calcul transformator sudura home made

[Vizitator danez111]

Salutare la toata lumea. Apelez la cunostintele voastre in urmatoarea problema. Vreau sa fac un aparat de sudura. Dispun de tole E+I, sectiunea miezului 50cm2, pantru primar am sarma emailata de aproximativ 2mm2 iar pentru secundar bara de cupru de 23mm2. Din cate am inteles pot sa bobinez o spira/volt si in secundar sa scot in jur de 60V in gol. Eu as dori ca cele doua bobine sa fie una langa alta.Intrebarea este urmatoarea: Cat spatiu sa aloc pt primar si cat pt secundar, inaltimea carcasei fiind de 11cm.

[pusu]

... pantru primar am sarma emailata de aproximativ 2mm2 iar pentru secundar bara de cupru de 23mm2. Din cate am inteles pot sa bobinez o spira/volt si in secundar sa scot in jur de 60V in gol. Eu as dori ca cele doua bobine sa fie una langa alta.Intrebarea este urmatoarea: Cat spatiu sa aloc pt primar si cat pt secundar, inaltimea carcasei fiind de 11cm.

Pt primar e cam subtire sarma ta, ar fi buna fi 2,2-2,5 mm. Sa inteleg ca limba E-ului are 11 cm lungime?

[Vizitator danez111]

Da, limba E-ului are 12cm inaltime dar am mai scazut grosimea carcasei, adica 11cm ar fi ce imi ramane pt. bobinat. Referitor la primar ar fi bine daca o pun in doua?

[pusu]

Referitor la primar ar fi bine daca o pun in doua?

Vezi cat volum ocupa primarul (iti trebuie cam 170-180-190sp)si cat ramane pt secundar. de aici rezulta pe cata lungime sa faci primarul si pe cata sec. Sarma ta ptr primar e subtire...poate ptr electod fi 2 sa mearga

[nelute8]

Una peste alta, prizele din primar, poti sa le scoti din 10 in 10V, sau 12 in 12V, cat vrei. La fel de bine, poti sa faci una de curent maxim (mai putin decat 220V, adica la 200V), una medie - 230V si alta minima - 250V. Poate nu intelegi, de ce minima, cand tensiunea e de 250V. Cu cat ai spire mai multe in primar, cu atat scade curentul (si in secundar). E o prostie (dovada ca nici tu nu ai inteles) sa se foloseasca valoarea tensiunii in sarcina la calcul(cei 25V,tensiune care de fapt nici nu se foloseste in vre-o formula), pe cata vreme eu calculez tensiunea in gol, si apoi cand sudez, eu ma uit la baia de metal, nu la aparatul de masura. Poate sa ramana cat vrea, eu baia o stiu cum trebuie sa fie. Deci, cu o tensiune in secundar, incepand de dupa 37V, pana la vre-o 55V, se acopera toata gama de electrozi (cu bun simt). O solutie foarte buna si la indemana oricui, unde se poate renunta la medianele din secundar e, sa se faca la capatul cablului de masa, o rezistenta din sarma neagra de fi3 sau 4, cu 50 de spire sau mai putin, cu diametru de 30mm si din 15 1n 15 spire (exemplu), sa se faca cate un carlig (mediana), din care se poate regla amperajul la "botul calului". Gurile rele o sa spuna multe impotriva. Eu am asta de 12 ani, ba chiar si o rezistenta in final, de nichelina de fi3, cu 5 spire, din care obtin amperaj de sudez la tabla mai ruginita , la masini, fara s-o perforez, cu electrod de 1,6 (in cc, cu filtru de 12 000micro si bobina serie pe plus). Am 12A pe primar si in jur de 55 in secundar. Acest curent il obtin si cu doua rezistente serie (a cate 2 ohmi), din nichelina de fi2, puse in primar. Iar o sa spuneti ca-i aiurea, ca se inrosesc pe parcursul a un electrod, si scade continuu curentul... Ei, nu se intampla sta, ele ramanand doar caldute, ca un calorifer pe care pui mana si te sperii la inceput. Deci, in loc de doua mediane, am mai pus doua rezistente (care mentin tensiunea, dar scad curentul). Acum, alegeti ce credeti ca va comvine, din cate am spus aici.

[Vizitator misi_11]

salutarespuneti-mi si mie, ca nu am gasit concret in ce am citit: la E+I, cum este mai bine se realizam bobinele:a) primaru intr-o parte si secundarul intr-o parte, si pe centru sunt (care nu am inteles cum poate fi realizat practic)b) primarul si secundarul bobinate pe exterioare, dar impartite in 4 bobine, si cu sunt pe mijlocul E-ului;c)bobinate ca la un traf normal pe interior: primul, primarul cu prizele re reglaj si peste el facut secundarul, iar intre ele izolatie de prespan;daca ii pun punte redresoare si acea bobina inseriata cu +, pot suda si cu bazici?trafu are cam 50 cm2 sectiune, deci cam 2.5 kw;pot sa il bobinez cu cablu MYF de 2.5 mm2 sectiune?daca nu sa vad de unde pot cumpara niste cupru emailat de 2.5 sau 3 mm2.multumesc frumos!

[puriu]

Miezul E+I standard nu e bun pentru transformatoare de sudura. Trebuie un miez nestandard cu limba lunga (exista). Primarul si secundarul se aseaza in extremitatile limbii, eventual cu un spatiu intre ele. Cel mai bine este ca spatiul sa fie reglabil (se deplaseaza primarul): minim pentru electrodul mai gros si maxim pentru cel subtire. Suntul magnetic este necesar numai la un transformator de mare putere la care se folosesc electrozi foarte subtiri. Materialul miezului nu este foarte important. Un coleg si-a schimbat niste tabla de pe acoperis si din cea ruginita si-a facut un transformator de sudura bunisor. Important este sa se utilizeze optim caracteristica de magnetizare a materialului. Practic, se pune un primar dintr-o sarma oarecare si se masoara curentul in gol la 230 V. Pentru transformatoare mici (2 - 3 kW) un curent in gol de 0,5 A este maximul acceptabil. Daca e prea mic se mai scot spire, daca e mai mare se mai pun, iar la urma se numara. In principiu nu se fac prize pe primar. Daca, totusi, reteaua are tensiune mai mica sau daca tensiunea retelei scade mult in sarcina, este necesar sa se faca o priza-doua, dar sa se foloseasca numai la nevoie. Tensiunea in secundar e bine sa fie de cel putin 55 V in gol, asta pentru a usura aprinderea si stabilitatea arcului. Tensiunea in sarcina este tensiunea pe arc plus caderea de tensiune pe cabluri. Tensiunea pe arc variaza intre 15 -20 V pentru sudura "linistita" (arcul cel mai scurt) si 25 - 35 V pentru taiera unei table (arcul cel mai lung posibil). Tensiunile de mai sus sunt valabile pentru orice grosime de electrod. Curentul in secundar depinde de electrod: 80 - 100 A pentru 2,5 mm, 140 -180 A pentru 3,25 mm, etc. Nu se poate obtine o caracteristica de sarcina optima decat pentru o singura grosime de electrod, dar nu e grav daca se obtine una intermediara, care sa mearga cu doua dimensiuni succesive (2 si 2,5 sau 2,5 si 3,25). Modificarea caracteristicii pentru mai mule dimensiuni de electrozi se realizeaza nu prin modificarea tensiunii in gol (gresit!) ci prin modificarea fluxului de pierderi in sarcina, deci a cuplajului magnetic intre primar si secundar. Un cuplaj mai slab da cam aceeasi tensiune in gol, dar un curent mai mic la o anumita tensiune pe sarcina. Datorita fluxului de pierderi raportul de transformare a tensiunilor si a curentilor nu depinde numai de raportul numarului de spire, ci si de curentul in secundar. Astfel in sarcina maxima sau in scurtcircuit curentul in primar nu depaseste o valoare pe care reteaua sa o poata suporta.

[Vizitator virgill]

Salut, vreu sa bobinez un transformator de sudura de la zero, problema este ca nu am destula plabanda pentru secundar dar in schimb ajunge daca bobinez secundaru primul si apoi primarul peste el, plus un avantaj de racire mai buna pentru primar, este o problema in acest mod de asezare a bobinelor? daca ma poate ajuta cineva cu un raspuns va multumesc.

[Vizitator]

Aveai la dispozitie 6 pagini pe acest topic, sa cercetezi si sa afli ca la transformatoarele de sudura, nu se bobineaza secundarul peste primar. Bobinele se fac fara carcasa, pe niste calapozi din lemn (carcasa, fara flanse se fixeaza direct pe coloana trafului) se matiseaza bine cu banda izolatoare, de preferinta din bumbac si se aseaza fiecare pe cate o portiune a miezului, lasand intre ele o anumita distanta. La reglajul final aceasta distanta se tatoneaza, pana cand curentul din primar, la scurtcircuitul secundarului devine suportabil pentru retea. In plus, aveai informatii despre aceste lucruri, aproape pe fiecare topic referitor la transformatoare de sudura.

[Vizitator virgill]

De cautat am tot cautat dar nu am gasit nimic referitor la intrebarea de mai sus, problema este ca inaltimea carcasei, respectiv a miezului este 14 cm o distanta prea mica pentru a bobina si a aseza o plabanda de 13.5*3 mm pe doar 7cm daca este impartita pentru secundar carcasa. Iar bobinarea cu plabanda este imposibila de a face direct pe transformator. Plabanda este izolata cu hartie mica, astept un raspuns in continuare la prima mea intrebare

[pusu]

Ptr tipul de tr. ca in poza de mai jos, uitati un calculator: http://www.skrutka.ru/sk/tekst.php?id=20

[adi_22]

Daca cineva ar sti rusa, ar fi super Pare super ok calculatorul . Aveti idee cu ce-as putea izola niste conductor ceva mai gros, pana acum am aflat de tub termocontractabil, banda de hartie adeziva si cam atat .

[pusu]

Daca cineva ar sti rusa, ar fi super Pare super ok calculatorul . Aveti idee cu ce-as putea izola niste conductor ceva mai gros, pana acum am aflat de tub termocontractabil, banda de hartie adeziva si cam atat .

Pentru a folosi calculatorul acela, nu trebuie sa stii rusa. Nici eu n-o prea stiu.Eu mai am niste role de ceva panza neadeziva, rezistenta termic, dintr-o intreprindere socialista.Am avut vreo 50 de role din acestea, le-am tot consumat cu tr de sudura si mai am vreo 5 buc.

[mihaighe]

Daca cineva ar sti rusa, ar fi super Pare super ok calculatorul . Aveti idee cu ce-as putea izola niste conductor ceva mai gros, pana acum am aflat de tub termocontractabil, banda de hartie adeziva si cam atat .

Banda alba de bobinaj(bumbac) si dupa se bobinezi bagi bobina in lac.

[adi_22]

Multumesc de sfaturi! Unde as putea gasii niste banda d-aia alba de bobinaj din bumbac?