calcul transformator sudura home made

[pusu]

Multumesc de sfaturi! Unde as putea gasii niste banda d-aia alba de bobinaj din bumbac?

Au si astia pe la croitorii un fel de banda de bumbac, e drept ca e panza chioara, dar e buna. E si groasa exact cat trebuie. O infasori a.i. spira 2 de banda sa acopere 50% din spira 1 de banda. E lata cam de 2 cm si ti-o da aproape degeaba. Am folosit si eu, apoi o impregnezi si gata.

[gauss]

La limita , merge si izolat cu fisii de material , taiate cu foarfeca ... un pic mai late , suprapuse corect si bine intinse , neaparat lacuite cu lac electroizolant si " coapte " ... ma gindesc cu nostalgie la rolele de banda de fibra de sticla din secolul trecut , asta este ... ( atentie , pinza din bumbac se poate verifica dind foc unui crimpei ... nu trebuie sa se topeasca ! ) .

[pusu]

... ma gindesc cu nostalgie la rolele de banda de fibra de sticla din secolul trecut , asta este ... ( atentie , pinza din bumbac se poate verifica dind foc unui crimpei ... nu trebuie sa se topeasca ! ) .

Da rolele mele sunt din astea, ce bine era pe vremuri cand intram prin fabrici si gaseam orice. Acum... bate vantul.

[Vizitator constantin47]

Salut, vreu sa bobinez un transformator de sudura de la zero, problema este ca nu am destula plabanda pentru secundar dar in schimb ajunge daca bobinez secundaru primul si apoi primarul peste el, plus un avantaj de racire mai buna pentru primar, este o problema in acest mod de asezare a bobinelor? daca ma poate ajuta cineva cu un raspuns va multumesc.

Chiar asa ti-as recomanda sa-l bobinezi. Daca miezul are 2 coloane pe o coloana bobonezi secundarul primul apoi jumatate din primar. Pe coloana a doua bobinezi a doua jumatate de primar.Daca nu l-ai facut inca si raspunzi iti explic de ce trebuie bobinat asa. O recomandare,in primar scoti prize pina la 220V.Adica 180V,190V,200V,210V,220V.si atit.

[davidut5]

Am rebobinat primarul unui aparat de sudura, dar nu a rezistat, de ce?

Miezul are 50x125mm, am bobinat 150 spire de 1,5mm diametru. Sarma este recuperata, intre randuri am pus hartie, fara lac. Posibil tolele sa fi atins de platbandul din secundar.

 

S-au scurtcircuitat spirele, la fel ca prima data, sarma se vede cam neagra si tolele(E+I) parca sunt cam incinse, si secundarul pare cam inegrit.

 

 

[gauss]

Pune sirma noua , si eventual calitativa ... izolatie macar prespan ( carton electrotehnic ) , sau ceva textil ... ideal fibra de sticla , dar merge bine si cu bumbac , mai da cite-o pensula cu lac ( tot electrotehnic ) , un pic la cuptor , si se schimba treaba ... oricum transf. de sudura merge " cald " , si cu atit mai rece pe masura ce investesti mai mult - cupru , fier , manopera , si efort fizic ( sa-l cari , fiimdca devine mai greu ) .

[davidut5]

Din cauza ca nu a fost lacuit s-a ars? Au vibrat spirele si s-au incalzit?Omul mi-a zis ca a sudat ceva mai mult cu el. Ca sa nu se mai incinga cate spire sa pun?Multumesc.

[Vizitator caranfil_c]

Salut. Vreau sa fac un aparat de sudura din 2 miezuri de transformator identice si vreau sa amplasez infasurarile ca in desen pe coloana din mijloc, are 52cm^2 suprapuse. am vazut ca mai toti au miezuri U+I si ma intereseaza:- daca miezul asta e bun la aplicatia mea si daca e buna amplasarea la infasurari?- cand se aplica regula de 45, sau 65, si de ce, ca sa stiu cum fac calculele mai departe si daca se mai merita sa fac ceva cu miezul asta?

[vera]

Salut. Daca la trafo mici de retea se pot face calcule cu formule empirice (45-50/S), la care nu se tine cont de ceilalti parametrii ai transformatorului, la cele de sudura nu merge. Ca sa iasa un trafo de sudura bunicel, trebuie sa calculati, cat de cat corect, macar numarul de spire din primar. Formula de calcul si tabel cu inductia max. aveti la:

http://i44.tinypic.com/f1kvbc

http://i39.tinypic.com/300cns1

La trafo sudura se impregneaza bobinele obligatoriu, deoarece apar forte electrodinamice mari, care fac ca spirele sa vibreze intre ele. Acest lucru conduce la deteriorarea izolatiei sarmei si la scurtcircuit intre spire-arderea trafo.

Sanatate si spor la calcul.

PS-la trafo sudura nu se bobineaza secundarul peste primar sau invers- se bobineaza numai P+S sau fractiuni de P langa fractiuni se S (ex. 1P+1S, 2P/2+2S/2, ....nP/n+nS/p).

[Vizitator caranfil_c]

Salut. Daca la trafo mici de retea se pot face calcule cu formule empirice (45-50/S)...

Multumesc

[davidut5]

Sunt tot eu cu traful de mai sus. Va anunt ca a picat si secundarul, care era bobinat cu platband si lacuit. Deci e ceva necurat la mijloc, poate din cauza ca a sudat cu 3.25.

[leo 17]

cu 1,5 mm in primar eu zic ca e subtire si sa mai sudezi cu 3,25 ,eu stiam ca in primar 2,5 mm

[vera]

Salut. Davidut5, traful tau s-a ars din mai multe motive: nu a fost impregnat, nu are izolatie intre straturi acolo unde a aparut defectul si s-a sudat non stop cu electrod de 3,25 mm (mult prea mare pt. acel traf). Sa-i multumesti lui Dumnezeu ca nu ai amicul pe constinta-conductorul din primar s-a topit si s-a sudat de tole- pt. ca ai bobinat sarma neintinsa cum trebuie si ai umplut carcasa la refuz. In felul acesta nu s-a facut ventilatie/racire corespunzatoare la infasurari. Secundarul, cred ca s-a ars, deoarece a fost copt de temperatura mare la care a ajuns primarul (vezi marginea carcasei dintre cele 2 infasurari care este topita).

[Vizitator]

Conductorul din primar este intr-adevar subdimensionat pentru un transformator care in regim dinamic depaseste consumuri instantanee de 4...5kVA. Problema cea mai mare insa, este varianta constructiva adoptata. Transformatoarele in manta (EI, M, etc) sunt transformatoare utilizate doar la regimuri termice lejere, cel mult medii de incarcare, datorita problemelor specifice dictate de schimbul de caldura dintre mediu si componentele lor - miez si infasurari in principal. Este si motivul pentru care aceste constructii sunt recomandate pentru puteri care nu depasesc 700 VA. Exista intr-adevar tole de dimensiuni mai mari, care se utilizeaza doar pentru transformatoare de puteri de 2...3 kVA, insa aceste constructii, sunt utilizate in exclusivitate la regimuri lejere. Mai exista apoi o regula la lamelarea unui transformator, cunoscuta de specialisti, conform careia coeficientul de utilizare al ferestrei trebuie sa fie de cel mult 0,7...0,8. Din pozele prezentate, rezulta un coeficient de utilizare a ferestrei foarte apropiat de unitate. Toate aceste abateri de la regulile specifice acestor constructii, au dus cumulat la situatia prezentata, care nu este singulara - asemenea cazuri sunt mereu intalnite in practica. Mult mai rau era, daca in timpul procesului de sudare, instalatia ar fi luat foc. De fapt se poate presupune ca instalatia casnica la care a fost racordat traful a fost puternic suprasolicitata si nu ar fi rau sa se faca cel putin o inspectie care sa releve starea ei de fapt. In acest scop se vor inspecta legaturile la prizele unde a fost de obicei racordat traful. Daca aceste legaturi sunt cu izolatia "coapta" pe portiuni de lungime mare (peste 5 cm) atunci se vor inspecta si legaturile la dozele de pe traseu, pana la tabloul electric de forta. Daca si aici sunt evidente aspecte de "coacere" a izolatiilor, atunci este recomandabil ca un specialist sa inlocuiasca conductorii de racordare, de la tabloul de forta, pana la acea priza. O a doua masura care trebuie luata, in cazul cand se doreste refacerea transformatorului de sudare, este aceea de a se procura tole UI pentru transformatoare in coloane, mult mai adecvate constructiilor greu incercate. Infasurarile se vor realiza pe calapozi din lemn de dimensiuni mai mari decat cele ale miezului, fara carcasa si se vor matisa la final cu banda izolatoare textila. Se vor rigidiza prin imersie in lac electrotehnic si polimerizare, sau doar uscare intr-un cuptor adecvat. Pe coloane se vor aseza mai intai niste carcase simple, fara flanse. Peste aceste carcase se introduc infasurarile, care de regula se distribuie in mod simetric pe cele doua coloane ale transformatorului. Se va acorda deci o mare atentie legarii corecte (ca sens) a semi-infasurarilor. Pentru probele test, se vor impana cu pene adecvate din lemn, atat infasurarile primare cat si secundarul. Aceste pene vor creea intre miez si infasurari un spatiu liber necesar racirii acestora la interior. Intre infasurarile primare si secundare se vor introduce de asemenea pene distantier, dupa testele de riguare si stabilirea caracteristicii optime de sudare. In final toata constructia se poate imersa inca odata in lac electrotehnic, sau doar pensula si usca intr-un cuptor. Cam astea sunt regulile elementare pentru astfel de constructii.

[vera]

Dl. ola_nicolas are perfecta dreptate. Totusi, daca se tine seama de indicatiile dansului (in legatura cu factorul de umplere al ferestrei si nu numai), de faptul ca este un trafo "de casa" (cu care sudam ocazional si cu electrozi de max. 2,5 mm), putem utiliza si miezuri E+I (depinde mult si de ciclul sudare/pauza). Parerea mea.