allexx1968 Postat Martie 9, 2012 Partajează Postat Martie 9, 2012 Am o intrebare Sunt miezuri mixte?Adica ferosiliciu+permalloy montate alternativ sau intr-un anumit raport de ex 30% permalloy si restul ferosiliciu?E numai o curiozitate a mea. Exista,am demontat eu un traf vechi care avea cam 90% ferosiliciu(erau tole casante,nu se puteau indoi fara sa se rupa) si cam 10% de alt tip,mult mai elastice si de alta culoare.Erau aproape albastre(probabil permalloy,nu stiu cum arata). Link spre comentariu
VTP Postat Martie 9, 2012 Partajează Postat Martie 9, 2012 Am o intrebare Sunt miezuri mixte?Adica ferosiliciu+permalloy montate alternativ sau intr-un anumit raport de ex 30% permalloy si restul ferosiliciu?E numai o curiozitate a mea. Exista,am demontat eu un traf vechi care avea cam 90% ferosiliciu(erau tole casante,nu se puteau indoi fara sa se rupa) si cam 10% de alt tip,mult mai elastice si de alta culoare.Erau aproape albastre(probabil permalloy,nu stiu cum arata).Am intalnit si eu asta, dar nu in OPT, in traf de retea, erau cam 10% si puse la final de intolare. Tot albastrii, moi, dar s-a dovedit ca erau doar umplutura de proasta calitate, din fier mort.Permaloy-ul este gri deschis si l-am gasit in transformatori interstage si in unele echipamente industriale si medicale.Nu prea vad ce mare avantaj ar fi la un astfel de montaj, care, precis a fost facut pana acum si odata ce nu are avantaje certe, doar un pret mai mare ...............! Link spre comentariu
VTP Postat Martie 9, 2012 Partajează Postat Martie 9, 2012 Daca ai puterea limitata, joasa mai slaba, o greutate mare...Nu toate aceste trei caracteristici sunt mai slabe in acelasi timp, doar una dintre cele trei. Daca avem doua transformatoare identice, bobinate cu aceeasi sirma dar unul are miez de ferosiliciu iar celalalt miez amorf atunci vor avea exact aceeasi putere la frecvente medii si mari. Doar la joasa frecventa va avea puterea mai mica sau frecventa de taiere mai sus. Asta pentru ca intra mai repede in saturatie miezul amorf. La frecvente mari nu se ajunge la saturatie pentru aceeasi amplitudine a semnalului. 1).Daca folosim aceeasi marime de miez amorf si acelasi bobinaj vom avea acelasi putere, aceeasi greutate dar o banda de frecventa mai mica la joase. 2).Daca folosim un miez amorf cu o sectiune dubla si acelasi bobinaj cu acelasi numar de spire vom avea aceeasi putere, aceeasi banda de frecventa inferioara dar greutate mai mare. 3).Iar daca vom avea acelasi miez dar cu numar dublu de spire iar sectiunea spirelor jumatate in aceeasi fereastra vom avea aceeasi greutate, aceeasi banda de frecventa dar putere jumatate (limitata de sectiunea firelor).Eu privesc lucrurile pragmatic: daca ar fi vreun avantaj real, dece nu folosesc firmele, pe scara larga, astfel de transformatoare??? Eu nu stiu de niciuna care sa foloseasca astfel de transformatoare! Poate ne dai cateva exemple, daca tot sunt acustic mai performante! Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 10, 2012 Partajează Postat Martie 10, 2012 Oare ce se intampla daca alegem P=50W si frecventa f = 1000Hz (am ales o valoare din gama de frecvente medii) si inlocuim in formula de mai jos: Se pare ca B chiar pentru ferosiliciu are o plaja foarte mare si pentru aceeasi putere avem variatii ale sectiunii destul de mari. Link spre comentariu
adigh Postat Martie 10, 2012 Partajează Postat Martie 10, 2012 @VTP, Pina acum nu am avum ocazia sa fac o comparatie relevanta pentru a vedea daca e adevarat ca miezurile amorfe suna mai bine. Pentru mine o comparatie relevanta inseamna sa schimb miezurile pe aceeasi bobina de transformator, in acelasi amplificator, C-core pentru a se face schimbarea usor si rapid. Eventual doua transformatoare cu bobine identice si un comutator. Cu un filtru la intrare pentru a nu reda in amindoua situatiile decit de unde poate amorful. A asculta doua amplificatoare de constructii diferite nu e relevant. In privinta raspindirii, pretul ar putea fi un obstacol important. @mila, http://www.sowter.co.uk/Parafeed-transformers.htm Mumetal-ul e foarte aproape de permalloy: "Mu-metal is a nickel-iron alloy (approximately 77% nickel, 16% iron, 5% copper and 2% chromium or molybdenum" "Permalloy is a nickel-iron magnetic alloy, with about 20% iron and 80% nickel content" Link spre comentariu
VTP Postat Martie 10, 2012 Partajează Postat Martie 10, 2012 @VTP, Pina acum nu am avum ocazia sa fac o comparatie relevanta pentru a vedea daca e adevarat ca miezurile amorfe suna mai bine. Pentru mine o comparatie relevanta inseamna sa schimb miezurile pe aceeasi bobina de transformator, in acelasi amplificator, C-core pentru a se face schimbarea usor si rapid. Eventual doua transformatoare cu bobine identice si un comutator. Cu un filtru la intrare pentru a nu reda in amindoua situatiile decit de unde poate amorful. A asculta doua amplificatoare de constructii diferite nu e relevant. In privinta raspindirii, pretul ar putea fi un obstacol important.@mila, http://www.sowter.co.uk/Parafeed-transformers.htmMumetal-ul e foarte aproape de permalloy: "Mu-metal is a nickel-iron alloy (approximately 77% nickel, 16% iron, 5% copper and 2% chromium or molybdenum""Permalloy is a nickel-iron magnetic alloy, with about 20% iron and 80% nickel content"Eu iti doresc sa ai posibilitatea sa ai 2 amplificatoare identice, pe care sa le echipezi cu un transformator pe tole siliciu si celalalt pe ce varianta de transformator "destept" vrei!!! Si cu incinte serioase, de inalta rezolutie, de peste 93-94 dB/W/m, ca sa poti decela ceva, mai ales ca amplificatoarele vor fi de putere mica. Vei auzi ca am dreptate! NU MERITA!!! (uita-te si la Sowter ce putere au OPT-urile. Ca sa nu mai vorbim ca iti cere cuplajul prin condensator! Asta nu mai e hifi! ) Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 10, 2012 Partajează Postat Martie 10, 2012 Autopsia unui transformator de firma nu va dezvalui niciodata toate secretele care au contribuit la faima din jurul numelui acelei firme. S-ar putea sa constatati doar o constructie ingrijita, precisa si materiale de calitate. Daca eu ca minitehnicus iau in considerare cel putin 2-3 stiluri de bobinat, dupa cerintele montajului, atunci pot sa ma astept ca o firma sa considere in productia curenta cel putin inca atitea. La o lectura atenta Lundahl da cu seninatate cel putin 4 metode in sectiunea de "technical papers" dar deh!, daca-i pe gratis parca nu-i atit de palpitant... Mai e bineinteles si clasa de izolatie a conductorilor, respectiv interstraturi - majoritatea formulelor de popularizare a stiintei nu fac referire la asta, si chiar daca ar face tot ar fi o loterie. Maximum de stiinta ce s-ar putea aplica in acest sport s-ar defini cel mai bine prin metoda "trial and error"; de aceea nu exista in acest domeniu nou-veniti de mare succes, toate numele mari au in spate o traditie de decenii.Toate materialele folosite in compunerea miezurile isi au rostul lor, ca altfel nu s-ar produce, insa e cu totul altceva daca prezenta lor intr-o anumite parte a montajului e oportuna sau nu (sau de bun-simt). Eu le-a folosi, cu mintea de acuma, dupa cum urmeaza: intrare - mumetal, permalloy, interstage - amorphous, silicon steel (dar nu orice M* sau Z*) si iesire - grain oriented silicon steel (M6 de exemplu). Cam asta-i ordinea in care cresc si distorsiunile. Variatiile in M-uri (sau Z-uri, sau chiar amorphous) tin de medierea tipului de etaj final cu raspunsul B-H, presupunind ca pina in acel punct au fost rezolvate problemele de cimp electric, altfel e frectie la... material lemnos.Daca un transformator suna mai cald decit altul poate insemna ca (electric vorbind) are distorsiuni mai mari, depinde unde pui referinta... in zona subiectiva sau cea obiectiva. Ideal ar fi o medie, insa aici ar fi momentul sa stabilim cit de repede vrem sa ajungem la un rezultat reproductibil. Mie mi se pare ca drumul cel mai scurt presupune dezvoltarea unui set de masuratori (distorsiuni, banda, liniaritate, pierderi, defazaj, putere... etc). Rezultatul ar trebui sa fie unul singur, independent de tehnologii, topologii sau materiale. Comparatiile sterile si microbistice intre categoriile tocmai mentionate ne indeparteaza de acel rezultat unic. Nu-mi cereti sa explic sau sa dezvolt ca mai mult de atita nu stiu... si-n definitiv asta-i un topic despre 300B... sau mituri?! Link spre comentariu
VTP Postat Martie 11, 2012 Partajează Postat Martie 11, 2012 Chiar daca postul lui zbodeoc si formula de mai sus par a fi off topic, sunt extrem de relevante si necesare pentru limpezirea unor aspecte, care, au legatura pana la urma si cu 300B! Link spre comentariu
blue Postat Martie 11, 2012 Autor Partajează Postat Martie 11, 2012 Daca va exista vreodata ocazia sa masor un transformator gen Tamura, Lundahll sau Sowter, probabil ca o corelatie intre inductanta , rezistenta in c.c. capacitatile infasurarilor, inductanta de pierderi, punctul de saturatie a miezului vor releva cumva calitatile acestor transformatoare,cred ca doar asa se pot construi DIY ceva cu oarecare pretentie si mai mult ca sigur ca fara un miez corespunzator verificat cu multa osteneala nu se poate atinge acest deziderat, acesta ar trebui sa fie primul pas si dupa acea...300B Link spre comentariu
zbodeoc Postat Martie 12, 2012 Partajează Postat Martie 12, 2012 Da, ceva-ceva tot se poate deduce, mai conteaza si cine face operatia si mai conteaza in ce stare e transformatorul. Acum citiva ani (buni) am vrut sa cumpar un Plitron sa-l disec, insa mi-a trecut repede, mi-am dat seama ca n-are cine sa mi-l faca... la loc. Pe de alta parte Lundahl este aproape cu secretele la vedere... Link spre comentariu
VTP Postat Martie 13, 2012 Partajează Postat Martie 13, 2012 Daca va exista vreodata ocazia sa masor un transformator gen Tamura, Lundahll sau Sowter, probabil ca o corelatie intre inductanta , rezistenta in c.c. capacitatile infasurarilor, inductanta de pierderi, punctul de saturatie a miezului vor releva cumva calitatile acestor transformatoare,cred ca doar asa se pot construi DIY ceva cu oarecare pretentie si mai mult ca sigur ca fara un miez corespunzator verificat cu multa osteneala nu se poate atinge acest deziderat, acesta ar trebui sa fie primul pas si dupa acea...300BMa gandesc la faptul ca se poate defini calitatea unui transformator de iesire si determinand parametrii electrici ai amplificatorului. In plus, tot din audio se stie ca poti folosi componentele cele mai titrate si sa se obtina un aparat prost si, uneori, cu componente mai putin titrate se obtin produse apreciate superior, comparativ cu celalalt mentionat. Un amplificator poate fi dotat cu un transformator DIY si sa se incadreze in toate cerintele HI-FI, si, in plus sa fie apreciat si acustic la superlativ. Nu trebuie sa fetisizam neaparat un produs sau un brand doar pentru ca e "the one".Eu mi-as dori sa am o pereche de OPT Partridge de prin 1947-50 sa vad de ce sunt o legenda si acum. Link spre comentariu
felixx Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 Sowter merge pe topologia Partridge. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 Poate de asta preturile sunt asa mari la trafurile Sowter? Folosesc miezuri E+I deci nimic iesit din comun . Link spre comentariu
VTP Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 Poate de asta preturile sunt asa mari la trafurile Sowter? Folosesc miezuri E+I deci nimic iesit din comun .In definitiv, daca tolele E+I sunt cele mai potrivite, ce ar trebui sa le faca? Dinti pe margine? S-au facut milioane de amplificatoare cu transformatoare cu tole E+I!In momentul de fata sunt zeci de firme care fac transformatoare de iesire cu topologie Partridge, inclusiv Sowther.O perecehe originala s-a vandut cu aproape 2.000 USD!!! Link spre comentariu
adrian_pic Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 La tole E+I, grosimea tolelor nu cred ca poate ajunge sa fie de 0,1mm cum ajunge sa fie cele de la C-core. Doar prin prisma grosimii tolelor am zis ca nu este nimic iesit dn comun. La SOWTER scrie: All our Single-Ended output transformers use the best grade (M6) low-loss grain oriented silicon iron laminations. M6 foloseste si Hammond, dar nu fac: We wind our Single-Ended output transformers on two chamber bobbins +All larger types use 14 interleaved primary / secondary sections + The smaller types, where the leakage inductance is lower we use 7 sections in a single chamber Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum