Incarcare acumulator de la panou solar,in comutatie.

[Vizitator pisica matache]

Imi pare rau pentru interesul aratat dar e taman invers: termistorul e neliniar pe intervalul -10grC la +60grC, oricate calcule fac, in orice configuratii, nu reusesc sa-l aduc la o forma liniara acceptabila. De aceea ar trebui adoptat un LM234 (2lei) care este un generator de curent constant in functie de temperatura si care poate asigura liniaritatea perfecta dorita.Vad o alta problema, tensiunea MPP scade cu 6 procente la iluminare slaba, cum ar trebui procedat? Poate ca n-ar strica a se fixa la 0,5-0,51V pentru o iluminare mai mica. Trebuie subliniat ca daca tensiunea MPP este reglata mai mare, graficul este foarte abrupt in acea zona si se pierde mult mai mult decat un MPP reglat un pic mai mic, unde graficul e mult mai avantajos. Ar mai fi si solutia cu un opto care sa scoata din terminalul 2 ceva curent (mic) in functie de iluminare dar cele doua sisteme trebuie bine potrivite ca opto sa micsoreze cu 6% MPP la 200W/mp (multe incercari practice). Exista la opto (fotodiode, fototranzistoare, etc) o oarece deriva de la o componenta la alta.Asadar cam ce solutie s-ar dori, eu as avea nevoie sa stiu pentru stabilirea MPP si implicit, pentru ponderea LM234 in toata povestea.

Este drept ca tensiunea mpp scade cu 6%,la iluminare slaba,dar la aceeasi iluminare curentul scade cu 80%;puterea livrata de panou este deja mica.Cred totusi ca mai importanta este corectia functie de temperatura.Solutia ideala de a urmari VMPP,tinand cont de toate variabilele ce pot aparea,este folosirea unei celule,sau a unei bucati de celula,montata in panou.Tensiunea culeasa de pe aceasta celula,aplificata de 36 de ori ar servi ca tensiune in pinul 2.E drept ca la un panou deja construit,solutia nu merge aplicata.Posteaza te rog,cand timpul iti va permite,varianta cu LM234,fara corectia functie de iluminare;desi eu vad functionala si varianta cu dioda,senzor de temperatura....

[Vizitator smilex]

Ultimele gaselnite:Am pus BD+100/5W (BD pe un mic radiator-2W) pentru a extrage curentul generat la 5% umplere cu bateria incarcata. Poate nu e necesar, se poate infirma practic.Zener de 13V3 combinat (sau 431 cu reglaj).La LM234 rezistor de 45 ohmi, asta trebuie sa fie ponderea, se poate cu 47 in paralel cu 1K.70-80uH pt. 7-8A la acea frecventa.220K la eroare pentru tensiune mai precisa de 2,5V in 2-CI (am calculat efectul 234 cu 2,5mA strict prin 1K).

[scormonel]

Ia uitati ce am gasit pe aceiasi tema.

 

http://www.f.i.l.e.h.o.s.t.r.o./2998984/SMPS_pdf

[Vizitator tyc]

Linkul e de la un magazin? Sau produs? Oricum,spune unde e punct si unde nu.

[scormonel]

Link-ul este de la un fisier ce se poate download-a. Este pe serverul f.i.l.e.h.o.s.t dar forumul are un comportament aiurea si unic, nu ma lasa sa pun numele complet, asa ca am pus puncte intre litere. Adresa este corecta daca elimini punctele si adaugi la numele serverului punct ro.

[Vizitator]

aici am gasit tematica apropiata

http://wndw.net/pdf/wndw2-en/ch07-solar.pdf

[Vizitator catakate]

Felicitari tuturor contributorilor la acest thread! Am citit toate cele 15 pagini (intelegand sper cam 75% ) si a fost o placere.Am cautat fara succes un "proiect final" si am cateva nelamuriri in ce priveste partea de incarcare a acumulatorului. Practic aveam impresia ca discutia ar trebui sa fie abia la jumate. Dupa stiinta mea lipsesc compensarea in functie de temperatura a tensiunii de incarcare in primul stagiu (ar trebui sa fie 3, bulk sau boost, absorption sau equalization si float sau end of charge), cresterea tensiunii si furnizarea unui curent constant dar mic in cel de-al doilea si mentinerea unei tensiuni de fix 13,6V (13,7 in recomandarile unora) in cel de-al treilea. Decuplarea acumulatorului inseamna descarcarea in gol a acestuia, singura varianta de a-l pastra incarcat este tensiunea de float. La astea e util a se adauga o protectie la descarcare a acumulatorului prin deconectarea consumatorilor undeva putin mai sus de 11V si reconectarea lor la circa 12,6V.Am nevoie de un charger care sa includa toate astea insa nu am posibilitatea sa il construiesc. Exista vreun coleg cu timp si chef de munca?

[Vizitator pisica matache]

Am cumparat recent patru panouri de 235W/30V iesire.Vreu sa construiesc un controller pentru ele,care sa primeasca la intrare 120V,iar pe iesire sa livreze 14,5V la maxim 100A.Posibil sa mai cumpar cateva,asdar tensiunea de intrare ar putea creste.Am de ales intre doua variante;prima un buck,a doua o punte sau semipunte,cu traf.Nu stiu care varianta ar fi de preferat,ca randament.Desi buck e mai simplu,daca randamentul e mai bun cu traf,as merge pe traf.

[Vizitator smilex]

In principiu, orice stabilizata (punte, etc) va contine si un buck. Nu configuratia face randamentul. Cu cat diferenta dintre tensiuni in/out e mai mare, cu atat te apropii de traf. Traful in sine introduce pierderi, dar lipsa lui, in cazul diferentei mari, obliga folosirea unor componente capabile de curentii de la tensiune mica si rezistente la tensiunea mare. Cele doua calitati se combat, iar acele componente care pot asta, sunt rare si scumpe. Trebuie sa te opresti la niste date concrete in ce priveste tensiunea, deci iti recomand sa astepti si sa vezi la cate panouri te opresti.

[Vizitator pisica matache]

Cred ca merg pe varianta conectarii in serie a patru panouri;daca mai iau inca patru,le fac si lor alta sursa.Datele exacte ar fi:tensiune intrare,fix 120V,asta e punctul optim de tensiune,pe care trebuie sa-l pastrez pe panouri,iesire 10-14,5V la 100A.Am trafuri EE55 deja bobinate,cred ca au fost semipunte,deci dimensionate pt 150V.Le-as putea folosi aici in punte,sau forward,nemodificate...Ma gandesc sa incerc redresarea sincrona,pt a micsora puterea disipata pe diode,dar trebuie sa mai citesc,sa vad cum pot comanda mosfeturile respective.O sa incropesc si o schema...

[Vizitator smilex]

Forward cu doua simplifica mult redresarea cu MOS. Bobineaza ceva spire pe traf in incercarea de a afla cate spire are in primar si secundar.Nu se pot pune panourile in paralel? Teoretic ar avea acelasi mppt. Ar simplifica mult doar cu buck. Sau si aici eviti pierderi pe conductoare?

[Vizitator pisica matache]

E bun si forward,mai ales ca sunt familiarizat cu el,de la invertorul de sudura.Am gasit totusi si o schema simpla si pentru redresarea sicrona la full bridge. http://www.ti.com.cn/cn/lit/an/slua287/slua287.pdf

La forward pare si mai simplu .. http://www.ti.com/lit/ml/slup175/slup175.pdf

Se pot pune panourile in paralel,dar ma avantajeaza o tensiune mare.Un motiv ar fi conductoarele,dar nu numai...Vreau sa incerc sa alimentez diverse chestii,direct din panouri;asta in timpul zilei cand e soare.Daca as obtine cca 300V,asta insemnand 10 panuri,as putea alimenta direct tot ce are sursa in comutatie,iar printr-o punte H,sa alimentez cu sinus modificat sau pur,de ex frigiderul,sau o pompa care sa traga apa din fantana,etc.Asta cand acumulatorii ar fi incarcati,iar energia s-ar pierde.

In sfarsit idei nastrusnice de-ale mele....

[Vizitator tyc]

120->24? cand tensiunea e mica si curentul e asemanator ...Am ceva 140V... 28Vdc intrare si 24Vdc/6A iesire ...te intereseaza de model ? Acum nu le pot desface ,mai exact nu le pot monta la loc .La puteri mari e important regimul termic.Halfbridge e cam mica pt 1,5kW , fullbridge e mai potrivit ;sant ceva IR **** drivere cu oscilator la care adaugi elementele de executie (MOS-ii) si cam asta e .

[Vizitator pisica matache]

M-am uitat sa fac comparatie intre puterea disipata pe o dioda,respectiv pe un mosfet.

http://www.szapl.com/manage/images/DSEI2x121-02A.pdf

Peste 1V la 100A,la dioda.

La un mosfet,la acelasi curent,cca 0,3V;deci o putere disipata de trei ori mai mica..

http://www.irf.com/product-info/datashe ... 468pbf.pdf

Ca pret,sunt cam la fel...

[Vizitator smilex]

Dar te uiti la terminale? Poate ca duci 100A cu acea dioda, dar cu MOS-ul cu terminale sub 1mmp am indoieli, ar fi o densitate de peste 100, pistolul tau de lipit ar fi mic copil. In plus, MOS-ul necesita comanda si nu de oricare, acela are 20n la intrare. Dioda e de 200V, MOS-ul de 100. Si tot respectul pentru IR, dar IXYS e altceva. Hai sa fim obiectivi. Cred ca poti realiza redresarea MOS, dar nu e ieftin, ci destul de departe de redresarea cu diode. In cazul in speta, ar fi necesare 4-5 MOS ca sa obtii un curent acceptabil pe terminale pentru o functionare indelungata. Iar comanda lor nu e usoara. Vrei un MOS comparabil cu dioda IXYS? IXFN340N07 sau STE250NS10. Sau alta varianta in SOT227. Uita-te si la AUIRF3004WL (cu traf), arata mai acceptabil.