pusttiu Postat Martie 17, 2006 Partajează Postat Martie 17, 2006 am terminat si eu amp ala cu el34,,,, dupa 1 an de zile de cind l=am inceput si acum tre sa ii dau drumu. ar fi bn sa fie un ghid ca sa stie toata lumea ce tre sa faca si cind tre sa faca......... pasi (dupa ce am citit eu): 1. testare bloc de alimentare2. alimentare placi cu tuburi (dar fara tuburi in ele ) ),realizat masuratori3. pus finali si reglat curentul de grila.... 4 reglat negativare ..... la cei care tre sa o regleze. 5 pus defazoru si preu si alimentat6masurat tensiunile pe ultimele tuburi puse in amp.7conectat difuzor de test+ rezistenta de sarcina8daca toate is bune ,,,, dam semnal .care are de completat ... e loc mai jos,,rog cei ce posteaze sa argumenteze... de ce e alta ordinea si/sau procedeul de realizare ... cu stima, florin c. Link spre comentariu
Vizitator rec Postat Martie 17, 2006 Partajează Postat Martie 17, 2006 salut! 3. pus finali si reglat curentul de grilatu vrei sa zici tensiunea de grila cu ajutorul caruia se regleaza curentul de linistirepunctul 7 se face inaintea punctului 3 Link spre comentariu
mariand Postat Martie 18, 2006 Partajează Postat Martie 18, 2006 Nu poti regla curentii daca nu ai sarcina(adica tubul in soclu).Eu am construit multe chestii pe tuburi dar intodeauna verific intai sa fie totul corect sa nu fi gresit legaturi ceva,apoi alimentez filamentele si pe urma tensiunea anodica(pe etaje in parte-depinde la ce lucrez).O sa pun o poza cand ajung la munca sa vede-ti o medie frecventa pe 9Mhz cu XF9B,oscilatorul de purtatoare,preamplificatorul audio si amplificatorul de 9Mhz DSB si totul pe tuburi(2buc EC92,1buc EF86,1buc EF89,1buc 6N2P,1buc SG1P,toate lucrate pe un singur cablaj de formatul jumatate din A4 si a functionat din prima. Prima poza: Si urmatoarele doua: Am probat tot montajul dar acum incerc sa realizez bobinele in oala de ferita,initial erau bobine in blindaj de aluminiu dar vreau sa incerc sa vad daca este vre-o diferenta intre bobine si cum ar functiona mai bine-pe bobine clasice sau oala de ferita. Link spre comentariu
expert Postat Martie 18, 2006 Partajează Postat Martie 18, 2006 salut! 3. pus finali si reglat curentul de grilatu vrei sa zici tensiunea de grila cu ajutorul caruia se regleaza curentul de linistirepunctul 7 se face inaintea punctului 3asa stiam si eu ca nu se porneste ampliful fara sarcina! tensiunile autoinduse din traf distrug lampile si redresorul! :yawinkle: Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 19, 2006 Partajează Postat Martie 19, 2006 ... vede-ti o medie frecventa pe 9Mhz cu XF9B,oscilatorul de purtatoare,...Salut mariand,Stii cumva de unde pot cumpara un XF9B? Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 19, 2006 Partajează Postat Martie 19, 2006 Se pornesc si regleaza separat etajul de semnal mic (preamp) si finalul. Verificarile se fac la inceput pentru fiecare etaj in parte, daca acest lucru este posibil (in cazul in care cuplajul intre etaje este capacitiv).Daca este vorba despre ce AR TREBUI facut, undeva in succesiunea de operatii, eventual la pct 2, ar trebui adaugat:- fara ca tuburile finale sa fie introduse in socluri, se regleaza negativarea la valoarea maxima (situatie corespunzatoare tuburilor blocate sau unui curent anodic foarte redus); asta pentru ca la prima pornire tuburile sa nu fie in conductie sau la curent anodic maxim.- se conecteaza sarcina rezistiva (4, 8, ... ohmi) la iesire.- dupa ce tuburile au fost instalate si alimentate, se verifica si trebuie ca totul sa fie normal: curentii prin finale trebuie sa fie nuli sau redusi, anozii tuburilor nu trebuie sa se incinga, sarcina rece, nu trebuie sa iasa fum... ;-) la tuburile cu consum mare la filament (tuburi de putere mare sau cu catod cu incalzire directa) se verifica eventualele conexiuni sau contactele si elasticitatea lor la terminalele respective in soclu (813 consuma 5A la filament, iar 6C33 - 3 sau 6 A...); se masoara tensiunilde de filament, care pentru tuburile cu incalzire indirecta trebuie sa fie + sau - max 5% fata de datele de catalog.- dupa o perioada de timp de la alimentare, necesara atingerii temperaturii nominale a catozilor (mai ales pentru tuburile cu catod cu incalzire indirecta si consum mare la filament; > 5 min pentru 6C33) se regleaza usor curentii de repaus, prin reducerea treptata a negativarii; cresterea curentului anodic trebuie sa fie continua, sa urmareasca reglajul negativarii, fara salturi bruste; daca apar salturi bruste, atunci fie circuitul de reglaj negativare sau tubul sunt defecte (putin probabil....), fie am dat de prima autooscilatie (pentru confirmare, se verifica atunci daca rezistenta de sarcina s-a incalzit cumva)...- dupa ce curentii de repaus prin tuburile finale au fost reglati la valoarea dorita, se masoara tensiunile de negativare corespunzatoare; daca tensiunea de negativare a unui anumit tub difera mult fata de a celorlalte, acest tub se inlocuieste, caci prezinta parametri mult diferiti fata de celelalte (amplificarea u sau panta S diferite) sau este defect (ori in cazul celor care nu sunt noi - uzat sau grile defecte in urma unei supraincalziri sau descarcare anterioara); acum se pot chiar "imperechea" tuburile (in conditii statice) daca acest lucru este necesar si/sau daca nu s-a facut anterior; se noteaza valoarea celei mai mici tensiuni de negativare (v. mai jos motivul).- daca static totul e ok, se verifica cu semnal sinusoidal (bineinteles ca nu 20Hz; 1 kHz e ok), initial cu amplitudine mai redusa; se verifica semnalul la iesire; daca semnalul la iesire are nivel mult mai redus decat ar trebui (Uout << Uin x A) curentul anodic fiind totusi important, se verifica legaturile la iesire, transformatorul si fazarea infasurarilor, eventual se verifica absenta autooscilatiilor.- se regleaza amplitudinea semnalului sinusoidal la intrare astfel incat sa se obtina puterea de iesire proiectata; daca topologia amplificatorului nu permite lucrul cu curenti de grila (situatie intalnita in peste 90% din cazuri), se verifica (cu osciloscopul) amplitudinea tensiunii alternative pe grilele tuburilor finale - la varf aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea celei mai mici dintre tensiunile de negativare masurata anterior, altfel tuburile ar lucra in regim cu curenti de grila, iar daca e cazul se reduce amplitudinea semnalului; se noteaza valoarea semnalului de intrare corespunzator (v. mai jos); se verifica forma semnalului la iesire; se masoara curentii anodici pentru puterea nominala si se calculeaza randamentul si puterile disipate de catre tuburi; daca semnalul la iesire este distorsionat sau daca randamentul este mult mai redus fata de cel anticipat si disipatia mult prea mare, atunci ori un tub (sau alta componenta) este defect, ori transformatorul nu a fost calculat/construit corespunzator; un randament mult mai bun fata de asteptari poate fi si semnul limitarii semnalului; se verifica functionarea sursei (incalzire, zgomot/vibratie, riplu, caderea tensiunii in sarcina); se verifica tensiunile de filament in sarcina (cu semnal la iesire) - este de preferat sa nu scada sub o valoare situata la -5% fata de nominala specificata in catalog (nu sub 6,3V -5% de exemplu); in special pentru clasa B sau AB este posibil ca puterea disipata de tuburi in regimul continuu sinusoidal masurat anterior sa fie usor peste valoarea maxima specificata pentru tubul respectiv; aceasta nu este o problema majora, mai ales in cazul tuburilor, caci in utilizarea reala nu se foloseste acest regim (puterea medie este mult sub puterea de varf); totusi probele si verificarile in acest regim nu trebuie sa dureze foarte mult.- daca aparatura necesara este disponibila (2 generatoare, distorsiometru, analizor spectral sau calculator+soft), se verifica si masoara caracteristicile de liniaritate (distorsiuni armonice si IMD cu 2 tonuri); se masoara nivelul de brum in regim static si dinamic (se urmareste componenta spectrala de 100Hz si eventualele armonici); daca este cazul (prototip), se urmareste comportarea liniaritatii/distorsiunilor amplificatorului in functie de curentul de repaus si eventual se alege regimul optim - in realitate, acesta este momentul in care se poate stabili inerentul compromis sau echilibru optim intre randament, fiabilitate, putere maxima obtenabila, durata de viata a tuburilor, si distorsiuni ;-) aceasta si in functie de scopul urmarit si de destinatia amplificatorului.- se verifica raspunsul in frecventa si se noteaza in special frecventa limita inferioara (si sub care randamentul incepe sa scada datorita limitarilor introduse de transformator); mai tarziu, in utilizarea obisnuita, va fi util a fi cunoscuta, caci este bine ca semnalul de intrare (sursa de semnal audio folosita) sa nu contina multe componente spectrale sub aceasta frecventa, sau cel putin nu de amplitudine semnificativa, caci altfel nu se obtine decat saturarea miezului transformatorului, un semnal distorsionat si reducerea duratei de viata a finalelor (eventual se va utiliza un filtru pasiv sau se dimensioneaza corespunzator valoarea condensatorului de cuplaj al intrarii); -daca este necesar, se verifica raspunsul tranzitoriu si la semnal dreptunghiular.- pentru "puristi", tinand cont si de masuratorile anterioare, se masora si se noteaza cea mai mica dintre valorile de varf ale semnalului de intrare corespunzatoare puterii nominale sau puterii maxime nedistorsionate, si la care nu apar curenti de grila si valoarea maxima specificata pentru curentul de catod nu este depasita; acesta va fi considerat ulterior ca fiind nivelul de varf care nu va trebui depasit in utilizare (sau mai bine zis, nu trebuie depasit prea des, caci tuburile pot suporta multe...) si mai tarziu va constitui referinta pentru reglajul/calibrarea indicatorului nivelului de iesire (VU peak, 0dB); utilizarea sub acest nivel este o conditie necesara (nu si suficienta, e adevarat...) pentru evita distorsiunile exagerate, pentru a obtine o fiabilitate buna si o durata normala de viata a tuburilor finale sau in orice caz, nu o durata de viata foarte scurta; pe scurt, respectarea acestui nivel maxim (prin reglajul intregului lant de echipamente, folosind CD/banda/disc test) face posibila obtinerea in practica a compromisului mentionat anterior.- se verifica cu semnal audio real (muzica); daca se doreste, se "rodeaza" sau se "andureaza" pe rezistenta de sarcina sau boxe (in cazul OTL numai pe rezistenta).- cel putin pentru amplificatoarele fara reactie negativa sau cu reactie negativa redusa, se poate masura (pentru scurt timp - atentie la difuzoarele de medii/inalte!) cu semnal dretunghiular pe boxe, util pentru a aprecia raspunsul combinatiei amplif+boxe si influentele caracteristicilor reale ale boxelor si ale eventualului dumping redus al amplificatorului.- se verifica "real life", cu difuzoare/boxe; dupa o perioada de timp de utilizare atenta, se verifica din nou curentii de repaus si echilibrarea lor, eventual se reajusteaza; aceasta operatiune trebuie efectuata periodic de-a lungul vietii amplificatorului (sau poate o data pe an...), caci emisivitatea catozilor scade odata cu cresterea gradului de uzura a tuburilor; tot periodic, sau dupa o depozitare foarte indelungata, in cazul tuburilor cu consum mare la filament se verifica si eventual se curata contactele respective ale soclurilor/tuburilor finale, mai ales daca soclurile folosite nu erau noi.- "enjoy your music", daca mai ai chef.... :rock: Link spre comentariu
pusttiu Postat Martie 22, 2006 Autor Partajează Postat Martie 22, 2006 am dat drumu la amp si culmea ,,,,, se aude o haraiala .,,,, un hrrrrrrrrrrrrrrrrr de joasa frecventa ...... si mi-a ars si un difuzor.... am reactie negativa la el ,.,,da creca nu lucreaza cum trebe..... lampile arata bine, anozi acum arata bine (ca la inceput unu se inrosea la greu )... am 2 solutii...... schimb infasurarile la trafu de iesire////// sau reactia ... poate e pozitiva in loc de negativa... Link spre comentariu
amper Postat Martie 22, 2006 Partajează Postat Martie 22, 2006 Posteaza si schema utilizata daca vrei . Ai respectat intocmai schema sau ai operat si modificari in ea? Link spre comentariu
pusttiu Postat Martie 22, 2006 Autor Partajează Postat Martie 22, 2006 echema e a lui jogis ala ... cu el34... dar neavind traf ultraliniar am pus cu g2la 330vcc,.. si am folosit in loc de vb408 stabilizare cu 6p3s...pt 275vcc anodica pentru defazor. am rezolvat problema cu zgomotul.... am micsorat negativarea si am schimbat reactia ,,, era pozitiva... de curiozitate cam cit ar fi valoare tensiunii de negativare... ??? la mine e 37v. aceasi pe fiecare lampa. am si o schema facuta de mine da e de miina si nui pe pc. ATENTIE LA cei ce folosesc lampi rusesti in loc de ECC ... de exemplu la mine e in schema ecc83 si eu am vrut sa pun 6n2p... la ecc83 pinii 4-5 si 9is filamentul... la 6n2p filamentul e intre pinii 4-5 ,,,, pinul 9 e o grila la masa. Ca sa pot folosi 6n2p in loc de ecc83 tre sa modific cablajul (adica pe cablaj pinii4,5is in scurt si la +6,3 iar la pinul 9 e -masa... la 6n2p tre sa pun +si - la pinii 4-5.) Ms mult lui ALEX pt acest lucru... am scapat sa mai ma intreb cel putin o ora de ce nu merge montajul ) PS: pt FLORE..... cu cit intri (mV) in statie pt puterea maxima la cea cu GU50???? eu am incercat cu 250mV si nu cred ca am 40w la iesire.... inca nu am avut timp sa masor cu ceva... e vorba doar de ..dupa ureche.... Link spre comentariu
ALEKS Postat Martie 22, 2006 Partajează Postat Martie 22, 2006 Buna!A fost o placere sa particip la punerea in functiune a aparatului si la "depanarea" micilor erori. In ceea ce priveste tensiunea de negativare cred ca e cca. -70V pentru schema aia, teoretic, practic nu stiu de ce obtinem atat de putin, trebuie sa mai tatonam terenul.Dupa parerea mea, cu cca. 150-200mV ar cam trebui sa obtii amplificarea maxima. Vezi ca din cate am testat noi, am pus 2xECC83 care au amplificarea 100. Daca vrei sa pui un ECC82, pune-l inaintea lui ECC83, ca prim etaj de amplificare, iar ECC83 pune-l in locul lui ECC99. Ar trebui sa pompezi mai multi mV la intrare pentru putere maxima, in cazul acesta. Vedem noi pe parcurs.Stima,ALEKS Link spre comentariu
baza Postat Martie 24, 2006 Partajează Postat Martie 24, 2006 salutare!pe vremuri la electronica prof. acad. Edmond Nicolau verifica functionarea unui circuit cu tuburi cu o surubelnita: facand scurtcircuit intre terminale, dupa marimea scanteii, isi dadea seama cam ce tensiune de alimentare e intre punctele respective... Aviz amatorilor: profesorul stia foarte bine unde sa faca scurtcircuitul (era seful catedrei de masurari electrice ) :)Tuburile electronice sunt foarte tolerante la greselile proiectantului. Singurele conditii, in my opinion, sunt:1. sa nu se faca greseli grosolane de realizare a cablajului;2. sa se traga repede echipamentul din priza daca se observa ca incepe sa iasa fum.( se incalzeste anoda )baza Link spre comentariu
pusttiu Postat Martie 24, 2006 Autor Partajează Postat Martie 24, 2006 acum merg ambele canale.. am folosit pt preu si defazor doar ECC82 si se aude binisor.... inca nu am facut rost de ecc99 ca sa i-l pot pune. acum a aprarut alta problema ..... cu volumul la minim se aude un zg puternic in difuzoare... banuies ca este luat de prin aer... ca daca dau nivelul la intrare la minim (am pe placa un semireglabil pus inainte de intrarea in lampa iar, din potentomerru de volul intru pe un pin a semireglabilului..)se diminuaza f mult si zgomotul.ARE CEVA DACA FILAMENTELE SE ALIMENTEAZA LA 6,7V in loc de 6,3v... gasisem undeva ca poate fi cu +/-5% fata de tensiunea nominala ...la mine e cu mult peste...... :( Link spre comentariu
mariand Postat Martie 24, 2006 Partajează Postat Martie 24, 2006 Salut.Filamentele sunt alimentate in ca?Daca da pune cate o rezistenta de 100 ohmi de la masa pe fiecare ramura a tensiunii de 6,3Volti.Daca sunt alimentate in cc nu ar trebui sa-ti bage nici un pic de zgomot.Si inca o chestie este bine de obicei ca filamentele la finale sa fie alimentate din alta infasurare. Link spre comentariu
bogdanbita Postat Martie 24, 2006 Partajează Postat Martie 24, 2006 Pusttiu nu te mai chinui sa cauti ecc 99, pune 6n6p, am vazut ca ai la vanzare cu aceeasi modificare pe care ai facut-o la ecc 83 si 6n2p(adica tensiunea de filament o aplici la pinii 4 si 5 ) Link spre comentariu
pusttiu Postat Martie 24, 2006 Autor Partajează Postat Martie 24, 2006 filamentele sunt alimentate in c.a si fiecare final e din infasurare separata. o sa incerc sa pun si o rez de 100ohmi sa vad ce se intampla...si o sa o reglezzz pentru 6n6p nu am nici o documentatie... am cautat pe net da nu am gasit un pdf ca sa vad ce e cu ea. astept acu niste 6n30p si o sa le incerc pe alea am pus la un canal prima lampa ecc82 si a2 ecc83 si se aude dublu de tare fata de cea cu 2 ecc82 la rand. nu am folosit lampi rusesti pentru ca nu am facut modificarea de care vorbeam mai sus, acu placile is fixate si ca sa tai cablajul mai pierd 2zile si nu am chef... poate mai incolo... dupa ce termin lucrarea ps: azi am dat drumul si la vu-metre... is faine dar din pacate diodele pe care l-am folosit creca is chinezarii si nu-s ultrarapide.... au un pic de intarziere.......dar cind o sa gasesc originale o sa le schimb ., CUM CALCULEZ PUTEREA DE IESIRE daca nu am sculele necesare,,,,, si nici nu stiu cu cit nivel intru.... ... am masurat pe sarcina pur rezistiva cu mavo...pee alternativ....cca 7v.... pe sarcine de 4ohni., pacat ca nu stiu cit aveam la intrare.,,,,,semnalul era dintr-un mp3 player.....si nu era ton de 1khz sau altceva,,ci doar muzica. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum