300B un mit ?

[adrian_pic]

Blue ar fi interesant de facut masuratori pe un amplificator la care schimbi doar lampa finala. Trebuie ales un amplificator la care sa gasesti o lampa finala de firma si sa ai si copia ei facuta de JJ sau de rusi.

Nu stiu daca tu ai, dar cred ca feri.visky are un 6as7 si varianta sovietica si parca sunteti din acelasi oras.

Cred ca prima data este bine sa ne lamurim clar daca lampile de odinioara sunt sau nu diferite fata de suratele lor facute de chinezi sau rusi si apoi sa plecam la drum sa comparam mere cu pere (adica o lampa cu alta), pentru ca totusi trebuie sa restrangem aria de cautare.

 

Eu cred ca daca doua lampi difera constructiv sigur difera si la parametrii. Doua lampi care sunt identice constructiv pot diferi si ele la parametrii. Pun o poza :

http://i39.tinypic.com/ek1zd.jpg

 

Blue eu as dori o comparatie intre un EL84 macar Telefunken (poate din astea se mai gasesc) si un 6P14P. Sau un EL34 ... cu un EL34 JJ sau EH.

[Vizitator]

.

Cat priveste diagramele de curent / tensiune ale acestui tub , repet asa cum s-a tot subliniat de catre multi useri aici in discutie , acela erau valabile pentru tuburi originale , cele de astazi sunt mai mult copii care uneori nu se ridica la nivelul asteptarilor .

 

Domnule danzup in acest moment nu avem alte diagrame 300B http://tubedata.milbert.com/sheets/084/3/300B.pdf cred ,sau daca "avem" putem discuta si in baza lor.

Diagramele respective reprezinta tubul 300B(sa inteleg ca nu pot fi considerate referinta ?! 300B ,la ce alte diagrame ne putem raporta ?!pentru tubul 300B...).

 

"Dați-mi un punct de sprijin"...,domnule danzup astfel incit sa putem discuta.

 

Am inteles foarte bine ce doriti sa evidentiati dumneavoastra danzup (lucru care "s-a tot subliniat de catre multi useri aici in discutie") ,trebuie sa ne limitam doar la Ne place ori NU ne place acest tub 300B.

[adrian_pic]

Am gasit ceva de la JJ:

http://www.hifitubes.nl/weblog/index.ph ... datasheet/

parca un pic exista o mica diferenta, dar in mare sunt la fel.

 

http://i42.tinypic.com/20a2o2t.jpg

[Vizitator]

"Sta la fel de bine" tubul 300B-JJ("se poate spune ca 300B-JJ este chiar 300B"...).Cum putem demonstra/constata o copie nereusta 300B ?!.

[danzup]

.

Cat priveste diagramele de curent / tensiune ale acestui tub , repet asa cum s-a tot subliniat de catre multi useri aici in discutie , acela erau valabile pentru tuburi originale , cele de astazi sunt mai mult copii care uneori nu se ridica la nivelul asteptarilor .

 

Domnule danzup in acest moment nu avem alte diagrame 300B http://tubedata.milbert.com/sheets/084/3/300B.pdf cred ,sau daca "avem" putem discuta si in baza lor.

Diagramele respective reprezinta tubul 300B(sa inteleg ca nu pot fi considerate referinta ?! 300B ,la ce alte diagrame ne putem raporta ?!pentru tubul 300B...).

 

"Dați-mi un punct de sprijin"...,domnule danzup astfel incit sa putem discuta.

 

Am inteles foarte bine ce doriti sa evidentiati dumneavoastra danzup (lucru care "s-a tot subliniat de catre multi useri aici in discutie") ,trebuie sa ne limitam doar la Ne place ori NU ne place acest tub 300B.

Sigur ca pot fi considerate ca referinta si nu contest realiatea din diagramele lui 300B si nici cele din diagramele lui 300B-JJ (o liniaritate exceptional a acestui tub - lucru greu de gasit la alte tuburi).

Ok m-ati prins : poate nu e bine unde duc eu discutia in a afirma daca place sau nu sunetul acestui tub sau al altor tuburi ..... adica rezultatul unui clasament bazat pe auditii subiective.....

[Vizitator]

"daca place sau nu sunetul acestui tub sau al altor tuburi .....", chestiune subiectiva...(asa cum spuneti) ,cred ca se poate discuta uneori si obiectiv(dincolo de auditii subiective ...).

 

...o liniaritate exceptional a acestui tub - lucru greu de gasit la alte tuburi ...

practic tubul 300B cam greu de "egalat" sa intelegem(da , buna concluzia dumneavoastra).

[THOMAS]

am pus aici : viewtopic.php?f=28&t=97874&p=949623 ceva rezultate interesante comparand doua SE-uri cu cele doua tuburi ; 6C33C si 300B...se poate trage si din acest aparat matematic o concluzie si poate fi pastrat ca etalon de comparatie cu alte tipuri de montaje finale cu tuburi electronice,ca spectru nu ca amplitudine.

[mișa]

Revenind la trioda 6s4s (6c4c) de care s-a pomenit mai sus: Zona care e reprezentata grafic e foarte ingusta iar din reprezentare nu da semne ca s-ar strica performantele daca am extinde graficele spre dreapta. Asta a fost motivul pentru care la un moment dat voiam sa cumpar aceasta lampa. Rusii intotdeauna au fost foarte rezervati in a da caracteristicile complete...si asta la orice. Oare se mentine liniaritatea spre dreapta? Faptul ca Svetlana fabrica acest tub inseamna ca exista cerere. Nu poate exista cerere pentru un tub mare care cu care poti obtine in SE doar 1.3W! Asta a fost dilema mea. Daca aceste caracteristici se mentin, 300B ar putea avea un concurent rusesc.Daca putem sa exprimam si o parere asupra sunetului si iata ca putem, 6s33s SE suna foarte bine.Asta a fost singura lampa care mi-a satisfacut urechile in SE. (e doar o parere de moment pentru ca inca nu am auzit lampi cum ar fi OT100, GM70 etc)Si daca tot veni vorba, mie intotdeauna mi-a placut mai mult pp comparativ cu se, dar stiu ca e doar parerea mea.

[zbodeoc]

Vezi asta, e un vecin (widowmaker) de la sud de Dunare care a sucit-o la propriu pe toate partile, asa cum unii freaca toata ziua graficele:

http://www.diyaudio.com/forums/tubes-va ... oject.html

 

Am citit mai demult dar am retinut de atunci ca anodul devine rosiatic de pe la 21-22W in sus

Am mai citit pe undeva ca asta nu mai merge ca 2A3 ci numai in cc cu filamentul, e oarecum de inteles.

 

Eu am doua bucati, ori din '56 ori din '65, nu mai stiu ca mi-s prin cutii, si tot amin sa ma apuc de ele...

[mișa]

Lasa textele termina tu Oblio!

[zbodeoc]

Care din ele, ca am vreo 3 variante in lucru?! Am renuntat la niste miezuri si-acuma tre' sa astept altele...

[mișa]

Tu ma intrebi pe mine?

[zbodeoc]

Era retorica, dar daca e sa te intreb ceva pe bune atunci nu stii niste sirma de 0,08-0,1mm buna?

[zal]

De YO186 vroiam şi eu să amintesc, am aşa ceva şi m-aş apuca de ele. Echivalentă cu AD1, apropiată de 2A3. Există şi CO186, varianta mai forţoasă, dar ideale ar fi Yb150, cu 50W Da şi vreo 30W utili.Nu găsesc date ptr TR4, tot o triodă î.d. italiană (Fivre).

[adigh]

@adrian_pic, Iata demontratia ce ai cerut-o. Cu un pic de intirziere dar mai am si alte lucruri de facut.Dreapta de sarcina trasata pe graficul lui GU50 (figura1) e doar pentru exemplificare, nu e o recomandare. Pe grafic sunt reprezentati trei parametrii: Ua, Ia si Ug. Pentru ca avem trei parametrii ar fi fost corect sa avem un grafic in trei dimensiuni dar cum in cataloage avem doar foi de hirtie trebuie sa ne multumim cu un grafic 2D si cu putina imaginatie ne vom da seama. Pe axa Z ar trebui sa fie Ug. Dreapta de sarcina sugereaza oarecumva axa Z. Cine variaza in functie de cine? Ua si Ia variaza in functie de Ug. Atunci cind tensiunea Ug urca de la –60V la –40V tubul se deschide, Ia creste iar Ua scade. Atunci cind Ug coboara de la –60V la –80V tubul se inchide, Ia scade iar Ua creste.Din grafic (figura1) se vede cum pentru variatii constante ale lui Ug avem variatie neconstanta a curentului Ia, adica acel pas de care vorbeam. Avem variatie neconstanta si pe Ua dar acum ma refer la Ianodic. Daca am avea niste caracteristici ideale am avea un pas constant tot timpul (figura 2). Daca reprezentam grafic Ia in functie de Ug vom avea un grafic la fel ca cel din figura 3.Datorita acelui pas neconstant vom avea un Ia deformat adica cu distorsiuni, adica armonice. In figura 3 se vede o alternanta tuguiata iar cealalta turtita. Asta arata preponderenta armonicilor pare. De modul cum variaza acel pas va depinde tipul distorsiunilor rezultate (acele deformari ale sinusoidei de care vorbeam). Daca dreapta de sarcina se alege prost atunci deformatia sinusoidei poate fi oricum, in functie de cum variaza acel pas.In figura 5 se vede cum spre ambele capete ale dreptei de sarcina (aleasa prost) pasul se micsoreaza rezultind o sinusoida turtita pe ambele alternante, daca am reprezenta grafic Ia in functie de Ug. Atunci curba din figura 3 ar deveni un “S”. Asta inseamna distorsiuni preponderent impare. Ba acel pas ar putea sa creasca si sa scada de citeva ori in anumite alegeri de drepte de sarcina (curba din figura 3 ar fi o strimbaciune).In loc de concluzie:E foarte important cum se alege PSF-ul si dreapta de sarcina iar asta e in functie de target-ul dorit. De exemplu daca faci un amplificator de chitara poti dori sa scoti cit mai multa putere cu distorsiuni rezonabile iar grosul distorsiunilor sa-l obtii din corectiile specifice. Daca pe de alta parte vrei un amplificator Hi-Fi atunci poti sacrifica putere pentru a obtine calitate. Poti chiar sa tragi dreapta de sarcina intr-o zona limitata unde obtii un pas cit mai constant. Am putea ajunge sa disipam in anod 35W ca sa obtinem 3W putere utila. Pentru unii asta e de neconceput. Poate ca asta e unul din secretele amplificatoarelor cu putere mica dar cu putere disipata in anod mare.O pentoda pusa sa functioneze ca trioda in mod brutal poate “arunca” PSF-ul intr-o zona nepotrivita fiindca pentru modul trioda avem alt grafic unde PSF-ul pentodei doar intimplator mai corespunde. Ar putea rezulta un sunet ce nu impresioneaza iar apoi concluzionam ca “modul trioda e vax”. Daca cineva pretentios vrea sa foloseasca o pentoda legata ca trioda atunci trebuie sa stabileasca de la inceput asta. Daca dreapta de sarcina (pe graficul in care pentoda functioneaza ca trioda) e mai inclinata decit dreapta de sarcina a pentodei atunci va rezulta si un Ra diferit etc. Nu se poate cupla brutal G2 la anod si sunetul sa faca impresie decit intimplator, depinde de tub.