Vizitator Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Asa cum se vede ca discutam de Ra=1k-2k sau cit o mai fi (1/2-6AS7) ne trebuie un etaj de atac capabil sa furnizeze 180Vvv(64Vef) cu distorsiuni mici ! nu prea usor de realizat ,practic mai avem nevoie de un "tub final" in atac(chiar daca nu intram in regim pozitiv cu gc-1/2-6AS7) ,acest etaj de atac trebuie alimentat cu circa 400V ,asa,ca sa "speram" la 180Vvv tensiune de atac/ gc-1/2-6AS7.Practic etajul de atac gc(1/2-6AS7) o mare problema(mai avem putin si mutam OT la iesire din etajul de atac ,eventual dam atacul gc-1/2-6AS7 cu 2A3 ,6L6 ,6V6 ,EL84 ,6p6 , 6p1... ). La multi ani ! Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Nici un amplificator audio nu are rezistenta de iesire egala cu sarcina ... nu asa se calculeaza un etaj de amplificare fie cu lampi sau tranzistoare ( ar fi culmea sa sustii ca un amplificator cu tranzistoare se calculeaza pentru cu mai putin de 0,1ohm cat e rezistenta lui interna ) . Rp nici macar nu este rezistenta interna de iesire a amplificatorului ca sa poata fi eventual egalata cu Ra ...Puterea maxima teoretica se obtine pe la Ra=2Rp pentru o trioda ideala ... cam ca in desenul lui valderama unde Rp e aprox 1K si Ra 2K Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 @Depanatoru Pai fii "atent" cind Ra=960 si Pu=5,4W curentul efectiv prin circuit 212/2x0.707=75mA in mare-sa zicem , tinind cont de Eb=180V Pc-etaj final-devine 13,5W asadar Pu/Pc= 5,4/13,5=0,4(in pagina anterioara am recurs la o "stratagema" si am raportat randamentul la Pd_0 ! ca sa dea "bine"...). Aici http://frank.pocnet.net/sheets/113/6/6N13S.pdf ce zice rusul prima pagina , remarcati Ri pentru fiecare sectiune(trioda) in parte , 6AS7-SVETLANA nimic altceva decit 6n13s... ,practic Ra=960(1/2-6AS7) ar fi aproximativ 2Ri_rusesc(1/2-6n13s) poate chiar 3Ri_rusesc. Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Mai ai pierderi in traf , posibil distorsiuni prea mari , nu ramai cu randamentul ala practic Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 DA ,Desigur trebuie aplicat inca un coeficient(0,8 in principiu ,adica in secundar sarcina 4,32W sa admitem) si asa devine 4,32/13,5=0,32(/Pc) adica un randament final 32% apoximativ. Si da sigur in situatia Ra=960 cind Pu primar=5,4W distorsiunile sint evident foarte mari(daca se cauta Pu-max 1/2-6AS7 am expus si eu ,sau nu trebuia ?!). Am probat acest 1/2-6AS7-SE(cu doi ani in urma) si am obtinut Pu_max. in sarcina/secundar 3,7W pentru Ra=2k dar distorsiuni THD aproximative 12% ,randament undeva 0.28(nu mai retin). Link spre comentariu
Depanatoru Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Evident ca asa trebuie cautat maximul , numai sa nu raportam randamente fantastice ca unii prin simulari Link spre comentariu
blue Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 DA ,Desigur trebuie aplicat inca un coeficient(0,8 in principiu ,adica in secundar sarcina 4,32W sa admitem) si asa devine 4,32/13,5=0,32(/Pc) adica un randament final 32% apoximativ. Si da sigur in situatia Ra=960 cind Pu primar=5,4W distorsiunile sint evident foarte mari(daca se cauta Pu-max 1/2-6AS7 am expus si eu ,sau nu trebuia ?!). Am probat acest 1/2-6AS7-SE(cu doi ani in urma) si am obtinut Pu_max. in sarcina/secundar 3,7W pentru Ra=2k dar distorsiuni THD proximative 12% ,randament undeva 0.28(nu mai retin). Am aratat si eu intr-o postare anterioara ca 1,8K a fost valoarea optima gasita prin incercari practice dar randamentul transformatorului poate modifica aceasta valoare asa ca este posibil ca ceva in jurul lui 2K sa fie cea mai apropiata de realitate Link spre comentariu
carageae Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 @valderama: Ati putea recalcula valorile pentru schema cu 6N6P de pe prima pagina? Daca tot nu am facut montajul pana acum poate revin cu o anodica mai mare, daca acel etaj asigura 160Vvv nu cred ca e o problema sa-i ridicam alimentarea pentru a obtine cei 180Vvv. Ati publicat mai demult pe aici o schema (noroc ca am pus-o deoparte) cu 6P15P atacand o pereche de 6P3S single-end paralel. S-ar putea valorifica aceste lampi si aici? Personal am mai multe lampi EL83 NOS de calitate - cred ca Tesla sau Tungsram - si daca nu sunt potrivite pentru finale de putere cred totusi ca sunt numai bune in pozitia asta...probabil ca ar asigura si ceva curent de grila, dar nu vreau sa deviem. Am citit undeva ca finalele video pt. TV, desi nu au putere comparabila cu EL84 sau altele, sunt foarte liniare daca lucreaza pe rezistente de sarcina mai mari...se poate verifica asta? Daca da, ar putea fi bune candidate lampi din TV-uri (evident, nu folosite) care altfel nu au prea mare utilitate. Eu stiu ca amplificatoarele cu lampi si economia nu prea se impaca, dar daca putem folosi cu aceleasi rezultate si aceste lampi, de ce nu? Nu mai am articolul unde am citit, dar am retinut ca acolo era vorba despre o lampa PL508 - o lampa frumoasa, dar nu chiar asa puternica cum ne-am astepta... Asadar, puteti prezenta o varianta de etaj de atac 6AS7 folosind EL83/6P15P? Folosind doar triode inteleg ca e nevoie de doua etaje pentru a ajunge la o tensiune de atac asa de mare, cred ca folosind o pentoda de acest fel se poate face totul cu un singur etaj, sau daca nu, ar fi interesanta o lampa gen PCL85 sau PCL84. Intreb in mod deliberat despre lampi cu filamente la 300mA, pt. ca ma tenteaza sa folosesc niste transformatoare care au pe langa tensiunea mare si ceva gen 20-25V, numai buna pentru alimentat asemenea filamente si eventual o parte din tensiunea de negativare. LA MULTI ANI tuturor pasionatilor de lampi si celor care-i suporta! Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Uite carageae(etajul de atac 6AS7 -cerut EL83/6P15P) pentru tine repede asa-cadoul de revelion...(sa nu ma injuri daca am gresit ceva... ,ma grabesc sa întấmpin noul an).Cind se poate 270Vvv probabil ca 180Vvv nu va fi chiar rau...(poate asigura chiar si ceva curent grila-comanda 6AS7 ,2-3-4mA fara probleme..).Poate fi chiar un etaj de atac universal pentru configuratii SE(fara curent gc tub final sau curent foarte mic de ordinul citiva mA ,asa cum vezi se asigura un cistig mare deloc de neglijat ,sau in cazul necesitati unor tensiuni Vvv de atac modeste etajul acesta de atac va sta foarte bine...). Link spre comentariu
carageae Postat Decembrie 31, 2011 Partajează Postat Decembrie 31, 2011 Multumesc frumos! Sper ca am inteles cum trebuie sa fie schema, am facut un desen, va rog sa ma corectati daca ceva nu e ok...poate ar fi bine sa marim putin rezistenta din catod, in felul asta mai scade amplitudinea semnalului? Cred ca 150 de ohmi ar fi numai bine... Rezistenta pt. G2 am calculat-o pentru curentul de 4mA care rezulta din desen, nu stiu daca si cat variaza...dar probabil ca s-ar putea alimenta G2 din tensiunea finaleleor - n-am stabilit-o inca, dar cred ca ar fi ok cei 180V din discutiile anterioare...ar fi grav daca alimentam G2 la tensiunea asta? Poate d-l Lazaroiu ne ajuta cu o simulare, sunt curios cat ar fi sensibilitatea la intrare pentru puterea maxima cu distorsiuni acceptabile... http://i41.tinypic.com/302ng48.jpg Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2012 Partajează Postat Ianuarie 1, 2012 Da , pare foarte bine(Nu marim nimic respectam PSF) , Rk trebuie stelata(pt a prinde Ua_0-specificat si atit) , Ck mult prea mic !( "cintam la instrument" pe acest driver ?!,-nu avem raspuns bun la joase asa cum este prezentat 47uF/120Ω din driver deja). Sensibilitatea la intrare o vezi aici download/file.php?id=10722&mode=view 6Vvv ,de la -1V la -7V pentru 270Vvv la anod cistig 270/6=45X , pentru 180Vvv-anod aprox 180/45=4Vvv-intrare adica sensibilitate intrare cam 1,41Vef(desigur poate simula Lazaroiu dar tot pe aici se va ajunge...) ,mai necesita un etaj-cistig mic sau transformator intrare ridicator raport de ridicare 2(sau se poate trece la 6Э6П-Е-driver si sa incheiat...) , se poate si fara Ck(47uF) recomandat chiar! ,situatie in care cistigul etajului driver scade dar scad spectaculos si distorsiunile acestui etaj driver ,in situatia fara Ck-driver necesita inca un etaj intrare(clar). Mai bine ar sta in etajul de atac 6p9 si tubul 6AS7(6n13s) ar trebui folosit cu ambele triode din balon in paralel(rezistente de bias separate , la tine se vede aceasta intentie la iesire din driver) in acest fel Ra scade(aducind o serie intreaga de avantaje OT si randament ) si desigur Pu-6AS7-SE creste(undeva 6W in sarcina la iesire). Daca optam download/file.php?id=10408&mode=view V1=6SN7 sau 6n8s in bucla deschisa estimez 200X(poate chiar mai bine ,daca asiguram 400V pt V1-recalibram valorile-iese ceva "trasnet" ,sensibilitatea la intrare poate fi "programata" in acest caz=reglajul-volum se poate introduce in bucla de reactie...). Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2012 Partajează Postat Ianuarie 1, 2012 Asta poate fi o schema "recomandata" 6AS7-SE(44K=22K+22K ,25K8=6K8+9K1+9K1+820 ,sau prin masuratori etc).Rezistenta din catod V1a 770 se considera stelata si poate fi compusa 470+VR500 (valoarea acestei rezistente trebuie sa asigure 243V in pepaos anod V1b).Din 100k/log se regleaza cistigul=reglaj-volum ,poate fi si 220k/log fara rezistenta paralel.In aceasta configuratie 6SN7 driver putin energofag (dar nu se poate asigura aproape de loc curent gc-6AS7 etc).Doua tuburi pt fiecare canal ar fi rezonabil(cred ,il rog pe domnul Lazaroiu daca doreste-in masura timpului disponibil sa ne faca o simulare dar sa calibreze dumnealui 770Ω/ Rk-V1a astfel incit la anod V1b sa se ajunga cu 243V ,nu am realizat practic aceasta implementare 6SN7 as fi curios sa vad thd la iesire din 6SN7 sa zic pentru 180Vvv-pastrind 775mVef intrare dar modificind doar valoarea "potentiometrului" , la fel si pentru 80Vvv iesire din 6SN7 pastrind 775mVef intrare-modificind valoarea "potentiometrului"-situatie valabila alt tub final...). Link spre comentariu
carageae Postat Ianuarie 1, 2012 Partajează Postat Ianuarie 1, 2012 OK, acum chiar avem tema de cercetare pe aceasta tema! Sper sa reusesc sa finalizez ceva in vacanta asta...Intentionat am pus condensatorul din catodul EL83 mai mic, am observat ca scade castigul, dar e cam ca la reactia negativa...mai putin inseamna si mai bine...- Daca oricum nu ajunge sensibilitatea de intrare propun sa renuntam la Ck si sa punem la intrare un etaj cu amplificare mica - 6SL7 sau ECC82. Condensatorul din catod poate fi si tatonat experimental dupa realizarea montajului, nu asta e problema...- M-am gandit si eu la varianta cu tetroda aia, culmea ca tot 6E6 am si eu prin sertare, eram convins ca am 6E5, dar am vazut ca in prezentarea dv. castigul era de 79, pentru o iesire de 100Vvv...nu cresc distorsiunile daca atacam cu o valoare aproape dubla? Ar fi interesanta si varianta asta, dar se pare ca si aici mai e nevoie de un etaj cu amplificare mica...- Nu am inteles pana la urma cand si la care lampi faceti referire, cred ca e vorba de 6SN7/6N9/ECC83, sau va referiti la 6SL7/6N8/ECC82? Cred ca totusi lampa cu amplificare mai mare e potrivita aici...sau poate ar trebui un pic rediscutata schema pe care mi-ati propus-o initial...nu putem asigura atacul necesar cu cele doua 6N6P cuplate galvanic? Chiar cu pretul maririi tensiunii anodice pentru driver...ma gandesc ca o sensibilitate de 7-800mVef e ok pentru un etaj final - parca nu as face un amplif cu lampi doar ca sa-l atac cu CD player...- Poate ar fi util sa ne invatati cum calculam un asemenea etaj pentru diverse lampi - eu am si E80CC si niste monotriode cu panta mare si amplificare mica - de exemplu EC81, PC93, utile pt. posibila varianta de doua monoblocuri...va invit sa deschideti un subiect de genul: etaje cu amplificare mica - sa zicem 5...10 - simpla inserare a unui etaj cu amplificare (prea) mare poate inrautati lucrurile - ce e prea mult strica, stiu asta de pe vremea tranzistoarelor... (ce bine suna expresia...nu am premeditat-o).Din PSF cred ca m-am cam prins eu cum se calculeaza ca sa mearga cumva, dar nu am inteles partea cu distorsiunile...adica cred ca stiu cum sa calculez Ra si Rk pentru o tensiune anodica data si un anumit grafic, dar nu am inteles unde trebuie sa ne situam pentru a minimiza distorsiunile... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2012 Partajează Postat Ianuarie 1, 2012 Ma refer exact la ce e scris adica http://tubedata.tubes.se/sheets/127/6/6SN7GTB.pdf ,tubul 6H8C(6n8s) http://www.tubes.ru/techinfo/HiFiAudio/6n8s.html poate fi oarecum considerat echivalent(se ajusteaza Rk-V1a). Tubul 6Э6П-Е(panta "fioroasa" http://www.cqham.ru/tubes/soviet/pdf/6e6p-e.pdf vezi s prima pagina) asigura un cistig aproape dublu in raport cu EL83( vezi s si aici http://www.r-type.org/pdfs/el83.pdf compara) in aceleasi conditii (exceptie Rk...). Link spre comentariu
carageae Postat Ianuarie 1, 2012 Partajează Postat Ianuarie 1, 2012 Am inteles...deci varianta din seria ECC82/6N8S.Sunt convins ca tetroda e mai potrivita, cel putin referitor la castig, dar poate asigura cu distorsiuni comparabile 180Vvv? E suficient sa dublam tensiunea de intrare pentru etajul prezentat in topicul respectiv, sau trebuie recalculate rezistentele - cel putin rezistenta anodica?Adica e suficient sa atacam cu 810mV schema asta, download/file.php?id=9284&mode=view , sau modificam castigul prin ajustarea rezistentelor sau a anodicii si pastram aceeasi intrare de 450mV - asta chiar convine pt. majoritatea surselor de semnal mai vechi...deck-uri, tunere, magnetofoane etc.***Indirect si asta voiam sa va intreb, se poate stabili o relatie generala intre panta, factor de amplificare si distorsiuni?Am inteles ca in general tuburile cu panta mare sunt utile ca driver si cele cu factor mare de amplificare sunt bune pt. etajele de intrare, dar ce puteti spune despre tuburi cu panta mare si factor mare de amplificare? Eu am si niste monotriode care au S/miu mare: EC80 (12/80) sau EC86 (14/68), PC97 (13/65). Se pare ca EC80 si EC86 nu au nimic in comun cu surorile lor ECC (duble triode)...din pacate am doar cate doua bucati, dar numai PC97 si EC80 au acelasi producator (Valvo). Merita folosite, sau aduc ceva in plus fata de triodele mai "comune"? Practic si de asta pun atatea intrebari, ca nu gasesc scheme concrete sau referiri la aceste lampi, care se pare ca sunt destul de rare... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum