zbodeoc Postat Ianuarie 13, 2012 Partajează Postat Ianuarie 13, 2012 ... La prima impresie 6AS7 mi se pare mult mai stabil decat s-a vehiculat ... masuratori vor urma...Da, pentru ca rezistenta serie de grila este, probabil, sub 200kΩ. Atit in datasheet-urile americane cit si in cele sovietice se recomanda sa nu se depaseasca o valoare de 1MΩ rezistenta echivalenta serie pe grila (bine, sovieticii mentioneaza si-un caz particular cind n-are voie sa depaseasca 3MΩ). Fara sa fi gasit vreo documentatie specifica si fara sa fi facut masuratori, instinctul imi spune ca o variatie de 1µA in curentul de grila 6AS7 pe o rezistenta serie de grila de 1 MΩ duce la o variatie a curentului anodic de 3%. Daca avem o variatie de 10µA in grila deriva curentului anodic poate sa atinga 30%, conditii normale si medii de folosire in AF, cind pe rezistenta echivalenta serie de grila, 1MΩ, avem o cadere de 10V. Valorile din acest rationament pot sa fie imprecise, dar nu cu un ordin de marime. Acelasi rationament se poate aplica, indelung, si la 6C33C. Intr-un alt mod pur si simplu nu pot sa-mi dau seama de ce aceste tuburi sint considerate dificile si instabile in cazul folosirii negativarii fixe in mod majoritar. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 13, 2012 Partajează Postat Ianuarie 13, 2012 Eu instabilitatea acestor lampi (pe 6s33s am facut testele dar presupun ca sunt valabile si pentru 6as7) am observat-o altfel si anume: Curentul anodic este dependent de temperatura. Adica dupa ce am lasat lampa sa se stabilizeze termic am pus peste ea un capac. Brusc a crescut temperatura si curentul anodic. Sa nu va imaginati ca am supraincalzit-o. Doar i-am crescut temperatura cu vreo 30 grade. Apare un fenomen gen ambalare termica. Inca un experiment: pornesc filamentul si reglez Ug in asa fel incit sa am un curent anodic de 100mA. Temperatura lampii incepe sa creasca iar dupa o jumate de ora am echilibru termic. Masor curentul anodic si surpriza: am 120mA. In acest moment reglez din nou Ug incit sa am Ia=200mA. Lampa incepe sa se incalzeasca si mai tare, iar dupa jumatate de ora masor 300mA! In acest moment reglez Ug incit sa am din nou 200mA. Lampa incepe sa se raceasca si peste jumatate de ora am 150mA.Asta numesc eu instabilitatea acestei lampi. Bineinteles ea se manifesta si la schimbarea temperaturii mediului, lucru dovedit de primul experiment, cel cu "capacul". Si inca ceva, fenomenul e cu atit mai puternic cu cit lucrez la curenti mai mari, procentual vorbind. Pacat ca nu am facut un tabel cu rezultatele faptic masurate. Pe mine ma interesa doar cauza si fenomenul in sine.Presupun ca fenomenul apare la toate lampile dar e mult mai putin pregnant si practic nu e important numai la functionarea in clasa A si doar in cazul in care PSF e reglat la putere maxima.Inca un experiment care atesta concluzia mea: Dupa cum se vede de pe dreapta de functionare raportata la curba de disipatie maxima, o lampa in clasa A disipa mai mult cind nu are semnal la intrare decit cind amplifica un oarecare semnal. Astfel, dupa ce am stabilizat termic o lampa 6s33s cu un curent anodic de 240mA, am ascultat muzica aproape la maxim mai multe ore. Dupa ce am oprit muzica, curentul era 190mA!!! (lampa se racise putin) si a inceput sa creasca lent catre 240mA. (fara semnal) Dupa mai mult de jumatate de ora a ajuns din nou la 240mA.Toate astea cu negativare FIXA nu mixta.Deoarece experimentele le-am facut in laborator, pe bancul de teste, cu piese de calitate si montate corespunzator, exclud faptul ca alte componente ar putea sa influienteze semnificativ aceste masuratori. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 13, 2012 Partajează Postat Ianuarie 13, 2012 Zbodeoc, parerea ta nu e buna. Nu e adevarat nimic din ce spui. In postul anterior ai descris niste situatii care nu se intimpla in realitate. De fapt e cum ai zis, "doar instinctul". :cry: Link spre comentariu
zbodeoc Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Poate vrei sa dezvolti putin cu propriile cuvinte, sa nu ramin marcat. Am pornit rationamentul de la restrictia de 1MΩ in grila impusa in toate cataloagele, altfel ce rost ar fi avut s-o faca? Or fi acestea dispozitive comandata in tensiune dar pina la un punct, nu? Ba mai mult, in acea foaie de "application note" din 1947 ni se spune ca "transformer or impedance-coupling devices should be used in order to get sufficient voltage to fully swing the grids" Nu exclud fenomenele de ambalare termica, incerc doar sa gasesc niste explicatii, o medie, care sa-mi permita sa le utilizez decent, cind o veni vremea si cheful. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Sub nici o forma nu am vrut sa te "marchez". Nu am testat care e influienta rezistentei din grila. Doar am citit si am respectat specificatiile. Eu am inceput aceste masuratori cind am observat ca ceva nu e in regula si am vrut sa vad ce. Recunosc, ar fi interesant de refacut experimentul meu cu diverse rezistente in grila, de exemplu cu 100K si cu 1M. Toate experimentele le-am facut cu 220K in grila, deci e posibil ca influienta acestei rezistente sa nu fie mare atit timp cit se incadreaza in specificatii.Pe mine instinctul m-a trimis sa experimentez, nu mi-a dat direct rezultatul. Link spre comentariu
zbodeoc Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Eu le-am folosit pe amindoua acum ceva vreme in aplicatii specifice. N-am stat atunci sa despic firul in patru, nici n-aveam porniri creative ca acuma. Le-am adus la stabilitate si... la revedere! E drept ca si atunci acelasi instinct imi spunea ca nu scot mai mult de 60-70% din ce s-ar putea scoate... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 zbodeoc probabil o sa te supar dar daca nu exprimi o realitate cu claritate-determinata precis-fara confuzii=concreta ,nu aduci servicii subiectului ,pare asa...,vorba multa inutil (poluare).As putea spune ca devine aproape off...................................................................................................................................................................Credeam ca poate cineva va incerca sa vada ce dubla trioda(srpp v1-v2) poate asigura cistig 100X si peste ?!, astfel incit "cerinta" feri.visky sa devina plauzibila pentru o sensibilitate la intrare cotata ca fiind "obisnuita" si nu oarecum atipica (viewtopic.php?f=28&t=100367&start=105). Link spre comentariu
mila Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 ECC81 sau de ce nu ECC85 Link spre comentariu
zbodeoc Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 zbodeoc probabil o sa te supar dar daca nu exprimi o realitate cu claritate-determinata precis-fara confuzii=concreta ,nu aduci servicii subiectului ,pare asa...,vorba multa inutil (poluare).As putea spune ca devine aproape off.Nu ma superi Valderama, doar am zis ca nu te mai deranjez cu comentariile mele, bineinteles ca asta nu implica si reciproca. Omul cit traieste beneficiaza de tot felul servicii: incepind cu cele primare gen legatul sireturilor sau traversatul strazii si terminind cu cite-un sfat care ar putea parea ca n-are nici-o noima la momentul dat; tie nu ti s-a intimplat niciodata, peste ani, sa intelegi un astfel de sfat? Aici nu sint numai amatori care sint la primul amplificator, mai sint si cei care incep sa-si puna intrebari. Daca tu crezi ca sint "off" iti doresc in continuare spor la calcule si la legatul sireturilor. Reformulez, m-ai suparat intr-atita incit sa ma apuc si eu de niste triode de-astea "dificile" ca sa-mi demonstrez punctul de vedere Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Sa nu mi-o iei in nume de rau, e doar un banc si nu se refera la tine:Punct de vedere:Fiecare om are un orizont al cunostintelor. Cind acest orizont se ingusteaza asa mult incit devine un punct, omul afirma: "Iata punctul meu de vedere". Link spre comentariu
zbodeoc Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Da, citatul acesta ii apartine lui Einstein si este varianta de semnatura pe care am folosit-o inainte de "Pot sa ma las oricind! :o)" ... se poate verifica in arhive... mira-m-as sa existe :-(Am mai folosit, tot din Einstein, "Exista lucruri care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza" Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 ...pina cind vine un ignorant care nu stie NICI MACAR acest lucru..."Iar ne "tunde" la zero Feri, sau ne da ban (sau bani, numai sa tacem)Gata, sa fim seriosi si ON! Link spre comentariu
zbodeoc Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Ai dreptate! lipsa arhivelor ar putea fi deranjanta pentru un moderator... (mai alesd cind n-ai nici-o vina directa)Gata cu glumitele! Ma declar si eu ON si ma dau afara :-)Bafta la constructie! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 ECC81 sau de ce nu ECC85Consideri dumneataAsa ca aspect ECC81(85) nu prea ar fi in ton cu 6AS7(6n13s) probabil ca mai nimerit ar fi 6SL7(6n9s) chiar si in "evetualitatea" 6SL7(srpp V1-V2) estimez un gain 70 (ar fi nevoie de ceva mai mult ?!) sau sursa de semnal poate fi si ea dedicata ?! ,o iesire de linie clasica furnizeaza 775mVef/0db , intr_o astfel de situatie gain 70(srpp V1-V2) nu pare suficient. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 14, 2012 Partajează Postat Ianuarie 14, 2012 Din lampile accesibile ar fi ECC83, dar si cu asta trebuie "proiectat" nu merge oricum, numai aruncata acolo. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum