Proiectare/strunjire arbore!! Succesiune operatii, suprafete

[Vizitator]

La care suprafata frontala te referi?

[Vizitator seftaka]

La care suprafata frontala te referi?

Ma refer la suprafetele frontale astfel: incep cu suprafata frontala din dreapta, degrosare, cat material se prelucreaza, treceri, pentru ca apoi sa execut gaura de centrare, acelasi lucru valabil si pentru partea din stanga . Semifabricatul are d60, l215mm. In rest stiu la degrosari, dar nu inteleg suprafetele frontale, de ce trebuie prelucrate. Multumesc!

[Vizitator]

La degrosare se ia de regula cea mai mare parte din adaosul tehnologic. Deci daca la unul dintre capete, avem un adaos de 5 mm, il vom strunji de regula din doua operatii de degrosare si una de finitie. Prima degrosare, va realiza o "indreptare" a capatului semifabricatului, care din debitare poate avea o suprafata mai mult sau mai putin inclinata si/sau neregulata.

[Vizitator seftaka]

.Deci, prind in universal, prelucrez suprafata frontala, gaura de centrare, intorc, prelucrez si cealalta suprafata frontala, gaura de centrare, finisare! Dupa aceea este bine de exemplu am diametrul maxim 54, daca realizez o strunjire de degrosare la d54, pe intreaga suprafata, dupa care prelucrez la d42 pe lungimea 30mm, apoi la lungimea 58mm, apoi canal d39,5 pe lungimea 1,9, apoi d30?? Dupa care tesituri, frezare canal de pana, patrat??

[Vizitator]

Cred ca da. De altfel exista mai multe tehnologii optionale.

[Vizitator seftaka]

Cred ca da. De altfel exista mai multe tehnologii optionale.

Poate puteti impartasi si alte tehnologii, idei! Stima!

[Vizitator]

Tehnologiile sunt in functie de masinile unelte avute la dispozitie si practic numarul lor este nelimitat.

[Vizitator seftaka]

Exista un strung sn400, si o freza orizontala 32!

[Vizitator]

Exista mai multe masini cu codificatie asemanatoare. Strungurile SN 400, SNB 400, SN 401 si SN 402 sunt variante ale aceluiasi tip de strung. In ceea ce priveste frezele, exista mai multe tipuri distincte de freze cu codul numeric 32. Freza universala pentru scularie FUS 32 produsa de "Infratirea" Oradea. Freza universala FU 32, freza orizontala FO 32 si freza verticala FV 32, produse de IM Cugir. Pentru productia de serie mijlocie se prefera freza FU 32, care este foarte rigida si mai versatila decat FO 32 sau FV 32.

[Vizitator seftaka]

.Imi puteti spune care este avantajul prinderii intre varfuri in amble capete, nu un varf si universal? Voi prelucra ambele suprafete frontale si gaurile de centrare aferente , si voi renunta la prindere in universal, ce parere aveti?

[Vizitator]

Prinderea intre varfuri, se executa foarte rar in strungarie. Atunci cand gaurile de centrare se dau pe masini speciale de centruit arbori si nu mai exista nici-o alta suprafata prelucrata, fixarea se face intre varfuri, iar antrenarea se face cu un antrenor special. Din cate stiu eu, singurul avantaj al prinderii intre varfuri, ar putea fi in unele cazuri o lungime totala mai mare, care poate fi prelucrata. Daca insa, centruiesti arborele direct pe strung si mai prelucrezi in plus si o suprafata de capat a acestuia din aceeasi prindere, nu va fi nevoie de prelucrare intre varfuri, care complica tehnologia prin necesitatea demontarii si remontarii universalului, ceea ce inseamna timpi totali de prelucrare pe strung mai mari si deci costuri mai ridicate.

[Vizitator seftaka]

.Deci prelucrarile de degrosare cu prindere in universal, si cele de finisare,rectificare intre varfuri?

[Vizitator]

Deci prelucrarile de degrosare cu prindere in universal, si cele de finisare,rectificare intre varfuri?

Nu asta am vrut sa spun. Cred ca ar trebui sa citesti mai atent. Pentru operatiile de finitie pe strung, se foloseste mai degraba accesoriul "lineta" decat sistemul de prindere intre varfuri. Prinderea arborilor intre varfuri, este specifica operatiilor de rectifcare rotunda.

[daredan]

Modalitatea de prelucrare intre varfuri se preteaza cand este necesara scoaterea piesei de pe strung si repunerea ei pe strung. Cu nici o alta metoda de prindere nu se poate garanta prinderea piesei in strung de fiecare data in aceeasi pozitie. Si cu un universal cu bacuri independente, centrarea piesei este foarte laborioasa ceea ce duce la pierdere de timp tehnologic. Vad ca antrenarea inimii se face la strungurile moderne chiar de bacurile universalului nemaifiind necesar un platou, deci scoaterea universalului si restul operatiilor.Ceva in genul acesta:

[Vizitator seftaka]

Ceva in genul acesta:Am inteles, din pacate strungul pe care trebuie sa lucrez eu, e unul vechi... un sn400! Deci, raman cu prindere in universal! Acum, o alta intrebare, in legatura cu strunjirea, este ok, eu avand diametrul maxiim 54 pe arbore, sa realizez o strunjire de degrosare la aceasta cota pe toata lungimea, si ulterior sa prelucrez celelalte cote d42,d30...?