Construiesc un radio..

[gica70]

Acea schema de care aminteam era a regretatului ing. Pintilie si eu, unul, am incredere in acele valori din schema..

[+_Florin_+]

Sigur, daca gaseste schema totul e ok. Si eu am incredere in schemele ing. Pintilie. M-am referit la cum ar trebui sa procedeze in cazul in care, totusi, nu are nici o informatie referitoare la acele bobine.

[Den]

Da,ceva trebuie sa fac.Problema cu masurarea inductantelor...

Sincer,eu ma gandeam sa le folosesc in felul urmator,cu doua circuite acordate pe intrare.nu stiu cat de corect este.

Si am mai dat peste ceva prin cutiile mele.E de la un tv pe lampi,si are si un fel de acord fin mecanic.Util in caz ca vreau sa testez si frecvente mai mari.

 

Momentan construiesc partea de alimentare care va fi compusa din o sursa in comutatie la 12v 1,5A din care prin stabilizatoare alimentez filamentele,si una clasica de 160v sau 280v cu posibilitatea de selectie.Inca nu stiu daca va influenta negativ o sursa in comutatie pe filamente,in audio nu face probleme.. Partea de alimentare o sa fie departe de montaj ,plec cu un cablu cu trei fire,respectiv masa,+12v,+160v/280v.

[gica70]

Pt. o sursa de 20W nu cred ca-i bine sa te complici cu comutatie. Cat despre CV-ul ala il poti folosi pt. convertor pe US.

[+_Florin_+]

Este foarta corecta abordarea cu doua circuite pe intrare. Iti mai trebuie o bobina de cuplaj cu antena. Pentru amplificatorul RF ai doua variante, ori pentoda ori un cascod cu dubla trioda. Personal as prefera varianta 2, are performante ceva mai bune si este mai stabila. Ambele solutii sunt usor de realizat.Alimentarea in comutatie nu este cea mai fericita solutie pentru un tuner cu tuburi, dar cu rabdare se poate scapa de eventualele neplaceri.

[+_Florin_+]

Revin cu schema amplificatorului RF cascod. Aceast tip de amplificator l-am testat de mai multe ori de-a lungul timpului cu rezultate excelente in gama de broadcast a undelor scurte si in CB , unde difera doar valorile condensatorilor si modul de constructie al circuitelor acordate fata de UL sau UM. Evident nu ar avea nici o problema sa functioneze pe unde medii sau lungi cu bobine variabile, ca in varianta din atasament.Valorile condensatorilor de 33nF nu sunt critice, dar in cazul undelor lungi af fi bine sa aiba valoarea mai ridicata, 47nF sau chiar spre 0.1 uF. In banda de unde scurte eu am folosit 10nF.1). Atentie la tensiunile de lucru al condensatoarelor, acolo unde e cazul;2). Atentie la izlolatia dintre bobinele L3 si L4, pe L3 sunt 150V iar L4 are un capat la masa. Daca amplificatorul se construieste ca unitate integrata intr-un receptor se renunta la L4, cuplajul facandu-se capacitiv, direct de pe circuitul acordat, in grila tubului mixer.Daca se foloseste o antena mai scurta se poate renunta si la L1, cuplajul facandu-se prin 10 ...22pF direct la capatul cald al lui L2. Bobina L1 este recomandata daca folosim un "loop antenna" cu iesire pe 50 ohmi. Pentru cine vrea sa realizeze practic amplificatorul in diverse forme/variante constructive, recomand o buna ecranare a bobinelor circuitelor acordate, realizare pe sasiu si ecranarea tubului pana la jumatate (soclu de tipul celor din selectoarele tv cu lampi).Oricum, amplificatorul cascod e prin natura sa foarte stabil si prea putin predispus la autooscilatii. Cu atat mai mult daca e realizat ingrijit va functiona din prima cu rezultate excelente.

[gica70]

Vad ca site-ul lui sm0vpo nu merge; acolo am vazut cum se calculeaza si confectioneaza bobinele de m.f. cu tuburi (465k).

[Den]

Tot de bobinele alea nu am nici un fel de cunostinte,dar sper ca pana ajung acolo sa le descopar.Multumesc +_Florin_+,abia astept sa probez schema.Lipseste un condensator pe intrare,sau decuplata bobina de la masa prin condensator.Ma misc ca un melc,am renuntat la alimentarea in comutatie pe filamente.Folosesc un transformator separator de al 220v la 220v cu priza mediana in secundar.Initial am vrut sa fac o redresare dublu altenanta sau sa fac redresarea cu un tub.Din pacate mediana mea nu e fix la jumatate,am 64r cu 72r,iar asta dupa ce am zburat un rand de diode Asa ca renunt la tub si construiesc ceva pt temporizarea tensiunii anodice.

[+_Florin_+]

Multumesc +_Florin_+,abia astept sa probez schema.Lipseste un condensator pe intrare,sau decuplata bobina de la masa prin condensator.

Nu lipseste condensatorul, nu este nevoie de el in cazul de fata. Condensatorul ar fi fost necesar pentru a bloca accesul catre grila 1 a unei componente de curent continuu anodic dintr-un eventual etaj conectat inaintea amplificatorului RF, care nu exista in cazul nostru.Si chiar daca ai conecta un alt etaj inaintea ARF (un convertor pentru US de exemplu) ai face-o pe la mufa de intrare de 50 ohmi direct pe L1, iar transferul componentelor continue pe calea L1/L2 nu este posibil. Grila tubului are oricum legatura normala la masa prin sarma bobinei L2 deci nu ar mai fi necesara nici macar rezistenta de 180k*, insa ea se monteaza pentru a asigura o oarece sarcina pentru circuitul oscilant, intrucat grila tubului are impedanta foarte mare. Este necesar ca circuitul sa "simta" ceva sarcina pentru a putea alege mai usor un raport de transformare convenabil/calculabil L1/L2, necesar adaptarii impedantei de 50 ohmi a antenei cu impedanta circuitului oscilant si sarcina sa.De asemenea, rezistenta mai "turteste" putin curba de selectivitate si Q-ul circuitului oscilant, lucru util care combate eventualele erori de nealiniere intre cele 2 circuite (intrare si iesire). Variatia inductantelor bobinelor nu se sincronizeaza chiar perfect in toata gama pentru ca nici sistemul mecanic al monoacordului nu are cum sa fie perfect, nici spirele bobinelor nu sunt asezate chiar identic la amandoua, etc-etc. Lipseste trimerul din circuitul oscilant de iesire si nu intamplator. Datorita tensiunii de 150V, trimerul ar trebui sa fie cu aer si e mai dificil de gasit. Ca urmare se recurge la un artificiu: condensatorii "Cx" se aleg identici ca valoare inscrisa insa ar fi bine sa se masoare pe un capacimetru, iar cel cu valoare reala mai mare (cu 5 ...10 pF datorita tolerantei) sa fie montat in circuitul de iesire, iar cel cu valoare mai mica la intrare in paralel cu un trimer normal, pentru compensarea diferentei.ARF-ul cu 2 circuite acordate este excelent ca performante insa necesita mare atentie la alinierea/sincronizarea celor 2 circuite, in special in gama undelor medii si lungi, unde curbele de selectivitate sunt foarte ascutite fata de gama undelor scurte, de exemplu ...

[Den]

Am inteles acum modul de conectare...

Ceva se mai gaseste prin cutiile mele,cred ca e bun de trimer cu aer:

 

[+_Florin_+]

Da, acela e bun.

[Den]

Am ajuns si la teste..Printre oscilatii am reusit sa si receptionez vreo 3 posturi fara antena exterioara si doar cu amplificatorul cascod O chestie interesanta.Semnalul se amplifica puternic in anumite momente..de oscilatii..devine regenerativ. Am folosit pcc88.

 

[+_Florin_+]

E foarte bine ca ai folosit PCC88, e construita special pentru amplificatoare cascod care merg inclusiv in ultrascurte (tunere tv). Vezi ca necesita 7.6V la filament. Comportamentul este insa anormal, este clar ca ai undeva un cuplaj parazit, o cale de reactie pozitiva din moment ce intra in oscilatie pe anumite portiuni din gama si se comporta ca un receptor cu reactie. Nu stiu daca ai respectat urmatoarele reguli:1). Pinul 9 al tubului (ecranul dintre cele 2 triode) trebuie legat obligatoriu la masa;2). Triodele nu se leaga oricum, ci fiecare din ele are locul ei in schema (lucru specificat dealtfel si in catalog). Deci, daca privim tubul dinspre picioruse cu cheia in jos, trioda din dreapta (pinii 6-7-8 adica a-g-k) se pune in pozitia triodei de intrare, cea cu catodul legat la masa prin rezistenta de 470 de ohmi.Trioda din stanga (pinii 1-2-3 adica a'-g'-k') se monteaza in pozitia triodei de iesire care are legata grila la masa din punct de vedere al radiofrecventei, prin condensatorul de 33nF.Verifica daca sunt montate corespunzator. Apoi, s-ar putea ca firele care pleaca de pe placa si duc la capetele "calde" ale bobinelor de acord sa fie prea lungi si sa favorizeze cuplaje parazite. Micul sasiu metalic pe care sunt montate bobinele trebuie legat obligatoriu la masa - din cate vad in poza pare legat prin firul negru din dreapta. Sa nu alimentezi montajul la mai mult de 150V. Daca , dupa toate acestea nu isi revine la normal, incearca sa mai micsorezi Q-ul circuitului oscilant de intrare reducand valoarea rezistentei paralel de 180k experimental. Probeaza 100k, 82k, 68k etc. Ultima varianta de cascod care am facut-o era pentru CB (27 ...28 MHz) si a functionat bine din prima, dar constructia mecanica a fost mai complicata. Am folosit un mic sasiu metalic recuperat de la un bloc de UUS al unui receptor bulgaresc care era foarte potrivit scopului. I-am montat un soclu care ecrana tubul pana la jumatate. Sasiul avea dedesupt - din constructie - si un mic perete despartitor, ecranand astfel piesele aferente primei triode de celelalte. Nu aveam condensator variabil, doar fixe de 22p si trimeri (avantaj ca nu mai trebuiau fire exterioare, deci fara posibilitate de cuplaje parazite). Bobinele erau ecranate cu ecrane de aluminiu, recuperate din FI-cale comuna tv. "Temp".In gama de unde scurte, banda de trecere a circuitelor acordate este mult mai larga si nu necesita acord continuu pentru cateva canale CB care le foloseam eu, l-am acordat pe 27.225 MHz si mergeau excelent si canalele vecine. Desi am obtinut o mare imbunatatire a sensibilitatii la receptie, am renuntat la el pentru ca era incomod si mai mare decat statia insasi in plus comutarea emisie/receptie o faceam printr-un comutator manual (si 2 relee), lucru care ma enerva.

[Den]

Triodele le-am legat bine,in ordine,dar din noroc,ca nu stiam..Pinul 9 e la masa,ecranul bobinelor e la masa.Cuplajele parazite din cate observ le face prin fire,cam prea aproape bobinele plasate una de alta.Din nenorocire am si o puternica prezenta a unui post local (kissfm),care desii e cam la 3 km distanta reuseste sa-mi bage semnal si fara antena,cu sasiul legat la masa.De exemplu am montat un pabc80 ca sa o folosesc pe post de detectoare,portiunea cu o singura dioda.Daca o folosesc cu catodul la masa,cu un singur fir de 4 cm distanta catre amplificatorul audio,am semnal clar si puternic pe fm Ma apuc sa reduc lungimea firelor.

[+_Florin_+]

Ca sa reduci cuplajele parazite prin firele bobinelor poti folosi 2 buc de cablu coaxial. Legatura dintre capatul "cald" al bobinelor si montaj o faci prin firul cald (interior) al coaxialului, iar ecranajul cablului il conectezi la masa doar intr-un loc, ori pe placa ori pe sasiul bobinelor (normal pe placa). O sa apara cate o mica capacitate suplimentara de cativa pF in circuitele oscilante, dar nu e problema, o reduci din trimeri.Apropo, ai aliniat din trimeri cele 2 circuite oscilante cu receptorul acordat pe un post mai slab, in asa fel incat sa obtii auditia maxima?Postul puternic in imediata vecinatate intr-adevar e o sursa de neplaceri ...