HORNUL - avantaje si dezavantaje

[Yoshiro]

Cam 10mp, poate si mai mica. Nu era tratata acustic in mod special. Peretii din spatele si din fata sistemului mobilati. Peretii laterali mobilati si ei dar mai putin. Oricum in peretii casei exista mult lemn, nu stiu exact cum sunt facute, am sa ma interesez.Punctul de ascultare cam la 2m.

[VTP]

Cam 10mp, poate si mai mica. Nu era tratata acustic in mod special. Peretii din spatele si din fata sistemului mobilati. Peretii laterali mobilati si ei dar mai putin. Oricum in peretii casei exista mult lemn, nu stiu exact cum sunt facute, am sa ma interesez.Punctul de ascultare cam la 2m.

Pana la urma, o incinta oarecare este cu atat mai bine facuta cu cat poate presta bine in conditii reale, obisnuite! Azi se face multa teorie pe room acoustics, doar ca, din motive binecunoscute, e cel mai greu sa tot transformi o camera care are alte destinatii in camera speciala de auditii. La inceputul anilor '70, unul din asistentii pe care i-am avut in facultate, notoriu in cercurile de adevarati melomani din tara, avea o camera de auditie, 1/2 lambrisata si 1/2 capitonata in piele naturala, in spatele celor 2 materiale fiind material fono tratat. Mobilierul era doar audio si amplasat dupa indelungi auditii.Pick-up Thorens, magnetofon Revox, amplificator UHER (VS), receiver Trio (Kenwood), incinte Kef si Sony (am inteles ca se tot schimbau , ca si restul echipamentului ).

[ahegyes]

Pana la urma, o incinta oarecare este cu atat mai bine facuta cu cat poate presta bine in conditii reale, obisnuite! Azi se face multa teorie pe room acoustics, doar ca, din motive binecunoscute, e cel mai greu sa tot transformi o camera care are alte destinatii in camera speciala de auditii.

Nici nu stiu cum sa calific aceasta afirmatie. Asta e o gresala de incepator.Fiecare spatiu in parte prezinta probleme specifice ce trebuiesc rezolvate individual. Spre ex:-la camerele mici - tipice pt blocurile noastre comuniste - provocarea o reprezinta basul care sub 200-300Hz o ia razna datorita undelor stationare.- in polul opus, la salile de concerte, specatcole, etc... basul nu prezinta probleme deosebite, in schimb mediile si inaltele devin o problema datorita absorbitei cauzate de public, scaune, etc...Mai pe romnaneste, orice incinta ai nu poti schimba legile fizicii sau ale acusticii. Poate fi hornul hornului ca sunetul tot la fel se propaga in spatiu, si daca ai o camaruta de 10mp aceleasi probleme le vei intampina indiferent de solutia abordata. E drept, intr-o camaruta mica, o boxa care sta mai prost cu basul se integreaza mai bine decat o boxa care stie sa reproduca bas calumea. De aici si constatatile ca in blocurile comuniste bookshelfurile presteaza mai bine decat floorstanderele!Dupa parerea mea solutia la problema este alegerea atenta a boxelor in functie de camera. Camera mare - boxe mari, camera mica - boxe mici.

[Liviu Ianush]

Ai dreptate cu privire la sonorizare. Dar la sfirsit cred ca te referi prin boxa mare la o incinta de SPL mare, iar prin boxa mica intelegi incinta cu SPL mic. Pentru ca sunt boxe mici cu SPL mare, e drept nu faci sonorizare de sala de concert, dar poti acoperi o sufragerie mare.

 

In mare cam asta se intimpla (am utilizat un calcul simplificat, dar principiul este corect):

Incinta SPL mic:

Incinta SPL mare:

 

Cit despre reflexii, absorbtii si unde stationare, chiar ca e stufoasa problema.

 

Legat de horn: sunetul se propaga la fel, de la iesirea hornului in camera, ca la orice incinta acustica, dar nu se propaga la fel ca in horn, de la driver, in horn, spre camera, in nici o alta incinta acustica. Hornul este un "transformator" acustic, eficienta si cuplajul cu mediul sunt unice si cele mai bune dintre toate solutiile folosite la incinte. La horn spatiul de deplasare al undei acustice este de la driver prin horn spre mediu. Propagarea in horn a undei sonore, interectioneaza cu forma hornului (eliptica, hiperbolica, liniara, tractice etc.), deci propagarea sunetului in spatiu, in sensul hornului, este speciala.

[VTP]

Vezi maestre ahegyes: tot timpul ma intreb:- nu intelegi romaneste?sau- esti doar Gica Contra la ce spun!Deja cred ca s-au obisnuit toti cu maximele tale. Ultima, cu prestatia bookshelfurilor in blocurile comuniste, seamana mult cu ceea ce in Bucuresti, pe Silicon Valley a devenit o axioma pentru vanzatorii din magazinele cu profil electronic:"E de 4 ohmi, e de masina, e de 8 ohmi e de casa!" (referitor la difuzoare - ca nu mai stiu cand intelegi bine si cand nu ). Daca ai tinere de minte, cu ceva timp in urma am dat si solutii cat de cat pentru ameliorarea acusticii camerei, dupa punga fiecaruia, dar iti place tie .......................sa te iei de mine! Pastreaza o privire de ansamblu, eviti sa te faci de ras!Hai sa-ti mai aduc aminte ceva: cand am afirmat ca nu au mai aparut noutati in domeniul incintelor, ai replicat fericit: Ba DA! Ala la care stau in fata si scriu prostii pe net! E adevarat, si computerele au difuzoare, si fiind mici se potrivesc in blocurile comuniste!

[Liviu Ianush]

Cam 10mp, poate si mai mica. Nu era tratata acustic in mod special. Peretii din spatele si din fata sistemului mobilati. Peretii laterali mobilati si ei dar mai putin. Oricum in peretii casei exista mult lemn, nu stiu exact cum sunt facute, am sa ma interesez.Punctul de ascultare cam la 2m.

Casele japoneze, de obicei, sunt facute din lemn, iar peretii (interiori) sunt ori tapati cu hirtie, ori o tesatura asemanatoare tatami-ului (tesatura din papura). Pe jos tatami este in citeva straturi, de obicei. papura si trestia sunt excelente izolatoare termice si fonice, dar si absorbant de umiditate, dupa utilizarea lor in impletituri. O casa japoneza, nu sta rau, by default, la capitolul tratament acustic, prin insasi conceptul ei.

[Yoshiro]

Totusi tratarea acustica e si o chestie de necesitate. Sunt spatii care au nevoie si spatii care nu au nevoie.

La fel multi ar sari din scaun cand ar vedea Cd-playerele "ieftine" etc etc...

 

Uploaded with ImageShack.us

 

Revening la hornuri, scrisesem ca e foarte importanta imbinarea driver-horn. In acest sens copii de pe diyaudio.com o lista cu unghiurile de intrare a catorva drivere. E bine ca gatul hornului sa inceapa cu acest unghi sau macar sa nu prezinte mari discontinuitati:

 

Altec:

 

288 = 8°

 

18sound:

 

NSD1095N, ND1090 = 27°

NSD1480N = 10°

 

Beyma

 

CP750Nd – 24º

CP850Nd – 7º

CP755Nd – 12º60’

SMC65Nd – 15º

CP385Nd – 16º30’

SMC225Nd – 13º1’

 

B&C

 

1"

DE250 14.6°

DE10 7.7°

DE12 24°

DE400TN 20.7°

DE400 31°

DE500 17°

DE200 9.9°

 

2"

DE85TN 34.5°

DE750TN 22°

DE950TN 17°

 

 

Lucrarea de la EV Drivers and Horns merita rasfoita: Download

 

 

Adevarul este ca FLH sunt chiar mai incomode decat BLH.

Mai interesante mi s-au parut FLH pentru muzicieni dar si o varianta hi-fi descrisa de Bill Fitzmaurice in lucrarea lui "Loudspeakers for Musicians". Ma tot gandesc la proiectele lui!

Intr-o vreme ma batea gandul la ceva asemanator unei jumatati de Paragon.

 

 

Casele japoneze, de obicei, sunt facute din lemn, iar peretii (interiori) sunt ori tapati cu hirtie, ori o tesatura asemanatoare tatami-ului (tesatura din papura). Pe jos tatami este in citeva straturi, de obicei. papura si trestia sunt excelente izolatoare termice si fonice, dar si absorbant de umiditate, dupa utilizarea lor in impletituri. O casa japoneza, nu sta rau, by default, la capitolul tratament acustic, prin insasi conceptul ei.

Asa este, insa cele mai noi nu stiu cat de mult mai respecta traditia.

[ahegyes]

@Liviu IanushBoxa mare poate sa insemne asa cum ai zis tu cu SPL mare, dar poate sa fie si cu Suprafta de membrana mare si\sau cu volum mare, poate sa fie cu extensia buna la joase. Fiecare din aspectele de mai sus trebuiesc luate in considerare nu doar SPL-ul.@VTP - nene, nu te mai obosii ca vede toata lumea ca esti ramas in urma cu fenomenul si probabil din lipsa de ocupatie poluezi aerul pe aici. Am mai spus si altora, iti spun si tie, nu-ti fa tu griji de imaginea mea publica. Mai bine te uiti mai atent in gradina ta intai.Iti place tie ori ba, dar boxele mici, cu cuprafata de membrana mica si extensie limitata la bas chiar presteaza mai bine intr-o camera de 10-15mp, decat un floorstander cu dif de bas de 12". Cauta in alta parte MAXIME gaunoase.@YoshiroRecunosc ca problemele legate de folosirea si integrarea hornurilor nu le cunosc in mod special pt. ca nu m-a interesat problema. Nu m-a interesat pt. ca asa cum am mai spus nu am auzit pana acum un sistem bazat pe hornuri care sa-mi placa. E drept, imi place sunetul mai Laid Back, mai relaxat si probabil de aici mi se trage. Daca la un moment dat voi auzi niste boxe cu goarne care sa-mi placa probabil am sa-mi revizuiesc parerile si atitudinea fata de aceasta problema.

[Liviu Ianush]

Revening la hornuri, scrisesem ca e foarte importanta imbinarea driver-horn. In acest sens copii de pe diyaudio.com o lista cu unghiurile de intrare a catorva drivere. E bine ca gatul hornului sa inceapa cu acest unghi sau macar sa nu prezinte mari discontinuitati:

O problema asemanatoare am avut la BLH-ul lui sandugeorge la cuplajul camerei de compresie cu hornul, deoarece cuplajul ne cam speriase.Considerind miscarea fluidelor in medii omogene, datorita vibratiilor transmise de diafragma driverului si a presiunii realizate in camera de compresie existau 2 riscuri: 1. rezultau viteze foarte mari ale aerului in duct, care puteau conduce la miscari turbulente Reynolds, manifestate prin desprinderea turbionara a aerului de pe marginile ductului (deci e importanta sectiunea de intrare si unghiul) deci oscilatii armonice nedorite, 2. puteau aparea fenomene de formare a microundelor, datorita variatiilor bruste ale frecventelor cu lungimi de unda mai mari ca dimensiunea throat-ului, cel putin asa ne-am gindit. Am facut niste calcule ale vitezelor prin sectiunile respective, iar Sandu s-a gindit sa aplice principiile curgerii laminare ale aerului, intocmai ca pe aripa unui avion.In materialul indicat de tine, se insista pe FLH, si se doreste evitarea unei reactante nedorite ale throatului, prin adaptarea unei sectiuni/unghi optime la driverul dat, pentru: 1. evitarea propagarii neliniare a undei in horn, 2. limitarea interactiunii cu peretii ductului a fluidului (aerului).Oricum frontul de unda (distributia vectoriala de viteze), in lungul hornului, este dependent de forma sa, insa in functie de destinatia hornului (inalte, medie, bass) putem elimina efectele nedorite, din faza de proiectare.Poate e un pic stufoasa exprimarea mea, dar pe scurt, acolo, la imbinare, apar fenomene datorate vibratiei driverului, interactiunea cu peretii ductului, densitatea/presiunea aerului, toate ducind la ceea ce se numeste reactanta throatului si apoi la impedanta acustica a hornului.Daca ai aprofundat mai mult la FLH, poate ne aduci lamuriri.

[arcgotic]

Si daca stie cineva sa imi spuna cand trebuie folosita camera de compresie in spatele difuzorului, sau cand trebuie lasat in aer liber difuzorul in spate. Ma refer la front loaded. Multumesc!

[Liviu Ianush]

Front loaded deschis la spate nu am vazut. Dar daca exista membrana difuzorului se va misca neliniar, datorita restrictiilor impuse de masa de aer din FLH. Difuzorul va tinde sa revina brusc la starea din repaos, impins de presiunea exercitata in horn, neavind nici o forta in spate care sa compenseze.Camera de compresie se calculeaza in functie de sectiunea de cuplaj si frecventa de acord.

[Yoshiro]

2. puteau aparea fenomene de formare a microundelor, datorita variatiilor bruste ale frecventelor cu lungimi de unda mai mari ca dimensiunea throat-ului, cel putin asa ne-am gindit.

Nu inteleg partea asta.Viteza aerului prin sectiunea gatului e foarte importanta pentru ca impreuna cu presiunea defineste impedanta acustica. Totusi nu inteleg anumite aspecte, unde se formeaza aceste turbulente? la gat sau la gura? Pentru ca la gura vitezele sunt mult mai mari. Se aplica aceeasi teorie ca in cazul tubului de bass reflex? Intreb pentru ca nu am vazut nicaieri sa se trateze problema acestor turbulente in horn, poate aveti un material de studiat. Cred ca exista totusi niste confuzii in privinta frontului de unda, distributia vectoriala a vitezei este un aspect stationar si cred ca e mai bine reprezentat printr-un camp. Problemele descrise apar la frecvente joase, la frecvente inalte apar alte fenomene in special difractia si reflexia. La frecvente joase, lambda > dimensiunile hornurilor, e interesant de stiut cat de mult unda simte forma. Diferentele intre contururi cred ca apar ceva mai sus in frecventa. Acest lucru cred ca e sustinut si de faptul ca multe hornuri destinate basului sunt lambda/4.

[Liviu Ianush]

Am un material (trebuie sa il caut - daca nu e pe net, il am in calculator sigur) si este tratat diferential, formarea undelor si interactiunea acestora cu peretii hornului, inclusiv zona care te intereseaza pe tine.

Eu ma refeream in regim dinamic la fronturi de unda/timp. Frontul discretizat in elemente.

Este si normal sa fie asa, deoarece membrana driverului, se misca, in raport cu punctul initial (punctul de repaos al membranei cind nu ai semnal) si prin miscari apar in permanenta noi oscilatii. Din pacate oscilatiile nu ies doar din horn, dar, datorita interactiunii cu peretele unele sunt reflectate, unele sunt curbate etc. si toate se intersecteaza ducind la fenomene de interactiune.

 

Aplicatiile care modeleaza frontul de unda, pentru acuratete, discretizeaza frontul, in elemente finite si calculul este in regim dinamic pe pasi de timp. De aici si exprimarea mea. Solutia este normal un cimp de viteze, care reprezinta viteza intr-un punct din spatiu si timp. Pentru a vedea pozitia elementelor finite (care alcatuiesc frontul) in spatiul tridimensional, ai nevoie de vector, pentru a calcula traiectoria prin pozitii xOyz sau xOy, xOz - daca sunt in sectiune.

 

In mecanica fluidelor are sens sa lucrez cu vectori de viteza si timp, pornind de la o pozitie a elementului xOyz la momentul zero.

 

Poate ca acuratetea exprimarii mele nu este didactica, dar ai aprofundat fenomenul si avem pe ce discuta.

O sa citesc si eu threadul Jean Michel on LeCleac'h horns http://www.diyaudio.com/forums/multi-way/140190-jean-michel-lecleach-horns.html sa avem o baza de discutii comuna.

 

Pe noi ne interesa, la BLH, viteza, in special pentru raspunsul pentru bass, exact cum ai observat. Forma hornului este importanta inclusiv la cele de bass. Incearca o simulare si o sa vezi comportamentul, ca filtru/raspuns, al hornului.

[VTP]

De fapt ceea ce vrea Liviu sa spuna este ca fenomenul de propagare a undelor de frecvente diferite prin horn sau orice alt dispozitiv care ghideaza deplasarea se face conform legilor mecanicii fluidelor. Fenomenele micro, care apar la contactul fluidului cu ghidul sunt foarte complexe si uneori greu de pus in evidenta: - suprafata ghidului influenteaza valoare vitezei de curgere a fluidului;- orice asperitate produce modificarea vitezei si/sau aparitia unor turbulente in curgere.Marimea turbulentelor influenteaza curgerea fluxului de baza.- viteza generala si locala ( la locul de formare al microfenomenelor ) a fluidului este importanta;- dupa cum s-a mai spus, in cazul BLH trebuie sa se tina seama de viteza cu care aerul intra in horn, prelucrarea gatului pentru a evita aparitia de turbulente majore ( reducerea perturbatiilor fluidului in deplasare ) care au influenta asupra randamentului acustic si a distorsiunilor.Pana la urma, nicio realizare nu poate fi perfecta pentru ca aceste fenomene sunt reale. Reducerea influentei lor face diferenta intre un horn bun si unul la care se manifesta o serie de imperfectiuni legate de intermodulatie, castig redus, etc.De cele mai multe ori, un horn, oricat de bine proiectat necesita perfectionari pentru imbunatatirea performantelor sau remedierea unor microfenomene care nu pot fi prevazute in totalitate.

[Liviu Ianush]

Mi-am permis sa atasez 2 grafice din cartea lui Bjorn Kolberg, unde sunt evidentiate fronturile de unda la 800 Hz.

Horn exponential:

Horn conic:

Se vad clar fenomenele de interactiune dintre fronturile de unda, generate la pasi de timp diferiti, care conduc la centre de maxima si minima presiune, dinamice. Precum si curbarea fronturilor de unda, in urma interactiunii cu peretii hornului.