Incarcare acumulator de la panou solar,in comutatie.

[Vizitator smilex]

Ma bucur ca te multumeste varianta simpla, si eu sunt adeptul simplitatii.Nu stiu despre curentul rezidual, dar as ramane la cei 4%, este nevoie de semnalizarea atingerii tensiunii pe acumulator pentru a scadea tensiunea in 2-CI. Acea semnalizare poate lua si rolul stabilizatorului paralel. La 4%, nu ca ar conta, parca comutatia completa a MOS-ului e mai sigura. Ramane la aprecierea fiecaruia...Graficul derivei termice este vital pentru stabilirea valorii unui termistor si ponderea lui in divizorul din 2-CI. Un prim pas ar putea fi facut acum, iarna, urmand ca primavara si vara sa se traseze graficul in mod practic, urmarind la fiecare temperatura vizata tensiunea care ofera maximul de curent de incarcare, nu pe un acumulator care poate avea tensiuni diferite, ci pe un zener de putere simulat. Asta e...Atrag atentia asupra randamentului diodelor redresoare (evident vorbim numai de schottky). Exista diode de curent mai mic care au o cadere de tensiune mai mica decat cele de curent mare. Trebuie cautate in datasheeturi solutiile cele mai bune pentru o situatie data. Am sa dau exemplu o dioda de 5A, SR540 comparativ cu MBR3045 pentru un panou de 10W adica 0,7A. Se observa superioritatea neta a diodei SR540. As merge mai departe si as zice ca pentru un panou de 100W se pot pune in paralel 5 astfel de diode pt. 7A, si s-ar obtine un randament mai bun decat orice MBR. Asa cum zic, trebuie cautare...Nu mai spun de MOS: Rds cat mai mic, capacitate cat mai mica, etc. La prima vedere, IRF5305PBF, dar asta e ceea ce am, sigur sunt altele si mai potrivite.

[Vizitator pisica matache]

Am testat in seara asta varianta completa,cu mosfet.Am folosit un IRF9530,altul n-am gasit.Pot spune ca functioneaza conform asteptarilor;sub 13,5V cat am reglat din zennere tensiunea pe iesire,tensiunea de intrare este mentinuta constanta,16,35V cat am reglat-0.Daca cresc rezistenta sarcinii,tensiunea de iesire creste pana la 13,5V ramanand apoi constanta.In cazul asta insa tensiunea pe intrare creste,peste pragul programat.In cazul unei baterii descarcate tensiunea pe panou va fi mentinuta in punctul optim,iar la sfarsitul incarcarii,tensiunea va fi mentinuta la o valoare fixa,cea de pe panou crescand.Tensiunea pe iesire se mentine stabila chiar si fara sarcina,caz in care am masurat un timp on de 5-6%,la o tensiune pe intrare de 20V.La tranzistorul din pinul 2 n-am folosit diodele BE,ci doar o rezistenta de 100 ohmi.Foarte binevenite precizarile referitoare la alegerea componentelor;legat tot de dioda de comutatie,citeam undeva ca este bine a nu se supradimensiona,daca pot spune asa,dioda,in ce priveste curentul.Se motiva prin faptul ca o dioda de curent mai mare,are o capacitate parazita mai mare,deci pierderi mai mari.Legat de caderea de tensiune pe dioda,se mai spunea ca e de preferat o temperatura ceva mai mare a acesteia,tocmai pentru a avea o cadere mai mica de tensiune.In cazul de fata eu unul as fi interesat si de dimensionarea corecta a bobinei,de alegerea frecventei de lucru,cat si a capacitatilor de filtraj."Graficul derivei termice este vital pentru stabilirea valorii unui termistor si ponderea lui in divizorul din 2-CI. Un prim pas ar putea fi facut acum, iarna, urmand ca primavara si vara sa se traseze graficul in mod practic, urmarind la fiecare temperatura vizata tensiunea care ofera maximul de curent de incarcare, nu pe un acumulator care poate avea tensiuni diferite, ci pe un zener de putere simulat. Asta e..."Foarte corecta abordarea...zennerul de putere ar putea fi inlocuit de un acumulator de capacitate destul de mare,ca tensiunea la borne sa nu cresca rapid,sub curentul generat de panou.Ar trebui un termometru care sa masoare temperatura panoului,un ampermetru inseriat cu acumulatorul,un voltmetru pe panou.Din semireglabilul din pinul 2 s-ar modifica tensiunea de intrare,pentru un curent maxim prin acumulator,asta la o anumita temperatura.Ridicandu-se un grafic cu tensiunea optima functie de temperatura,sa zicem din cinci in cinci grade,s-ar putea apoi modifica tensiunea conform acestui grafic.Fiind vorba cel mai probabil de un grafic neliniar,corectia tensiunii va trebui facuta in fiecare punct de temperatura.Presupunand 10 astfel de puncte,o solutie ar fi folosirea a 10 comparatoare,ale caror iesiri sa modifice divizorul de tensiune din pinul 2.

[Vizitator smilex]

Acea bobina este identica ca functionare cu cea dintr-o sursa PC. Forward clasic. Impulsurile cu care se ataca pot fi obtinute cu un astfel de tranzistor sau cu un traf+diode redresoare (cazul sursei PC). Am postat ceva despre asta: viewtopic.php?f=41&t=76798&start=120#p790528 , "forward minim". Este acea inductanta serie (am numit-o asa).Daca insa imbinam teoria cu practica, mai putem si la ochiometru.Ce putere are panoul tau? Trec uneori neatent peste postari. Am pus un rezistor in baza tranzistorului sau in serie cu zenerele pt. oglinda de curent, pentru a prelua un eventual mic riplu ce nu e bine sa "forteze" jonctiunea BE. Ca sugestie, poate ramane 100 ohmi acolo, dar macar 10 ohmi in baza, sau 4,7k BE si 10 ohmi in serie cu zenerele. Sau rez 100 e in baza? Nu paralel pe BE?La modificarea de mai sus: se poate si un acumulator, dar trebuie avut in vedere ca pe perioada testului sa fie descarcat, de asta sugeram un zener simulat de cca. 13V, n-ar mai depinde de starea acu.Da, cam asa s-ar desfasura testul. Faza cu comparatoarele n-am inteles-o. Chiar daca e neliniar se poate adapta ceva simplu, sunt convins.

[Vizitator pisica matache]

Faza cu comparatoarele....Un termistor cuplat termic cu panoul,parte dintr-un divizor rezistiv alimentat cu o tensiune constanta.S-ar obtine o tensiune proportionala cu temperatura,tensiune aplicata apoi comparatoarelor ca la un vumetru.Iesirea comparatorului ar cupla o rezistenta din pinul 2 la masa.Cam asa ceva...Stiu ca intre timp s-au descoperit chestii mai simple,dar eu unul habar n-am de microcontrollere si programare,sunt in urma cu vreo 20 de ani...Referitor la rezistenta de 200 ohmi,am pus-o in paralel BE.Oricum nu ramane asa,cred ca o sa folosesc un LM431,sa comande tranzistorul,desi si zennerele au stabilizat foarte bine tensiunea.

[Vizitator smilex]

Un termistor liniar poate, in anumite configuratii, sa aiba o actiune tipic neliniara, se gasesc solutii, nici eu nu stau bine cu controlerele, nu la asta ma refeream. Vedem noi, graficul sa fie...Sunt convins ca tensiunea a fost bine stabilizata, eu sugeram un minim de 10 ohmi in baza pentru protectia jonctiunii BE la un eventual riplu. Zenerele cu cele mai mici derive termice le au cele de 4V7 si 5V1. Se poate si cu 431.Sa inteleg ca ai un panou de 100W?

[Vizitator pisica matache]

Panoul inca nu-l am,am doar celulele;va scoate undeva pe la 150W maxim,un curent maxim de cca 8A.Graficul zic eu ca n-ar fi o problema,poate masurarea temperaturii;chiar ma gandesc sa montez o dioda sau un termistor,lipit de o celula,sa elimin rezistenta termica a geamului pe care voi monta celulele.Am inteles utilitatea rezistentei inseriata cu zennerele;ma gandeam la 431,nu doar ca e termocompensat,dar si pentru usurinta reglarii tensiunii,cu un semireglabil.Apropo de zennere cu deriva mica,de multe ori foloseam referinta interna de 7,15V de la vechiul BM723,cand aveam nevoie de o precizie buna a stabilizarii.Altceva nu prea gaseam inainte de revolutie,poate doar 5V1 inseriat cu 1N4148,alimentat cu curent constant.Referitor la calculul bobinei am citit cam tot ce-ai postat la teorie;din pacate multe notiuni ma depasesc,cel putin deocamdata,asta ca sa fiu optimist.Tot ochiometric o sa incerc diverse optimizari....

[Vizitator smilex]

Datorita constructiei, diodele zener de peste 5V6 au coeficient termic pozitiv (tensiunea creste cu temperatura). Cu cat e mai departe de 5V6, cu atat mai mare coeficientul. Sub 4V7 coeficientul termic e negativ. Cam 5V1 e cel mai stabil termic. Daca se doreste o referinta de 14V4 precisa termic, este bine a se consulta coeficientii si se pot inseria 3V3+3V6+6V8+Ube (la babardeala, n-am consultat nimic). Sau alte variante care sa compenseze coeficientii. Mai simplu cu 431, are o mica compensare termica.

La masuratoarea facuta, care a fost curentul ce trebuia suntat la 14V cu umplere 5% (acel rezidual)? Intreb pentru ca e posibil sa existe si un alt tip de acumulator care sa permita cresterea tensiunii si la acel curent.

Despre bobina putem discuta MP sau pe un topic specializat (as prefera), sau poti sa-l intrebi pe silicipi cum a facut-o, mai adaugi pt. 8A unul-doua conductoare (cu cat mai multe, cu atat mai bine). Ar fi ideal daca ai putea sa masori inductante, ai nevoie de 75-80uH pt. 8A la 50kHz. Poti folosi un tor recuperat din surse PC (in doua culori, numai acelea au intrefier distribuit).

[Vizitator pisica matache]

Referitor la zennere,problema e simpla;chiar si o mica variatie a tensiunii pe acumulator,cu temperatura,nu cred ar fi o tragedie.La masuratoarea facuta,singura sarcina o reprezentau zennerele;am masurat azi curentul prin ele si am gasit cca 2mA,un curent infim.Am gasit un tor,care sper ca este bun;are trei bobine de 14,24 respectiv 71 microH.Sarma de cca 1,5mm diametru.Este galben,cu o laterala alba.La o adica,as putea combina bobinele pt a obtine o alta valoare a inductantei.Mai am o intrebare referitor la bobina;avand in vedere ca frecventa se poate regla destul de fin cu un semireglabil,n-as putea regla frecventa in jurul a 50KHz,pt un a obtine un randament optim,cu valoarea de 71 micro ?As pune o sarcina la iesire,care sa traga 8A,la 12V de exemplu,iar pe intrarea de 16V,as inseria un ampermetru.As tatona valoarea frecventei pt un consum minim de curent din sursa.As mai avea ceva nelamuriri,daca se poate as posta la ...Surse-Teorie,dar mi-e ca o sa cobor nivelul discutiilor de acolo.

[Vizitator smilex]

Nu cred ca are rost sa te joci cu frecventa, nu obtii nimic in plus, de ea depinde mai ales conductorul folosit. La frecventa mare, curentul circula la suprafata metalului, iar un conductor gros se trasnsforma intr-o teava (imaginar), pierzandu-se material inutil. De aceea este bine a se calcula adancimea de patrundere in functie de frecventa (radical din (4,4/f) - mm, f in kHz, pentru cupru) si aceasta sa constituie raza conductorului folosit. Acest lucru face ca sa pierzi daca te joci cu frecventa, fie din materialul conductorului (frecv. mare), fie datorita variatiei de curent prea mare (frecv. mica). Este recomandabil sa calculezi totul din start si sa ajustezi eventual cate ceva dar fara mari modificari. Adancimea de patrundere la 50kHz este 0,3mm deci un conductor nu mai gros de 0,6mm in diametru, cu care duci max. 1A, adica 8-9 conductoare in paralel de 0,6mm pt. bobina. Tragand linie, miezul e sigur bun, nu si conductorul de pe el. Asta daca exista interes pentru randament. Estimez vreo 40 spire necesare pentru 80uH. Bobineaza de proba, obtii spirele necesare masurand, apoi definitiv cu acel conductor format din cele 8-9 fire de 0,6. Posteaza unde vrei, nu tine cont de asa ceva, e liber (deocamdata).

[Vizitator pisica matache]

Am probat cate spire mi-ar trebui...la 24 spire am masurat 80,8micro,la 25 spire 87micro.N-am dat jos bobinele originale,am bobinat peste ele.

[Vizitator smilex]

N-are importanta prezenta lor cand ai masurat, dar va trebui sa le dai jos pentru spatiu.24 spire e super, incape fara probleme.

[Vizitator pisica matache]

N-am dat bobinele jos,ca torul provine dintr-o sursa functionala;o sa caut probabil un tor de dimensiuni asemanatoare,daca nu gasesc,il folosesc pe asta.Oricum am prins ideea;efectul pelicular al curentului de inalta frecventa mi-e cunoscut,nu-mi inchipuiam insa ca e sesizabil si la 50KHz.Legat de randament...la panoul de 10W,recomandai o inductanta mult mai mare,de un milihenry;aici inductanta e de zece ori mai mica.Presupun ca este optimizata pt curentul maxim livrat de panou.Ce se intampla insa cand curentul livrat e mic,sa zicem 1-2A?Altfel spus,cu cat ar scadea randamentul fata de cel maxim obtinut la 8A,sa zicem... Daca scaderea e sesizabila,n-ar merge modificata frecventa,ca pentru aceeasi inductanta randamentul sa se pastreze si la curent mic ?Sper ca nu am reusit sa te exasperez,cu ideile astea tampite...

[Vizitator smilex]

Nu cred ca ai resursele necesare pentru a ma exaspera, as zice ca dimpotriva.Valoarea inductantei determina variatia de curent prin ea la fiecare impuls in parte. Creste la on si scade la off, totul suprapus peste un curent anume extras din panou. Daca curentul acela scade, variatia de curent poate ajunge jos, la abscisa, nu este o problema, nu acesta e motivul pentru care scade randamentul. Exista o gramada de capacitati care trebuie invinse, CI consuma, si toate sunt la fel indiferent de putere. De aceea randamentul cel mai bun il obtii la putere mai mare cand acele consumuri devin neglijabile fata de cel util. Asta desigur, facand abstractie de calitatea componentelor (si bobina). Randamentul, cred estimativ, se poate pastra in jurul a 90% pentru orice curent semnificativ livrat de panou, oricum momentele de dimineata si seara cand se face trecerea nu sunt deosebite ca timp.

[Vizitator pisica matache]

Ai dreptate,deja am revenit cu picioarele pe pamant;eu deja fugisem cu gandul la posibilitatea de a modifica frecventa,modificand tensiunea de referinta din pinul 8,proportional sau invers proportional cu curentul debitat. Singura optimizare eficienta,ramane sa inteleg,folosirea unor componente adecvate,bobina,dioda ,tranzistor...

[Vizitator smilex]

Referinta din 8-CI nu este tangibila (imagineaza-ti un zener intern 5V), este accesibila pentru decuplare si Rc. Daca pe 3-CI impulsul nu creste peste 1V, deadtime-ul este fixat de alegerea C din oscilator (vezi PDF).Da, ceea ce creste randamentul este calitatea componentelor, alegerea lor, cablajul.Poti opta pentru alta frecventa, mai mare, inductanta va scadea ca si pierderile pe ea, dar cresc pierderile pe celalalte componente. Sau invers. Am estimat eu 50kHz ca un bun compromis, nu e batut in cuie. Trebuie doar recalculat.