Sarcina variabila pentru o eoliana

[rasputin]

domnule raspuntin

de ce aveti aveti impresia ca desconsider legea lui ohm?

ori nu am inteles eu principiul de functionare a unui regulator de tensiune? din cate stiu la o crestere a puterii debitate de generator, ca tensiunea sa ramana constanta, se va modifica ceva, acel ceva fiind Intensitatea curentului si sa stiti ca P=U*I si pentru mine, ori daca avem o crestere a lui P,U=constant oare ce creste ca egalitatea sa exprime un adevar?

Deşi mă lăudai a zice pass, am să zic totuş

Matematic, legea lui Ohm, se scrie stfel: I=U/R. Pe limba noastră a cuvîntătoarelor, chestia spune că: Curentul ce trece printr-un rezistor de rezistenţă R, atunci cînd la capetele sale se aplică o tensiune U, este egal cu raportul dintre tensiune şi rezistenţa. Altfel spus, curentul ce străbate rezistorul este direct proporşional cu tensiunea aplicată la capetele rezistorului şi invers proprţional cu rezistenţa acestui rezistor. Deci nu puteri sau alte minunăţii.

Deci, bre tovarăşi, un rezistor nu este suscceptibil de suprasarcină. Un motor, un transformator, un generator, poate intra în regim de suprasarcină, un rezistor nu poate intra în asfel de regim.

Un rezistor alimentat cu tensiune nominală, colac peste pupăză şi stabilizată, nu va fi să fie străbătut în veci de un curent mai mare decît curentul său nominal. Chestia asta o spune legea lui Ohm.

Pot supravolta rezistorul (nu e cazul aici, aţi specificat tensiune constantă) şi evident creşte curentul prin el, treaba e că asta nu e suprasarcină, îi zice supravoltare. Deci, în condiţiile date, curentul prin rezistor nu creşte, puterea disipată nu se măreşte.

La creşterea vitezei vîntului nu creşte puterea debitată de generator. Dacă pînă la această creştere de viteză, generatorul alimenta rezistorul de 500W, şi la creşterea de viteză tot 500W debitează. Că ar putea debita peste 500W e adevărat, ar putea, de debitat nu o face. Pentru a şi debita are nevoie a-i fi conectată la borne o sarcină suplimentară. Deci pentru a debita 1500w este nevoie a cupla rezistorul de 500W şi cel de 1000W. Dacă avem cuplat doar rezistorul de 500W, eoliana în cauză poate trece prin ce-a mai aprigă vijelie, tot 500W v-a debita.

Ce creşte, atunci cînd creşte viteza vîntului, este tensiunea la borne. Partea proastă e că v-aţi tăiat singur craca impunînd tensiune stabilizată, pînă şi puterea aia suplimentară ce ar fi fost disipată pe rezistorul supravoltat în acest caz dispare.

 

Îmi pun o întrebare, dacă lucruri elementare vă scapă, cam cît de îndreptăţit sînteţi în a concepe automatizări?

Mai merită oare să mă leg şi de funcţionarea regulatorului de tensiune?

[gica70]

Si atunci de ce se ard rezistentele in amplificatoare, de ex!"Altfel spus, curentul ce străbate rezistorul este direct proporşional cu tensiunea aplicată la capetele rezistorului şi invers proprţional cu rezistenţa acestui rezistor. Deci nu puteri sau alte minunăţii.Deci, bre tovarăşi, un rezistor nu este suscceptibil de suprasarcină. Un motor, un transformator, un generator, poate intra în regim de suprasarcină, un rezistor nu poate intra în asfel de regim." Ia citeste, acum, ce-ai scris!

[sever_adrian]

aaaaa.......acum am intelesDeci daca vrem sa ne punem eoliana va trebui sa calculam suma algebrica (fie serie fie paralel) a tuturor rezistentelor din locuinta + toleranta in cazul in care mai bagam ceva in priza si in functie de asta sa cumparam eoliana.acuma da....acuma m-am lamurit si euimi cer scuze pentru deranj

[rasputin]

Colegul gica70 zice:

Si atunci de ce se ard rezistentele in amplificatoare, de ex!

"Altfel spus, curentul ce străbate rezistorul este direct proporşional cu tensiunea aplicată la capetele rezistorului şi invers proprţional cu rezistenţa acestui rezistor. Deci nu puteri sau alte minunăţii.

Deci, bre tovarăşi, un rezistor nu este suscceptibil de suprasarcină. Un motor, un transformator, un generator, poate intra în regim de suprasarcină, un rezistor nu poate intra în asfel de regim." Ia citeste, acum, ce-ai scris!

 

Deşi nu e de natură a argumenta sau contrazice de ce nu se pot utiliza releele termice, voi răspunde acestei întrebări, pentru ca apoi să abordez anumite noţiuni ce par a nu se şti.

Deci, arderea rezistenţelor( piesele din amplificatoare evident) poate avea drept cauză:

- îmbătrînirea materialului din care a fost realizat rezistorul,

- folosirea de rezistori slab calitativi,

- o ventilare insuficientă a spaţiului unde este plasat rezistorul,

- o proiectare deficitară a amplificatorului,

- defectarea unor componente active (pot fi şi pasive, dar ponderea parcă înclină spre active)

Ultima cauză conduce la aplicarea unor tensiuni crescute pe rezistorul în cauză. Firesc, conform legii lui Ohm, curentul ce va trece prin rezistor va creşte, asta evident că sporeşte cantitatea de căldură degajată prin efect Joule-Lentz. Cum rezistorul este dimensionat a disipa o anumită cantitate de căldură, surplusul venit în urma supravoltării va rămîne în corpul rezistenţei determinînd supraîncălzirea acesteia. Evident, peste o anumită valoare a supraîncălziri se produce distrugerea rezistorului.

Din punct de vedere energetic, sursa de tensiune la bornele căreia avem legat rezistorul, percepe fenomenele ce au loc în rezistor, drept consum de putere. Am văzut mai sus că rezistorul nu acumulează această putere el o disipă sub formă de căldură. Cum în circuitele electrice mărimile cu care se operează sînt preponderent mărimi electrice, firesc pe corpul rezistorului nu este marcată căldura disipată, avînd ca unitate de măsură joule-ul, este marcată o putere, îi mai zice şi nominală, în fapt reprezintă puterea ce poate fi disipată de rezistor în mod continuu, fără a se produce degradarea sa fizică.

Penultima dintre cauzele enumerate a fi răspunzătoare de arderea unui rezistor, prin asta îşi face prezenţa, se depăşeşte puterea disipată.

Cam atît la capitolul cauze, de reţinut e puterea disipată, ce reprezintă ea. Pe corpul unei rezistenţe folosite în montajele electronice este trecută tocmai această putere. Cel ce se ocupă de proiectare trebui a calcula, într-un anume punct al unei scheme, ce valoare trebui a avea , ca putere, o anume rezistenţă şi va fi să aleagă în cunoştinţă de cauză.

În cazul subiectului nostru, rezistorii în cauză, au marcaţi pe ei tot puterea disipată, mai au marcată şi tensiunea nominală de lucru, asta pentru a arăta condiţia în care ei disipă puterea marcată. Sub această tensiune puterea disipată, în mod evident scade, deşi fizic rezistorul poate disipa mai mult. Peste tensiunea nominală, evident desigur, creşte şi puterea disipată. Problema e că se ajunge în situaţia în care se depăşeşte valoarea garantată de producător, caz în care deşi se consumă putere, se generează căldură, ea nu poate fi cedată mediului, se acumulează în rezistor şi duce la distrugerea lui. Treaba asta însă nu este suprasarcină, suprasarcina iaşte un alt ceva. În exemplul sugerat de colegul nostru nici măcar în acest regim nu se poate ajunge, avem o sursă de tensiune a cărei valoare este păstrată constantă, asta prin regulatorul de tensiune indicat de dînsul.

Să vedem ce iaşte totuş suprasarcina

Un transformator este construit pentru a alimenta un consumator sau grup de consumatori, el este definit de o serie de parametrii între care şi puterea nominală. În baza acestei puteri noi putem alimenta din transformatorul în cauză un grup sau un consumator, a cărui sau a căror putere însumată nu depăşeşte puterea nominală a transformatorului, regimul de lucru fiind numit şi regim nominal. În momentul în care se depăşeşte această putere regimul de lucru se numeşte regim de suprasarcină. Deşi uzual un transformator admite suprasarcini de scurtă durată el este protejat împotriva acestui regim prin ceea ce se cheamă generic, protecţia la suprasarcină.

Un generator poate intra şi el în regim de suprasarcină, suma puterilor cerute de consumatori depăşind puterea nominală a generatorului. Deci o sarcină mai mare decît poate el duce, o supra sarcină. Evident că şi generatoarele sînt protejate împotriva unui astfel de regim de funcţionare anormal.

Un motor electric are menirea a asigura la arbore o anumită putere mecanică numită nominală, pentru asta consumînd o anumită putere electrică. Necesarul de putere mecanică este sarcina motorului. Dacă din varii motive puterea mecanică cerută motorului creşte, deci creşte sarcina, atunci motorul intră în regim de suprasarcină, cu toate ce decurg din asta. Protecţia la suprasarcină în acest caz se realizează cu, mărul discordiei al acestui subiect, releul termic.

În cazul în care puterea cerută de consumatori este mai mică decît puterea pe care o poate oferi sursa (transformator, motor, generator) nu înseamnă că sursa va debita pe aceşti consumatori puterea ce o poate debita ea. Pur şi simplu consumatorii îşi iau exact cît spaecifică puterile lor nominale, sursele lucrînd subîncărcate. Că este aşa o dovedeşte faptul că, în momentele din zi cînd reţeaua electrică nu este încărcată cu consumatori, puterea disponibilă a reţelei nu tinde să prăjească consumatorii aflaţi în funcţiune. Asta aşa pentru că poate, are de unde, şi de ce să nu le bage pe gît ăstora puţini şi mici.?

În toate cele trei cazuri de mai sus vorbim de puteri utile pe care motorul, generatorul, respectiv transformatorul le oferă unor consumatori, astea nu sînt puteri disipate ca în cazul rezistorului. Evident şi aici intervin puteri disipate, nu mai departe vedeţi necesitatea sistemelor de răcire pentru oricare din cele trei exemple. Ele nu sînt de natură a prejudicia înţelegerea fenomenelor aşa că putem să le omitem.

În toate cele trei cazuri de mai sus, dacă se cere o putere mai mare decît pot da ele se intră în suprasarcină.

Rezistorul este un consumator, o sarcină pentru sursa de alimentare, el nu trebui a răspunde cerinţelor unui alt consumator, nu trebui a asigura o sarcină cuiva. Lui nu îi este cerut nimic, deci dacă nu îi este cerut nu putem să ne punem problema că îi va fi cerut mai mult decît poate da. El nu intră în suprasarcină. El va fi să dezvolte mereu aceeaşi cantitate de căldură, va disipa mereu aceeaşi putere electrică, alimentat fiind cu tensiunea nominală.

Un rezistor, atît în miez de iarnă cît şi în miez de vară va disipa aceeaşi putere electrică. Oricît de mare sau mică va fi sarcina termică a incintei în care se află rezistorul, mereu va disipa aceeaşi putere. Că sînt toate şansele ca acolo unde se cere mai multă putere decît poate el disipa, să nu se ajungă în veci la o temperatură dorită, este adevărat. Cu toate astea el nu intră în regim de suprasarcină, nu va disipa mai multă putere, legea conaşului Ohm nu+l lasă.

 

 

Colegul sever_adrian zice:

 

aaaaa.......acum am inteles

Deci daca vrem sa ne punem eoliana va trebui sa calculam suma algebrica (fie serie fie paralel) a tuturor rezistentelor din locuinta + toleranta in cazul in care mai bagam ceva in priza si in functie de asta sa cumparam eoliana.

acuma da....acuma m-am lamurit si eu

imi cer scuze pentru deranj

 

La cît de bine stăpîneşti noţiunile de bază nu mă miră ce ai înţeles. Citeşte cele de mai sus şi poate vei înţelege de ce un rezistor alimentat la tensiune constantă (dată de regulator), indiferent de cît de potentă este sursa din care este alimentat nu ajunge în regim de suprasarcină şi nici în situaţia de a disipa mai multă putere. Ce-ţi e şi cu Ohm ista, încurcă socotelile oamenilor.

De nu am reuşit a duce explicaţia atît de jos încît să poţi înţelege, e adevărat, e vina mea. În acest caz nu poţi decît a contempla becul pe care îl aprinzi şi să te întrebi de ce oare hergheliie de megawaţi ale sistemului naţional nu dau busna peste umilul bec.

 

Cam asta e, parte din explicaţii vizează pe cei ce doar citesc subiectul şi nu participă la el. Am încercat să nu las a se înţelege lucruri eronate, nu îndemn pe nimeni să creadă doar pentru că aşa zice popa. Folosiţi cu încredere manuale şi lucrări de specialitate, dacă lucrurile nu sunt conforme cu cele scrise pe acolo, mă luaţi de urechi şi stăm de vorbă.

Legat de espresiile matematice ale legilor din fizică, din tehnică la modul general.

Fără doar şi poate matematica este ştiinţa a tot cuprinzătoare, relaţiile ei leagă faptic cauzele de efect, ne oferă relaţii cantitative a legăturilor cauză- efect. Numai simpla memorare a acestor relaţii nu este garanţia că stăpîniţi şi faptic modul în care decurg fenomenele, căutaţi a înţelege care din mărimile unei relaţii este cauza şi care este efectul. Matematica nu ne spune asta, ea ne spune că dacă ştiu cauza pot calcula efectul, iar dacă cunosc efectul pot deduce cauza ce la produs, perfect adevărat, dar nu suficient pentru a înţelege fenomenele.

Sper să poată fi înţelese, destul de lesne, cele de mai sus. Cred că e suficient doar un dram de raţiune, un dram ce se pare că nu mai are loc de orgolii şifonate.

No, capăt de linie, vă rugăm coborîţi din vagoane.

[gica70]

Si de ce atunci resourile nu au relee de tensiune pe ele (in paralel cu resoul iar contactul in serie) ca la supravoltare sa declanseze ci sunt tot relee de curent de suprasarcina (sigurante) ca acelea care se folosesc la motoare?!. Eu am inteles ce zici dar te contrazici si esti cam confuz..de-atata elocinta!

[rasputin]

Si de ce atunci resourile nu au relee de tensiune pe ele (in paralel cu resoul iar contactul in serie) ca la supravoltare sa declanseze ci sunt tot relee de curent de suprasarcina (sigurante) ca acelea care se folosesc la motoare?!. Eu am inteles ce zici dar te contrazici si esti cam confuz..de-atata elocinta!

Cine să supravolteze reşourile? Tensiunea reţelei este standardizată, cu limitele impuse de standard, reşoul este gîndit şi construit a disipa putere în aceste limite. Reşoul nu are pe el siguranţe, cele de pe circuitul casei asigură protecţia instalaţiei electrice nu a reşoului, ele au menirea a izola un defect apărut la reşou faţă de instalaţia casei.Da ele au menirea a lucra la suprasarcină şi scurtcircuit, că la capitolul suprasarcină nu strălucesc, stă dovadă că protecţia la suprasarcină a motoarelor se face cu ajutorul releelor termice iar scurtcircuitul cade îm seama siguranţelor. Escepţie de la regulă fac motoarele de putere mică ce acţionează utilaje în a căror funcţionare riscul apariţiei regimului de suprasarcină este ca şi inexistent, în acest caz se utilizează doar siguranţe.Acum e rîndul meu să întreb Curentul ce trece printr-un rezistor ( reşou de 1000W) alimentat dintr-o sursă de tensiune constantă, cum a specificat colegul nostru, cu puterea de 3000W, va fi egal, mai mare sau mai mic decăt în cazul în care sursa ar avea 10000W? În fapt disputa a pornit de la asta.

[gica70]

"În fapt disputa a pornit de la asta."Renunt si eu la disputa; daca nu ai observat ca aceasta intrebare era retorica si cu putin umor..ce sa mai zic..decat ca acel resou intra in suprasarcina atunci cand incalzeste heliu lichid! Desigur si asta e o gluma. Toate cele bune.

[sever_adrian]

domnule rasputin nu stiu cum sa va expic ca nu e vorba de nici un orgoliu sifonat

E vorba de LIMBA ROMANA care se pare ca nu o stapaniti suficient de bine incat sa ma intelegeti si lasati-ma cu explicatii coborate suficient de jos ca deja m-am saturat de subiectul acesta.

O spun pentru ultima data si uitati ca o spus si cu litere mari poate reusiti sa cititi corect

Am inteles gresit datele problemei si anume in circuitul meu apar si baterii

 

Acuma daca apar aceste baterii bineinteles ca alimentarea rezistorilor va porni din acestea. Prin introducerea releelor in paralel cu incarcarea bateriilor ca si circuit de comanda inseamna ca la o intensitate marita releul va actiona prin contactul normal deschis (care va devenii inchis daca nu stiati) si va asigura continuitatea alimentarii rezistorului mai mare astfel incat sa nu consume bateriile in 20 de minute pentru ca nu avem suficient vant. Asta insemna o automatizare corecta.

Acuma ati inteles ???

Bun. Acuma explicati-mi cum mama dracu acest circuit de comanda va limita puterea oferita de eoliana????

[eugeniusro]

Eu nu ma gandesc ca se vor arde asa usor rezistentele alea, mai degaraba ma gandeam ca problema este ca atunci cand are o sarcina prea mare eoliana porneste greu sau nu mai porneste, problema poate apare si de la o proasta dimensionare a instalatiei, din acest motiv am postat mai inainte o formula de calcul pentru dimensionarea puterii instalatiei, in functie de razultatul acestui calcul se va dimensiona si generatorul actionat de eoliana, ceva ma face sa cred ca a fost invers omul a avut un generator si ia pus o elice pe el si vrea sa produca curent, nu cred ca a facut nici o dimensionare a palelor si de aici problema cu sarcina.

[rasputin]

Acuma daca apar aceste baterii bineinteles ca alimentarea rezistorilor va porni din acestea. Prin introducerea releelor in paralel cu incarcarea bateriilor ca si circuit de comanda inseamna ca la o intensitate marita releul va actiona prin contactul normal deschis (care va devenii inchis daca nu stiati) si va asigura continuitatea alimentarii rezistorului mai mare astfel incat sa nu consume bateriile in 20 de minute pentru ca nu avem suficient vant. Asta insemna o automatizare corecta.

Acuma ati inteles ???

Bun. Acuma explicati-mi cum mama dracu acest circuit de comanda va limita puterea oferita de eoliana????

Înainte de a esplica cum stă treaba cu limitarea, nimerit este a înţelege instalaţia de care faceţi vorbire.

Deci, ziceţi că rezistorii sînt alimentaţi din baterii, chestia asta cred că am înţeles-o bine. Nu înţeleg în schimb cele ce urmează, nu înţeleg configuraţia fizică de care vorbiţi, aşa că nu mă apuc să întreb nimic despre acel curent, nu acum , după ce înţeleg configuraţia am să întreb aproape sigur.

[sever_adrian]

Desi is afon la desen o sa incerc sa fac unul din care sa intelegeti la ce ma refer. Daca il fac sa se inteleaga ca daca nu, nu o sa il pun sa aiba colegii de forum de ce rade

[gica70]

"afon la desen" Da' la muzica cum esti?

[sever_adrian]

scuze de exprimare

[sever_adrian]

Of, of, of, se pare ca pe domnul razvanxkr nu-l mai intereseaza subiectul acesta .

Daca asa sta treaba macar eu sa intreb eu sa raspund

Domnule rasputin, dar si pentru cei interesati, atata ati fost de "aprins" sa imi demonstrati ca nu se poate, enuntand teorie care vreau sa va spun ca o cunosc deja, incat nici nu ati observat un detaliu care l-am introdus eronat (intentionat) in ecuatie. Sa recapitulam:

V-am spus de la bun inceput ca am inteles gresit cerinta, la mine in circuit fiind introduse si baterii.

Acum daca avem tensiune redresata si regulata pentru a incarca acele baterii, de unde sa avem 210 V care sa treaca prin releu? Si ma mir ca nu v-am dat de gandit cand v-am spus ca introducem releul in paralel cu incarcarea. Sa va descriu si circuitul daca tot nu v-ati dat cu seama pana acuma.

Se introduce releul in circuit in paralel cu incarcarea astfel incat daca eoliana functioneaza si prin releu va trece curent, ei bine acel curent nu va alimenta rezistorul cum poate v-ati gandit ci va alimenta bobina unui contactor, contactor care va asigura continuitatea alimentarii rezistorului. Calculele pentru setarea releului raman valabile insa cu alte valori.

Treaba urata ii cu utilizarea corespunzatoare a acelor rezistori.

Daca lasam la o parte tot ce sa scris pana acum se observa ca domnul razvanxkr detine 2 rezistori de 1000W si unul de 500W. Implemetarea corecta a unei automatizari in acest sistem ar presupune ca (indiferent de metoda aleasa) in functie de puterea debitata de eoliana sa fie alimentat rezistorul de 500, dupa aceea cel de 1000, la o crestere si mai mare combinarea celui de 500 cu unul de 1000 ca la o crestere si mai mare sistemul sa renunte la rezistorul de 500 si sa alimenteze cei doi rezistori de 1000 si intr-un final la puterea maxima sa fie alimentati toti 3 rezistorii

Cam multe cerinte cu date insuficiente.

Numai bine la toata lumea.

[rasputin]

sever_adrian, scrie:

Domnule rasputin, dar si pentru cei interesati, atata ati fost de "aprins" sa imi demonstrati ca nu se poate, enuntand teorie care vreau sa va spun ca o cunosc deja, incat nici nu ati observat un detaliu care l-am introdus eronat (intentionat) in ecuatie.

 

Nu, nu am dat atenţie la cele scrise eronat atît din greşeală sau (şi) intenţionat. Eu am pus sub semnul întrebării principiul ce sugeraţi a sta la baza acestei automatizări. Releul termic lucrează la suprasarcină iar rezistorul nu este susceptibil de suprasarcină, chestiile astea două nu se împacă.

După postul în care sugeraţi că nu pricep cele scrise în română, nu mi-am mai bătut capul a-mi imagina ce şi cum, aşteptam o descriere a celor ce consideraţi că pot rezolva problema. Acu' trebui a înţelege că descrierea este mai jos

 

sever_adrian, scrie:

Sa va descriu si circuitul daca tot nu v-ati dat cu seama pana acuma.

Se introduce releul in circuit in paralel cu incarcarea astfel incat daca eoliana functioneaza si prin releu va trece curent, ei bine acel curent nu va alimenta rezistorul cum poate v-ati gandit ci va alimenta bobina unui contactor, contactor care va asigura continuitatea alimentarii rezistorului. Calculele pentru setarea releului raman valabile insa cu alte valori.

 

Nu, nu mi-am dat seama pînă acum, aşa cum nu-mi dau seama nici acum de ce credeţi că cele descrise sînt de natură a funcţiona.

Nu mă apuc să contrazic cele scrise mai sus, cele scrise îngroşat. Prefer să reconfirmaţi că cele scrise nu conţin erori intenţionate, ba mai mult ar fi de dorit un desen, oricît de stîngaci ar fi el din punct de vedere artistic, dar să reflecte cele ce gîndiţi că ar fi circuitul de automatizare.

Revedeţi cele scrise îngroşat, verificaţi modul de funcţionare, după aia îmi dau şi eu cu părerea.