Dr.L Postat Ianuarie 22, 2012 Partajează Postat Ianuarie 22, 2012 @Spitfire -imi pare sau sa-ti zic,l-am masurat prin cateva UPSuri,care imi pot arata puterea atat in VA cat si in W. Evident ca am mai masurat si alti consumatori,si rezultatele erau foarte apropiate de specificatiile lor.Si un neon de 36W,consuma cam 50-60WCe-i drept,corpurile de iluminat sunt philips!Si printr-o coincidenta,am si un montaj cu un droser romanesc,identic cu cel din poza,de 20W. El e prins de o carcasa de tabla,si pe partea opusa lui,tabla are >40 de grade . De fapt sunt 2 asemenea montaje,care au functionat alternativ,si erau la fel de calde Link spre comentariu
Spitfire Postat Ianuarie 22, 2012 Partajează Postat Ianuarie 22, 2012 Probabil aveti toate balasturile defecte(spire in scurt). Nici o grija, mi-am luat si eu "tzepe" de genul...Pt. un tub de 40W T12 situatia e urmatoarea:Ri tub=260 ohmi Utub=112V/0,43A XL drossel BIA40(0,82 Henry)=251 ohmi cos fi=0,45. Deci 230V X 0,43 X 0,45=44,5W consum total.Drossel-ul de 18/20W trebuie sa aiba ~1,35 Henry. Link spre comentariu
gica70 Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 "aceste balasturi mai noi sunt cu impendanta mai mica si fizic sunt mai mici in dimensiuni (deci astea tip bobina) si intr-adevar se incalzesc mult mai mult decat cele din poza de mai sus. S-a ajuns la solutia de a inseria 2 asemenea drosere pentru o functionare normala a tubului. Oare trebuie fazate la inseriere?."Doresc sa fiu mai explicit:1. Intr-uncircuit electric de ca I=U/Z daca impendanta scade curentul creste, implicit si efectul termic al curentului.2. Se stie ca balastul (cu bobina) mai are si rolul de a da acea supratensiune (cand intrerupe starterul circuitul) necesara amorsarii tubului. Daca cele 2 drosere nu sunt fazate corect, e posibil ca acea tensiune de autoinductie sa se anuleze. Link spre comentariu
Dr.L Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 Dar fazarea nu are sens doar cand se vorbeste de aceelasi circuit magnetic?Si cum balasturile au circuite magnetice separate (ca nu sunt pe aceelasi miez)... Link spre comentariu
gica70 Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 Eu am gandit asa ca orice intrerupere de circuit (si conectare) produce acea tensiune de autoinductie. Daca ea este suficienta ca amplitudine amorseaza tubul (stiti ca nu intodeauna se aprinde tubul de la primul clipocit).Daca acesta tensiune este in opozitie cu cealalta a celei de-a 2-a bobine (datorita sensului de infasurare diferit de-al celeilalte; dupa regula "Noii Drepte" ) este posibil ca acele tensiuni sa se anuleze ca efect. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 Observ acelasi mod de abordare a sensului de bobinare ca si cel de la topicul cu transformatoareO inductanta este o inductanta si luata separat ea nu este tratata la fizica cu impunerea unui sens de bobinare,este o "legare in serie" a mai multor spire(o singura spira nu are sens de bobinare) pt ca efectul cumulativ sa fie mai puternic,acest lucru petrecandu-se numai daca legarea lor se face dupa o regula numita de oameni "fazare"Tehnologic legarea in serie este echivalenta cu bobinarea in continuare a spirelor.Avem o bobina cu miez cilindric(un ansamblu simetric,fara stanga-dreapta sau sus-jos) si vrem sa o folosim in clasele primare sa predam elevilor despre polii magnetici.Daca avem un magnet si apropiem miezul bobinei alimentata in cc,acesta va fi atras sau respins.Daca sensul fortei nu-mi convine nu voi rebobina inductanta ci ori voi schimba polaritatea bateriei ori voi rasuci miezul cu 180 gradeSa ne intoarcem la balasturile noastre.Ele sant identice si le notam pinii cu a si b.Le punem in serie legam b de la bob. 1 cu a de la bobina 2.Cand curentul generat de retea trece prin cele 2 bobine,pe o alternanta vom avea cadere de tensiune egala pe ele si cu polaritatea sa zicem + pe pinii a.Cand reteua trece prin zero mai avem curent prin circuit din energia recuperata din bobine dar tensiunea pe acestea este cu - pe a dar tot egala.Daca bobina 2 este conectata invers ea se va comporta in circuit identic,numai in interiorul ei sensul fluxului va fi invers in timpul semialternantei de care am discutat.Faptul ca fluxul ei nu influenteaza cealalta bobina in circuit nu se va intampla nimic. Link spre comentariu
gica70 Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 Cred ca ai gresit schema; acolo e un circuit RL serie in c.a. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 nu inteleg ce am gresitR din atasament este tubul fluorescentincercati sa nu mai scrieti telegrafic,mai puneti argumente/descrieri/corecturi Link spre comentariu
gica70 Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 "Sa ne intoarcem la balasturile noastre.Ele sant identice si le notam pinii cu a si b.Le punem in serie legam b de la bob. 1 cu a de la bobina 2.Cand curentul generat de retea trece prin cele 2 bobine,pe o alternanta vom avea cadere de tensiune egala pe ele si cu polaritatea sa zicem + pe pinii a." Eu ma asteptam ca sa vad cele 2 bobine inseriate si bornele lor a,b..si, bineinteles, fazorii cum apar in cele 2 situatii.Eu vorbeam de tensiunile de autoinductie. Oricum multumesc. Link spre comentariu
Dr.L Postat Ianuarie 23, 2012 Partajează Postat Ianuarie 23, 2012 Pai tensiunea de autoinductie e fix opusa tensiunii care era la bornele bobinei cat ea era alimentata,iar acest lucru se intampla pt fiecare bobina in parte,in mod separat. Ce conteaza daca curentul circula de la a la b,sau de la b la a,cand bobinele sunt separate? Tensiunea autoindusa depinde de sensul curentului,si nu de care-i a sau b Link spre comentariu
validae Postat Aprilie 5, 2012 Partajează Postat Aprilie 5, 2012 Problema la balasturile electronice e ca alimenteaza tubul cu o tensiune CONTINUA pulsatorie.Nu e normal si asta cauzeaza innegrirea tubului la un capat. Droselele clasice nu au problema asta fiind reactante in serie cu tubul care e alimentat in curent alternativ.Dezavantajul celor clasice poate fi greutatea mare si COSTUL (motiv pentru care sunt inlocuite acum). Daca s-ar concepe scheme bune n-ar fi o problema, dar ce vand ei nu trebuie sa tina vesnic, n-ar mai face vanzare astfel.Ce putem noi sa facem e sa optimizam ce gasim pe piata ca sa devina cu adevarat ECONOMICE, nu mai scumpe decat curentul pe care-l consuma pe durata utilizarii. Link spre comentariu
Dr.L Postat Aprilie 5, 2012 Partajează Postat Aprilie 5, 2012 Imediat continua pulsatorie...e alternativa toata ziua si noaptea,doar ca are forma de unda dreptunghiulara (care,mai e netezita de bobina de balast) Link spre comentariu
validae Postat Aprilie 5, 2012 Partajează Postat Aprilie 5, 2012 In cazul tensiunii alternative dreptunghiulare, o asimetrie a celor doua alternante ar face ca un capat sa se uzeze mai tare. Link spre comentariu
Dr.L Postat Aprilie 5, 2012 Partajează Postat Aprilie 5, 2012 Ce conteaza ca balasturile electronice la 220V sunt in semipunte si nu au nici o legatura cu cele flyback la 12V... Link spre comentariu
blazeu Postat Aprilie 10, 2012 Partajează Postat Aprilie 10, 2012 Am mai trancanit si pe alte subiecte de discutie, balastul electronic a "urcat" in top ca urmare a scaderii pretului componentelor fata de cresterea pretului materialelor (kilogramele de cupru si fier ale balasturilor electromagnetice). Si cum banu' conduce lumea...Orice constructie reala de balast inductiv implica si o componenta rezistiva, pe care se va disipa caldura; din experienta personala, criterii economice impart balasturile inductive in proaste si foarte proaste; componenta inductiva mare incarca si reteaua noastra, motiv pentru care s-au aplicat diverse solutii de reducere al factorului de putere (ultimele generatii de lampi cu tub fluorescent au o configuratie LC serie: o parte din balast e reactanta capacitiva a unui condensator serie, circuitul lucrand ca un circuit rezonant la aprindere, economisindu-se material pentru bobina si miezul ei).Avantajul tehnic al balastului electronic (care mi se pare mie interesant) e amorsarea rapida si eliminarea clipirii stroboscopice. Tot exista bobina de limitare, insa frecventa ei de lucru fiind de 1000 de ori mai ridicata, gabaritul e semnificativ redus! Bineinteles, aceste constructii pot fi realizate mai bine (adica ceva mai scump) sau mai "economic".Problema calitatii e legata de faptul ca "rentabilitatea" impune reducerea costurilor, ceea ce mareste "riscul" defectarii oricarui produs de mare serie; pentru asta legea impune acordarea de garantie. Chestiunea eticii comerciale e veche, comerciantii necinstiti doritori de castiguri rapide pe seama unor adausuri enorme si care prezinta pretul mare ca "pret al calitatii" fiind si in viziunea mea demni de infernul comerciantilor...Legat de inegrirea tubului, cauza e intensitatea mare (=bombardarea prea intensa) si o anumita asimetrie constructiva a tubului, constructia balastului electronic EXCLUZAND existenta unei componente continue prin tub! (exista condensator serie sau divizor capacitiv, care inseamna acelasi lucru: in cazul unei asimetrii a undei, pe acel condensator se acumuleaza sarcina=tensiune continua si schema nu mai functioneaza) Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum