C11=100uFC4=10uFR4=12ohmicu valorile acestea va functiona corect.

[blazeu]

Iaca ma bag si eu.

Din experienta proprie: si eu am facut parte din doritorii de surse cu pornire de la zero volti. (chiar mi-am construit una!) Nu stiu daca mi-a folosit vreodata aceasta posibilitate! Culmea e ca cea mai utila sursa e una facuta din shmeltzuri (traf de 220/19volti dintr-un monitor monocrom, niste diode de putere recuperate, condensator de filtraj tot recuperat si stabilizator 317 controlat cu un divizor comandat de un comutator 1x6 recuperat si el dintr-un alimentator cu comutarea prizelor in secundarul trafului, bibilit sa scoata 3-4,5-6-7,5-9-12 volti, cu pana la 1 amper (317 pus pe un radiator adevarat!). Desi "minunatia" a fost incropita pentru nobilul scop de a testa diverse aparate alimentate initial de la baterii, s-a dovedit pentru a nu stiu cata oara ca "o improvizatie se dovedeste uneori o chestie uimitor de durabila!"

Nu va descurajati in legatura cu "criticile" unora sau altora; utilitatea criticii e ca ne poate da unele idei, uneori utile. De exemplu sursa dv mi s-a parut atractiva prin curentul maxim de care e capabila.

Insa nu ati mentionat mai nimic despre transformatorul de retea (care ar trebui sa aiba de la 300w in sus), si despre radiatorul necesar celor 4 tranzistoare prin care trece majoritatea curentului, de asemenea MARE-MARE. Simplitatea are pretul ei!

Personal, pentru o sursa peste 2-3 amperi, m-as gandi serios la cel putin o modalitate de a reduce disipatia pe regulatorul serie (solutia "clasica" e comutarea intrarii la niste prize in secundarul trafo, care sa reduca caderea de tensiune; mai moderna e o sursa cu o sectiune in comutatie reglabila urmata de un element de reglaj "fin" care netezeste riplul sursei in comutatie; dar asta-i asa de complicat!...)

Spor la constructii!

[Dr.L]

Daca sursa nu coboara la 0V,atunci nu vad cum poate limita eficient curentul. Limitarea curentului se face prin scaderea tensiunii. Dar daca tensiunea nu scade...Dar mai multe scheme = mai multe posibilitati/idei

[Nostalgic]

Pentru înţelegerea corectă a funcţionării acestei scheme am ataşat descrierea de mai jos.Funcţionare:LM 317 este nucleul acestui alimentator.Tranzistorul Q4 aduce tensiunea redresată şi filtrată la intrarea regulatorului LM317 prin R2. Dacă curentul absorbit de sarcină este mic , pînă la un anumit nivel va fi debitat exclusiv de către regulatorul LM317.Pe măsura creşterii curentului necesar la ieşire va creşte şi căderea de tensiune pe R2,ceace va conduce la intrarea în conducţie a tranzistorului Q3 care la rîndul lui va injecta curent în bazele tranzistorilor Q2-Q1 ce vor debita completarea de curent necesar sarcinii.Tranzistoarele Q5-Q6 în configuraţie tiristor au rolul de protecţie la suprasarcină sau scurtcircuit la ieşire.Căderea de tensiune de pe R15 , în situaţie de suprasarcină sau scurtcircuit la ieşire va amorsa tiristorul şi va aduce baza lui Q4 la un nivel de potenţial scăzut ce va conduce la blocarea tranzistorului .În acest mod se întrerupe alimentarea lui LM317cu tensiune, căderea de tensiune pe R2 va fi 0 volţi ce va duce şi la blocarea configuraţiei serie compusă din Q3-2-1.Protecţia alimentatorului va fi totală.Pentru restartare se va acţiona S1.La cerere instantanee de curent mare la ieşire , tensiunea la ieşire va avea o tendinţă de creştere de 0,013 volţi /volt , dar va scade la nivelul reglat în cca.50-100 de msec.Pentru micşorarea acestui timp se va modifica valoarea lui C11.O îmbunătăţire ,poate un indicator al stării de scurtcircuit compus dintr-un led,tranzistor . un voltmetru de panou şi un ampermetru….Această schemă de alimentator este foarte fiabilă şi utilă.Un exemplu de utilizare : cu acest alimentator se poate face printre alte utilizări şi încărcarea unui acumulator auto.

[Vizitator tyc]

Dr.L ,nu e o scc ci una cu limitarea curentului de functionare si protectie la scurt.

[Dr.L]

Limitarea curentului = scc sau cu caracteristica intoarsaDar sursa asta nu are limitare de curent,ci protectie la supracurent (cu blocare cu tiristor)

[Nostalgic]

Urmare a părerilor expuse de colegi de Forum am modificat configuraţia schemei ce are drept rezultat pornirea sursei începînd de la zero volţi.Aceast alimentator l-am construit şi funcţionează impecabil.Suportă cu BRIO toate greşelile posibile la bornele de ieşire.Succes!

[Vizitator]

potentiometrul pare legat tot la masa si nu la -1,2v

[Nostalgic]

potentiometrul pare legat tot la masa si nu la -1,2v

Mulţumesc pentru justa atenţionare dl. "miticamy",mai se întîmplă.Q2 am omis să-l denumesc: am folosit TIP41C.

[cipriyan123]

aceasta sursa am facut-o si eu mai demult(o varianta asemanatoare a fost publicata in revista conexclub prin anii 2001-2002,schema din revista avind mici diferente fata de aceasta).diferentele constau in modul de reglare a tensiunii de iesire(comutator cu multe pozitii inseriat cu un potentiometru pentru reglaj fin),tranzistorul tip122 era inlocuit de 2 tranzistori legati tot darlington....singurul incovenient la aceaasta sursa era timpul de raspuns al protectiei cu rearmare care era destul de lung si se ardeau tranzistoarele finale +prefinalul(asta la un scurt direct pe iesire,nu la cresterea amperajului debitat de sursa).practic lm-ul nu comuta suficient de rapid iar tranzistorii pocneau inainte de a lucra protectia.nu vreau sa critic schema,am spus doar ce incovenient are.

[Nostalgic]

aceasta sursa am facut-o si eu mai demult(o varianta asemanatoare a fost publicata in revista conexclub prin anii 2001-2002,schema din revista avind mici diferente fata de aceasta).diferentele constau in modul de reglare a tensiunii de iesire(comutator cu multe pozitii inseriat cu un potentiometru pentru reglaj fin),tranzistorul tip122 era inlocuit de 2 tranzistori legati tot darlington....singurul incovenient la aceaasta sursa era timpul de raspuns al protectiei cu rearmare care era destul de lung si se ardeau tranzistoarele finale +prefinalul(asta la un scurt direct pe iesire,nu la cresterea amperajului debitat de sursa).practic lm-ul nu comuta suficient de rapid iar tranzistorii pocneau inainte de a lucra protectia.nu vreau sa critic schema,am spus doar ce incovenient are.

Cauza întîrzierii răspunsului la scurtcircuit era elko-ul C4 de valoare mare ce memorează tensiunea de intrare la LM317.I-am pus o capacitate mai mică-10uF,răspunsul este instantaneu.

[Nostalgic]

Funcţionare alimentator:Ca urmare a părerilor stimaţilor colegi electronişti am îmbunătăţit funcţionarea sursei făcînd unele mici modificări schematice şi de valori.LM 317 este nucleul acestui alimentator.Tranzistorul Q4 aduce tensiunea redresată şi filtrată la intrarea regulatorului LM317 prin R2. Dacă curentul absorbit de sarcină este mic , pînă la un anumit nivel va fi debitat exclusiv de către regulatorul LM317.Pe măsura creşterii curentului necesar la ieşire va creşte şi căderea de tensiune pe R2,ceace va conduce la intrarea în conducţie a tranzistorului Q3 care la rîndul lui va injecta curent în bazele tranzistorilor Q2-Q1 ce vor debita completarea de curent necesar sarcinii.Tranzistoarele Q5-Q6 în configuraţie tiristor au rolul de protecţie la suprasarcină sau scurtcircuit la ieşire.Căderea de tensiune de pe R15 , în situaţie de suprasarcină sau scurtcircuit la ieşire va amorsa tiristorul şi va aduce baza lui Q4 la un nivel de potenţial scăzut ce va conduce la blocarea tranzistorului .În acest mod se întrerupe alimentarea lui LM317cu tensiune, căderea de tensiune pe R2 va fi 0 volţi ce va duce şi la blocarea configuraţiei serie compusă din Q3-2-1.Protecţia alimentatorului va fi totală.Pentru restartare se va acţiona S1.La cerere instantanee de curent mare la ieşire , tensiunea la ieşire va avea o tendinţă de creştere de 0,013 volţi /volt , dar va scade la nivelul reglat în cca.50-100 de msec.Pentru micşorarea acestui timp se va modifica valoarea lui C11. La observaţiile domnului "cipriyan123" referitor la întîrzierea protecţiei sursei în caz de scurt la ieşire,cauza era capacitatea C4 care memora tensiunea de intrare în LM317.protecţia se face prin blocarea alimentării lui LM317 cu tensiune,C4 avînd valoare mare(100uF) blocarea LM-ului nu se făcea instantaneu.Am rezolvat acest neajuns micşorînd C4 la 10uF.Această schemă de alimentator este foarte fiabilă şi utilă.

[laurentiufocsani]

Salut...as vrea sa stiu daca la aceast montaj pot folosi ca sursa de curent un incarcator de laptop de 19v/4.7a....sau ce modificari trebuiesc aduse?....nu vreau sa depaseasca 19v si 4.7a...stima...

[Nostalgic]

Salut...as vrea sa stiu daca la aceast montaj pot folosi ca sursa de curent un incarcator de laptop de 19v/4.7a....sau ce modificari trebuiesc aduse?....nu vreau sa depaseasca 19v si 4.7a...stima...

Incarcatorul de leptop livreaza tensiune altenativa sau redresata si filtrata?