Construiesc un radio..

[Den]

De ceva timp ma bate ideea sa construiesc un radio mai special care sa fie capabil si de unde scurte.Desii acum nu prezint mare lucru,ideea e ca va fi cu lampi pana la urma.Motorizat de doua pcf80.Ceva cu reactie,amplificare directa..nu stiu,inca nu sunt decis...Sunt inca in stadiu de observatie.

Primul lucru care l-am facut a fost sa ma urc pe bloc.Sunt avantajat ca stau la ultimul etaj si nu am pus acoperis.Am intins un fir de cupru (2mm) cu lungimea de 10 metrii,"aproape" pe orizontala,directia VN.Coborarea este cu ce am avut la dispozitie,adica cablu tv (75ohm).

Si momentan sunt la circuitul de intrare,unde am dat bineinteles de mici probleme.

Selectivitate cum slaba,cuplajul cu antena prost.

Am construit bobina din imagine.Sarma banuiesc ca este de 0.6,diametrul la tub de 48mm(fost tub de silicon).Sunt doua bobine pe care le-am caluclat asa: Pt. unde medii 77 de spire,iar pt. unde lungii 220 spire.Prize la jumatate si sfert.Intre ele am mai plasat o bobina de 30sp,care din experimente vad ca este mai mult de fantezie (bine,momentan nu este nici un fel de amplificare).Condensatorul variabil este de maxim 500pf (2x270),si stiu ca este cam urat si nepractic,dar ce am prin casa se preteaza mai mult pe unde scurte.

Problema este ca bobina de unde lungi ..nu este in banda.Undeva la jumatatea acordului receptionez un releu pe 630 khz.

Am folosit calculatorul de aici: http://www.crystalradio.net/professorco ... ecyl.shtml

 

Mai jos poze si un mic videoclip,momentan doar receptia prin demodulare directa,prind destul de puternic releul antenei satelor pe 630 khz,aflat la o distanta cam de 40km fara vizibilitate directa si fara impamantare.Antena legata direct de capatul cald al bobinei.

 

 

Ce este mai rau,pe bobina de unde lungi in fundal prind unde scurte,majoritatea englezesti.

Video:

 

[Vizitator Mircel]

...sa construiesc un radio ...cu lampi pana la urma.

Dascarcă de aici: http://forum.infoelectronica.ro/viewtop ... d81ec566a4 cartea Radiofonie pentru tineret. Citeşte-o o dată ca pe un roman, a doua oară ca pe o lecţie şi a treia oară ca să vezi dacă ai ţinut minte ceva. Apoi experimentează cu ea deschisă. Şansele ca să auzi ceva în căşti vor creşte considerabil.

[Selena]

Numarul de spire este oarecum in regula. Din practica, pentru o carcasa cu diametrul 5 cm, fara miez, sunt necesare 240 spire (spira langa spira, un singur strat), in paralel cu variabil de 500 pF, pentru unde lungi. Pentru medii, se conecteaza masa la o priza, ramane capatul de jos in aer.Incearca sa legi in serie bobinajele, sau manevreaza o bara de ferita in interiorul bobinei, pana prinzi pe 153 kHz Bod. Verifica cu un radio pe lungi ce receptie ai in locatie.Daca prinzi ceva scurte, le elimini asa: din firul care aduce semnal de la coborare antena la bobina, infasori pe un suport (cu diametrul de aprox. 1 cm) 7...8 spire si conectezi in paralel cu spirele acestea un condensator de aprox. 300... 500 pF - rezulta un "dop" pentru scurte, care lasa mediile si lungile sa treaca. (ar cere si un mic miez de ferita...).In film, am inteles ca ne probezi functionarea pe medii. Era interesant si cazul lungilor cu scurte, adica partea de nereusita.

[+_Florin_+]

Sigur ca se pot construi diverse variante de receptor radio cu amplificare directa sau cu reactie folosind PCF80. De exemplu, pentru unde lungi si/sau medii este suficient un singur tub, trioda fiind detector cu reactie iar pentoda amplificator audio (se pot obtine cca 500 mW putere audio, suficient pentru o auditie normala in casa). O solutie simpla, foarte eleganta si cu bune performante ar fi urmatoarea: o superheterodina UL/UM/US cu doar 2 tuburi, PCF80 si PFL200! Pentoda din PCF poate fi schimbator de frecventa si trioda oscilator local. Pentoda mica din PFL este amplificatorul de frecventa intermediara ( se preteaza aici pentru ca are panta variabila si se poate aplica comod RAA) iar pentoda mare functioneaza excelent ca amplificator audio cu un singur etaj (panta 22 mA/V!!). Diferenta intre a realiza un receptor oarecare cu 2 tuburi si o superheterodina cu 2 tuburi nu este prea mare ca volum de munca ...

[Marele Savant]

Apropo, in ce casti asculti, cumva de 8-16 ohmi??

[Vizitator Mircel]

casti de 8-16 ohmi??

Astea-s deja...difuzoare . Căştile normale au de la 32 Ohmi în sus.Eu le-aş lega în serie. Ptr. eperimentările lui Den cele mai bune sunt căştile vechi de 2200 de Ohmi.Ptr. iniţiator, dacă ştii engleza mergi aici: http://bizarrelabs.com/foxhole.htm

[Den]

Momentan am o dihanie pe masa la care sa-i dau viata,dar cum o termin ma apuc din nou.Castile cu cea mai mare impendanta pe care le-am incercat sunt niste sony..au 74 cu 74,si le-am folosit serie. Dar trebuie sa infigi casca in timpan sa deslusesti ceva.Ceva ceva..este,dar infirm.Am o idee,sa folosesc un transformator de retea simplu,ca transformator adaptor..dar si aici exista pierderi..Mai bine amplific semnalul,pana vad maximul de putere,si apoi incerc din nou.Totusi,ar trebui sa am pe undeva prin casa o casca telefonica veche.. Impamantarea nu este prea stralucita..

[Selena]

Fara a mai folosi boxele de calculator, adica doar cu energia captata de antena, da, poate fi utilizata o adaptare de impedanta cu transformator de iesire.Alta solutie: un rezistor de cca 10 kOhmi in paralel cu un traductor piezoceramic (tablita circulara cu ceva pe deasupra folosita cam peste tot ca traductor sonor). Unele chiar au carcasa de plastic. Sunetul este cam fara basi, dar ofera sensibilitate mare.

[Den]

inca nu am reusit sa fac rost de niste condensatori variabili veritabili.In schimb,am dat astazi intr-un magazin peste ceva mai vechi.Nu stiu pt. ce aparate de radio au fost concepute,dar cred ca or sa faca treaba buna.Acces usor la bobine,trei circuite oscilante acordabile.

 

[TESSLA]

Cred ca erau pentru radiouri auto.

[lorik199]

Pt radio auto erau folosite, am si eu un exemplar ce are un asemenea ansambluP.S: in ce magazin ai gasit asa ceva?

[+_Florin_+]

Da, sunt pentru radiouri auto gama de unde medii. Doua bobine sunt identice, pentru amplificatorul de RF care continea doua circuite acordate si una (cu spire ceva mai putine) pentru oscilatorul local.Si eu am avut un astfel de radiocasetofon auto, doar ca avea 5 bobine, doua erau pentru ultrascurte.

[Den]

Dl Florin vad ca le stie la perfectie .Exact asa sunt construite.6ron/buc la General Electric ,ultimele.Si asta pt ca m-am uitat eu prin niste cutii mai vechi.. Eh,eventual le pot prinde toate trei pe un sigur ax,sau de ce nu si separate.Comutatorul o sa fie mai dificil.

[gica70]

Da, sunt cele mai potrivite pt. experimentare. Intr-un numar din Tehnium este o schema cu un r.r. pe unde medii si lungi cu un astfel de bloc de bobine; are cel mai eficient reglaj posibil si un mare avantaj ca sunt aliniate din constructie (AIF si cu OL).De aceea recomand acest r.r. cu un schimbator de frecventa pentru unde scurte. In partea de medie frecventa si OL sunt folosite, daca mi-aduc bine aminte, trz. bc177 care se comporta foarte bine la aceasta frecventa (am verificat pe niste r.r. cu amplificare directa in UM).Succes si te rog sa ma tii la curent!

[+_Florin_+]

Da, sunt cele mai potrivite pt. experimentare ... are cel mai eficient reglaj posibil si un mare avantaj ca sunt aliniate din constructie (AIF si cu OL).

Asa este, insa trebuie mare atentie la alegerea valorii condensatorilor montati in paralel cu bobinele ARF si OL (nu se vede daca ei exista pe bloc sau nu), deoarece numai pentru o anume valoare a acestora se obtine o aliniere corecta si o acoperire corespunzatoare a gamei de unde medii (sau lungi). Pastrarea unei diferente aproximativ constante de 455 kHz intre frecventa oscilatorului local si frecventa celor 2 circuite de semnal (alinierea) pe tot ecartul de frecvente 510 ... 1620 kHz presupune, in cazul receptoarelor cu condensator variabil, ca sectiunea condensatorului variabil al OL sa aiba o alta lege de variatie a capacitatii fata de sectiunile corespunzatoare circuitelor (sau circuitului) de semnal. Cum sectiunile condensatoarelor sunt identice, acest lucru se obtine prin adaugarea unui condensator fix (pader) in serie cu Cv-ul oscilatorului local si a cate unui trimer in paralel cu toate sectiunile.In cazul acordului cu inductante variabile, legea corespunzatoare de variatie a frecventelor OL si circ. de semnal se poate obtine din modul de constructie fizica al bobinelor, inductanta acestora modificandu-se dupa legea corecta la deplasarea concomitenta a miezurilor in interiorul lor. Dar numai cu conditia unei anume valori pentru C-uri. Solutia in cazul de fata ar fi masurarea inductantelor cu miezul introdus total si calcularea C-urilor necesare pentru frecventa inferioara a gamei (510 kHz la semnal si 965 kHz la oscilatorul local).Acesta e punctul de plecare, daca se doreste o superheterodina.Daca receptorul va fi cu amplificare directa, treaba e mult mai simpla.