hpavictor Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Sper sa fie de folos aceste atasamente , deoarece consider ca unii colegi de forum cateodata sunt prea secretosi ......Scuze pentru offtopic . Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Configuratie fizica-materiala fara transformator interstage si o oscilograma la iesire in sarcina. Link spre comentariu
THOMAS Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Configuratie fizica-materiala fara transformator interstage si o oscilograma la iesire in sarcina.Fara comentarii,simplu,elegant si eficient Excelent !Si uite asa se ridica standartul acestui forum!!!!! Link spre comentariu
adrian_pic Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Traful de iesire este cumva ala negru de pe osciloscop din stanga versatesterului? Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 ...sigur se vor gasi multe idei si propuneri practice referitoare la acest tip de montaj,dar si la multe altele de pe aici.Iata ideea mea: in loc de simularea efectului schimbarii interstage-ului sau a schimbarii nu stiu cum a polarizarilor, ce ar fi daca s-ar face macar acum in pagina a 4-a ceea ce trebuia facut INAINTE DE TOATE: acea simulare COMPARATIVA care sa arate CE ADUCE IN PLUS SAU IN MINUS doar aceasta schimbare in sine de la sarcina "in anod" la sarcina "distribuita". Cred ca asta intereseaza pe toata lumea, si pana la urma asta trebuia de fapt facut inca de la inceput, nu-i asa? Deci o simulare pentru schema si simpla de genul http://postimage.org/image/mylbduboz/ in care este utilizata sarcina "distribuita" de acolo (cu sursa ideala de semnal direct in grila, fata interstage si fara alte complicatii) si apoi o simulare a aceleiasi scheme dar utilizand conexiunea "clasica" a sarcinii "in anod" , punand astfel in evidenta DIFERENTELE dintre cele doua cazuri, adica efectul in sine a "distribuirii" sarcinii. Cat mai simplu si relevant, sa includa numai ce este cu adevarat particular si relevant pentru subiectul sarcina "distribuita", fara a polua simularea cu includerea efectelor impedantei de iesire a driverului (sursei) si a preamplificatorului de doza magnetica si fara a polua simularea cu efectele emitatorului de la Bod sau a influentei transformatorului interstage, a celui de alimentare cu curent a cartierului si a celui de la Portile de Fier, punand in evidenta schimbarile ce apar doar datorita trecerii in cel mai simplu sircuit http://postimage.org/image/mylbduboz/ de la sarcina "clasica"("in anod") la sarcina "distribuita"... Pentru a discerne corect diferentele ce apar intre cele doua conexiuni ale sarcinii trebuie sa se utilizeze aceeasi schema de la inceputul topicului, http://postimage.org/image/mylbduboz/ cu aceleasi componente si fara a se schimba altceva (cu exceptia bineinteles a conectarii primarului transformatorului de iesire in cele doua cazuri), 1 kHz cu aceleasi nivele la intrare in ambele cazuri, si mai ales tensiunile masurate la iesire sa fie masurate in ambele cazuri INTRE ACELEASI PUNCTE RELEVANTE ale circuitului, adica de exemplu tensiunea de "intrare" a tubului sa fie masurata intotdeauna intre grila si catod iar tensiunea de "iesire" a tubului sa fie masurata intotdeauna la bornele primarului transformatorului sau intotdeauna intre anod si catod (pentru comparatie directa, in cazul sarcinii "distribuite" tensiunea de iesire trebuie masurata la bornele primarului, adica intre punctele care aici http://postimage.org/image/4bumcxqe9/ sunt notate B si respectiv C)... Astfel, prin comparatie directa, vor putea fi observate si puse in evidenta diferentele dintre amplificari, dintre semnalele de iesire, intre formele de unda etc. obtinute prin simpla trecere de la cazul sarcinii "in anod" la sarcina "distribuita" in acelasi circuit si apoi pornind de la rezultatul particular obtinut si mai ales de la EXPLICAREA LUI se pot discuta mai departe schimbarile urmatoare ce vor putea fi facute de aceasta data nu doar de dragul schimbarii ci cu scop expres de exploatare a particularitatilor etajului sau de imbunatatire. Daca se doreste, se poate studia apoi si efectul introducerii transformatorului interstage, iar prin modificarea caracteristicilor acestuia (capacitatea intre primar si secundar de exemplu) si a impedantei sau rezistentei interne a sursei de semnal neideale se va putea vedea si cat anume din modificarile semnalului ce sunt constatate practic sunt datorate intradevar trecerii la sarcina "distribuita" si cat anume sunt cauzate de modificarea functionarii etajului din etaj SE catod comun (cu catodul chiar la masa dpdv al semnalului util) in etaj SE catod comun in regim FLOTANT, si implicit ponderea in rezultatul practic al efectelor aplicarii acelui semnal de 109V mod comun din catod in secundarul -primarul interstageului - sursa de semnal. Daca rezulta ca este superioara -si mai ales cu ce anume- "mutarea" a "jumatate" din sarcina "din anod in catod", atunci -cine stie?- poate ca cineva va dori sa studieze mai departe cazul cand este "mutata" "toata sarcina" acolo "in catod", poate ca va fi si mai "bine" asa (sau poate ca nu!), mai ales ca in mod exceptional si nemaivazut se va obtine astfel si absolut toata "sarcina" si toata "amplificarea" numai "in catod"...; ce este evident pana acum fiind faptul ca nu cunoastem daca optimul ar fi "impartirea sarcinii" tocmai la jumatate" ori in alt raport. Cred ca si altii s-au gandit la asta dar nu au scris-o aici, si ii rog -cum au facut si ceilalti- sa-si exprime parerea OT... Zic bine, lazaroiu? (ca parerea lui valderama despre toate posturile mele o stiu dinainte...) Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Daca nu ar fi curentul Ig2, care strabate doar lampa si L2, ar fi un circuit serie clar, in care nu conteaza pozitia celor 3 componente serie (L1, lampa si L2). Efectul faptului ca Ig2 strabate bobina din catod, inca nu mi-am dat seama care e, dar clar nu mai e un simplu circuit serie. Daca g2 era legata la anod, atunci in mod cert nu mai conta daca sarcina e in anod, in catod sau distribuita in orice fel cu conditia ca cele 2 bobine in serie si pe acelasi miez sa aiba 80H (dupa desenele lui TB)Deci, parerea mea e ca singura chestie care ar trebui analizata ar fi in ce fel influienteaza in cazul asta faptul ca Ig2 strabate jumatate din primar. Sa nu uitam ca Ig2 nu e doar curent continuu in cazul de fata.Oare apare un fel de reactie negativa gen UL? Nu am avut timp sa analizez. Link spre comentariu
Kosmin Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Oare apare un fel de reactie negativa gen UL? Nu am avut timp sa analizez.UL in varianta sarcina distribuita, eu asa il vad. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Traian B ai "pretentii" in raport CU CE ?!, prezentarea de pina acum sa facut pentru ineditul situatiei !(fara pretentii asa cum reiese din cele 4 pagini). Din punctul meu de vedere domnul Lazaroiu poate ignora intrebarea pusa de Traian B la final. ...Zic bine, lazaroiu?................................................................................................................................................@misa , sa facut ceva referire ig2 ...aproximativ-intervine usor curent g2 ...misa aceasta oscilograma download/file.php?id=12716&mode=view in config SE... spune "tot". Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Smecheria este patentata de mult , de McIntosh . Are si mic acel dezavantaj , atacul grilei lampii finale cu o tensiune relativ mare.......dar merita . Micsorarea la o patrime a impedantei totale a primarului trafo out face aproape orice lampa ( chiar si cele clasificate ca fiind de RF ) sa devina " audiofila " . Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 ... atacul grilei lampii finale cu o tensiune relativ mare...Nu are "legatura" cu McIntosh.Unde vezi domnule hpavictor "atacul grilei lampii finale cu o tensiune relativ mare" aici ?! ,probabil in alt subiect...(cred ca ai gresit subiectul hpavictor ,sterge citatul cu referire McIntosh-nu are legatura cu subiectul in cauza). Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Acum vad ca ai facut o mica referire la un curent de g2 . Practic aia e singura smecherie pe care o vad eu pina acum.Nu Victor, diferenta e esentiala! Daca semnalul din grila lampii nu are referinta masa (ca la Mac) ci are catodul, e cu totul alta situatie. Incearca sa prinzi esenta. Semnalul de pe infasurarea din catod nu se mai scade din semnalul de intrare (semnalul din g1) Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Este punctul meu de vedere . Dar ma mai gandesc..... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Punctul dumneavoastra de vedere (hpavictor) nu corespunde realitati prezentate in subiect. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 O simpla masurare a THD in cele doua situatii adica sarcina in anod respectiv distribuita anod/catod si pt aceisi putere debitata in sarcina poate evidentia avantajele/dezavantajele celor doua configuratii Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 30, 2012 Partajează Postat Ianuarie 30, 2012 Asta e parerea mea... 1) Pornim de la un etaj simplu, pentoda SE in conexiune catod comun. Cuplajul la intrare se face prin transformator, deci etajul poate functiona fara legatura la masa de semnal, avand si sursa flotanta. Transformatorul de iesire este cu primarul cu 2 infasurari (sectiuni) simetrice inseriate (deci cu priza mediana). Notez cu A polul negativ al sursei de alimentare, punct pe care in general amatorii tind sa-l considere intotdeauna ca fiind masa. Aici A nu il consider si nu este masa. [Nu ma intereseaza masa, nu este relevanta aici, montajul poatefi analizat independent (flotant) fara a fi conectat in vreun fel la masa datorita transformatorului de la intrare si sursei flotante. Mai tarziu putem sa-i stabilim sau sa alegem si un punct de masa. Masa reprezinta doar un concept, o alegere a unui punct de referinta pe schema in ceea ce priveste masurarea potentialelor si a altir marimi relative! Nu conteaza aici - cel putin deocamdata...] Notez cu B priza mediana a primarului transformatorului de iesire, respectiv punctul de inseriere al celor doua sectiuni identice/simetrice ale primarului. Urmariti in continuare evolutia schemei, in care A si B vor fi de ajutor, acesta este motivul pentru care le-am ales. Deci: 1) - pentoda in SE, - etaj catod comun, - conexiune pentoda (grila ecran polarizata in CC fata de catod la o tensiune egala cu cea de alimentare, si este legata/decuplata la catod dpdv al semnalului). [de observat ca nu mentionez nimic despre masa, nu este relevanta: etajul nu este cu catodul "la masa" ci este catod comun (aceasta este denumirea in general corecta(!), grila ecran nu este conectata/decuplata dpdv al semnalului util la masa ci la catod (!), minusul sursei nu este la masa ci la punctul A (!)] Facem in continuare o modificare simpla "ca buna ziua": conectam grila ecran la priza mediana a primarului transformatorului de iesire. Ce rezulta: 2) - pentoda in SE - etaj catod comun - conexiune ULTRALINIAR Nimic nu ne impiedica sa redesenam schema, in speta desenam separat pe schema cele doua sectiuni ale primarului transformatorului, doar separandu-le dpdv grafic pe schema. Practic nu schimbam nimic electric in schema, doar dpdv grafic le redesenam, deci practic etajul ramane acelasi: 3) - pentoda in SE - etaj catod comun - conexiune ULTRALINIAR Intre punctele A si B avem o latura a unui ochi de retea. Ochiul acela este chiar circuitul DE IESIRE, in cazul etajului catod comun este denumit circuit ANODIC. Latura AB este aici constituita din inserierea a doua elemente simple: este o sectiune a primarului transformatorului inseriata cu sursa de alimentare. Bineinteles, pe aceasta latura putem schimba amplasarea celor doua componente serie, fara ca valorile curentilor continui si alternativi prin cele doua componente inseriate sa se schimbe in vreun fel, si bineinteles, fara ca valorile caderilor de teniune pe ele sa se modifice cu ceva, deci tensiunile la noduri si curentii prin latura nu se vor modifica. Bineinteles, circuitul nu se modifica cu nimic dpdv functional. Ce am obtinut: 4) - pentoda in SE - etaj catod comun - conexiune ULTRALINIAR Bineinteles, ochiul de retea mentionat mai sus si care constituie circuitul de IESIRE (sursa de alimentare poate face parte din el, de aceea trebuie decuplata!) include ca si mai inainte ambele sectiuni ale primarului transformatorului de iesire. In cazul etajului catod comun acest circuit de iesire este denumit generic circuit ANODIC sau "de anod". In cazul unui repetor pe catod (denumit si etaj anod comun), se numeste circuit de catod [in cazul repetorului pe catod, circuitul de catod este de fapt comun circuitelor de intrare si de iesire - de aceea acea RN 100% intrinseca pentru acest etaj!]. Deci in final am ajuns la un etaj ultraliniar SE cu pentoda in care ambele sectiuni ale primarului transformatorului de iesire fac parte din circuitul ANODIC. De ce din circuitul ANODIC? Pai... de remarcat ca in cazul in care exista si curenti de grila, intreaga sarcina si circuitul ANODIC mentionat vor fi parcurse numai si numai de curentul ANODIC, nu de curentul de catod. Curentul de catod ar include in acest caz si curentul de grila , iar acest curent de grila parte a curentului catodic se inchide prin circuitul de intrare dar nu trece si prin sarcina, prin sarcina trece numai si numai curentul ANODIC! De aceea in cazul etajului catod comun, circuitul de iesire se numeste generic circuit ANODIC iar sarcina este denumita generic sarcina ANODICA, asta INDIFERENT CUM DESENAM SCHEMA, nu conteaza ca desenam sarcina sau o parte a ei langa catod, in electronica nu "pictura" dicteaza! Am putea acum sa punem conexiunea de masa chiar si direct la anod: sarcina ramane in circuitul ANODIC iar etajul tot catod comun!!!! Intrebari: Exista aici vreo sarcina "distribuita"??? Nu, sarcina se afla in intregime in circuitul anodic. Este aici vreo parte a sarcinii situata "in catod"??? Nu, in catod se afla numai rezistenta de polarizare a grilei si condensatorul ei de decuplare, numai acestea sunt parcurse de intreg curentul de catod Ik = Ia+Ig. Da, s-ar putea sa gasiti pe niste forumuri de amatori ca ar fi "distribuita", amatorii obisnuiesc sa se exprime "pe langa". Ei bine, NU E ! Se poate vorbi de sarcina distribuita poate la Unity Gain McIntosh, unde o sectiune a primarului este parcursa intradevar de curentul de catod (curent de catod ce include si curentul de grila atunci cand acesta apare, Ik=Ia+Ig), pe cand tot acolo cealalta sectiune este parcursa numai de curentul anodic. Acolo s-ar putea afirma ca sarcina ar fi distribuita in cele doua circuite de anod si de catod, insa in multe situatii similare se prefera notiunea de CFB care subliniaza scopul si efectul principal obtinut. Cauza ce a determinat aceasta situatie este chiar ceea ce a observat primul aici misa in postul sau de la inceput: eliminarea din circuitul de intrare a acelei sectiuni de transformator; aceasta eliminare a fost facuta probabil de dragul "ineditului" si cu scopul -chipurile- de a obtine "castig in catod", desi pentru castigul unui etaj este relevanta tensiunea la bornele transformatorului de iesire, nu cea din catodul tubului, iar simularea s-a straduit sa prezinte "ce trebuia sa iasa". In cateva cuvinte, misa spusese totul acolo, dar cum se mai intampla, luati de val, lucrurile simple, importante si relevante se trec uneori cu vederea... mai ales cand sunt "impinsi de la spate" catre acea directie de catre unii si altii... Deci structura circuitului, unele afirmatii anterioare si vocabularul legat de acestea, cred eu ca sunt lamurite. Asra e parerea mea. Insa asta nu e totul, ar fi prea simplu asa... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum