Proiectare/strunjire arbore!! Succesiune operatii, suprafete

[Vizitator seftaka]

Va salut! Ma poate ajuta cineva cu niste sfaturi pentru realizarea arborelui din desen, fara critici, bataie de joc! Multumesc! Voi desrie cam ce vreau sa fac, si poate ma corecteaza cineva, ma ajuta! Incep cu o bara laminta de d60, 6000mm, pe care o debitez in bucati de 215mm, am mai multe piese de confectionat! Apliic strunjire de degrosare de la d60 la d54, apoi d42, si d30??`, strunjiri de finisare pentru respetarea rugozitatii. Ce aplic la B, unde e cota de rulment , parerea mea? In continurea cum procedez, in stanga unde am patrat 30,nu diametru! ; cu burghiu gaura d10 si d5, apoi tesiturile, si canalul de pana? Astept sfaturi, pareri ! Multumesc!

[en]

Este foarte greu ca cineva sa-ti dea informatii in detaliu daca vrei sa faci o fisa tehnologica de prelucrare. In general, pe orice forum de specialitate se dau informatii sumare, dupa care ideea trebuie dezvoltata si folosita acolo unde trebuie.Recomandabil, este sa apelezi la o carte de desen tehnic buna, un manual de prelucrari prin aschiere, tehnologia constructiilor de masini, samd.

[Vizitator]

...Ma poate ajuta cineva cu niste sfaturi...

Desenul tradeaza un proiectant nu prea priceput. S-a notat cu aceeasi litera (B) atat suprafata de referinta, cat si un detaliu de profil al canalului de siguranta. De asemenea, lipseste cota numerica a diametrului relativ la suprafata B (doar daca desenul nu mai are si alte vederi/sectiuni). Suprafata B, nu este o cota de rulment, ci una de ajustare cu o fulie, sau roata dintata. Canalul de pana tradeaza acest lucru. Cota de rulment este suprtafata notata cu C si probabil si suprafata cilindrica de la capatul din dreapta, unde nu apare cota numerica. Profilul patrat rectificat la o rugozitate de 0,8 µm, sugereaza o functionalitate deosebita. Din imagine lipseste cota patratului impreuna cu eventualele tolerante. Probabil ca se ajusteaza cu un profil interior de aceeasi forma si transmite miscarea in continuare - prin intermediul unui sistem cardanic. Nu pot sa intrevad functionalitatea celor doua gauri in plan transversal ale profilului patrat. Cam acestea ar fi chestiunile referitoare la functionalitatea suprafetelor.In alta ordine de idei, daca trebuie sa intocmesti o tema de casa (proiect) atunci lucrurile sunt complicate si necesita analize detaliate din diferite puncte de vedere ale suprafetelor, metodelor si mijloacelor de prelucrare mecanica utilizate: masini unelte, scule si dispozitive, analiza cotelor si tolerantelor, erorilor, precum si un plan concret de operatii, in functie de varianta tehnologica aplicata. Eu personal iti recomand sa procuri de la biblioteca sau din alta sursa, cartea "Tehnologii de Prelucrare pe Strunguri" (indrumar de proiectare) de dr. ing. Aurelian Vlase si colectiv, aparuta in 1989 la Editura Tehnica Bucuresti. De asemenea, in masura in care colegii de discutii sunt dipusi sa comenteze diferite aspecte, poti folosi indicatiile. Daca insa vrei sa produci in serie acel arbore, atunci cel mai simplu te adresezi unor meseriasi locali.

[Vizitator seftaka]

Va multumesc pentrui explicatiile date! Desenul asa l-am primit! In legatura cu cota aceea a patratului, ea este 30d11, nu a incaput cand am facut poza! Ce am scris mi-a fost explicat in mare de alt inginer,dar se pare ca nu prea a nimerit! Alte sectiuni nu sunt reprezentate, decat A-A, ce se vede pe desen, cea cu canalul de pana! Astept in continuare sfaturi in privinta succesiunii operatiilor! Va multumesc

[Vizitator]

Prima operatie este debitarea. In functie de caracterul productiei - unicat/de serie mica/mijlocie/mare/de masa, se pot adopta diferite variante. Pentru primele trei se prefera debitarea pe un utilaj separat de genul fierastrau alternativ sau cu banda, debitare cu disc abraziv, etc. Pemtru seriile mare si de masa, este preferabila debitarea direct pe strung. Se folosesc de obicei strunguri automate si semiautomate, iar sculele de debitat sunt de obicei cutite disc.

[Vizitator seftaka]

E o serie mijlocie. Debitez din bari de 6000mm,d60! Aplic strunjire de degrosare pentru d60 la d54, strunjire cota 42f7, apoi canal 42h8, continui cu 30f7, apoi strunjiri de finisare, tesituri. Continui cu canalul de pana, gaurile de la patrat de d10,5, precum si patratul 30d11! Pot debita la 210mm direct cu gauri de centrare in capete, sau iau 215mm?

[Vizitator]

...Pot debita la 210mm direct cu gauri de centrare in capete, sau iau 215mm?

La debitare se lasa un adaos, care este in functie de lungimea si diametrul semifabricatului (exista tabele) precum si de procedeul si mijlocul tehnic folosit la aceasta operatie. Spre exemplu, pentru debitarea pe un fierastrau alternativ, din experienta mea, se lasa cam 10 mm adaos.Urmatoarea operatie este strunjirea frontala si centruirea la unul dintre capete, pe un strung care are alezajul de trecere al arborelui principal mai mare decat diametrul semifabricatului. La fixarea semifabricatului se va tine seama ca semifabricatul sa iasa cat mai putin in consola dintre bacurile de strangere. Regula este ca lungimea aflata in consola, sa fie mai mica sau cel mult egala cu diametrul pieseiDupa centruire, se fixeaza piesa intre bacuri, cat mai aproape de capatul necentruit, se sprijina cu varful conic rotativ fixat in pinola papusii mobile pe suprafata conica a gaurii de centrare date anterior si se face o strunjire de "decojire", sau "curatare" care are rostul de a realiza o suprafata cilindrica, prin eliminarea imperfectiunilor de forma ramase in urma laminarii semifabricatului.Se intoarce piesa si se centreaza intre bacuri pe suprafata cilindrica nou creata, astfel incat capatul necentruit sa iasa cat mai putin in consola. Se strunjeste frontal, pana la cota finala a lungimii si se realizeaza centruirea si la acest capat. In acest moment, exista o foarte mare probabilitate ca cele doua gauri de centrare sa fie coliniare, iar bataile radiale ale suprafetelor conice de sprijin ale varfului sa fie minime.

[Vizitator seftaka]

Inteleg! Acum unde am rugozitatea 0,8 voi aplica rectificare spre final? Acelasi lucru si rugozitatea 1,6?Voi uploada o poza cu suprafata B, sa ma lamuriti si pe mine pe acolo! Acel 39,5h12, este diametru acelui canal? Dar cel de langa are 42h8, avand mai jos sectiunea AA! Stima!

[Vizitator]

...unde am rugozitatea 0,8 voi aplica rectificare spre final? Acelasi lucru si rugozitatea 1,6?...

Numai rugozitatea de 0,8 µm impune in mod cert o rectificare. Rugozitatea de 1,6 µm este o ambiguitate. Ea se poate obtine si prin strunjire fina.

...Voi uploada o poza cu suprafata B...

Am mai vorbit despre asta. Acela este un detaliu, pe care din neglijenta sau nepricepere proiectantul la notat cu aceeasi litera B, ca si suprafata corspunzatoare.Da acea cota este diametrul de fund al canalului pentru siguranta.Cota de Ø42 H8, este cota ajustata a suprafetei pe care se monteaza organul de antrenare.

[Vizitator seftaka]

Am inteles! Pentru prelucrarea patratulu 30d11, puteti sa imi recomandati cea mai buna solutie?

[Vizitator]

...Pentru prelucrarea patratulu 30d11, puteti sa imi recomandati cea mai buna solutie?

In conditiile seriei mijlocii, singura solutie economica este frezarea latura cu latura. Daca piesa are tratament termic, atunci se va lasa un adaos de rectificare, iar rectificarea se va face dupa tratament. Daca nu, atunci se poate substitui operatia de rectificare (foarte pretentioasa la profile rectangulare) cu o operatie de lustruire cu abraziv pe substrat textil. Ajustajul in sistem d11 nu este unul prea pretentios. In plus, nu exista interconditionari de precizie geometrica ale suprafetelor acestui patrat.

[Vizitator seftaka]

Multumesc pentru promptitudine!

[Vizitator seftaka]

Inca ceva, pe desen am precizat STAS 2300-75. Nu am precizate gaurile de centrare! E bine daca pun A2 stas 1361

[Vizitator]

Ultima actualizare a STAS-ului 2300 este din 1991, iar el se refera la sistemul de tolerante si ajustaje. Probabil ca la nota tehnica din desen, se preciza ceva de genul: "Tolerantele cotelor libere - Js13 conform STAS 2300-75". Din cate stiu eu acest standard s-a inlocuit cu unul european - ISO 2678. In orice caz, nota se refera la tolerantele cotelor libere (fara indicatii de tolerante).Faptul ca nu ai precizate existenta si STAS-ul gaurilor de centrare este o "scapare" a proiectantului, respectiv a celui care a copiat desenul, dupa un altul existent. La tipul si dimensiunile gaurilor de centrare se refera STAS 1361. Probabil ca ultima actualizare a STAS-ului s-a facut prin 1983. Deci in desen trebuie mentionat ceva de genul: "Gaura de centrare A4, conform STAS 1361-83", sau "Gaura de centrare B4, conform STAS 1361-83", sau "Gaura de centrare R4, conform STAS 1361-83", in functie de tipul gaurii de centrare ales. La arborii de acest gen, sunt cvasi-obligatorii existenta gaurilor de centrare la ambele capete, pentru eventualitatea in care prelucrarea finala a cotelor tolerate se face prin rectificare intre varfuri. De asemenea frezarea celor patru laturi ale suprafetei patrate se va face cu piesa sprijinita cu un varf, pe gaura de centrare dinspre capatul cu profil patrat. Mai mult decat atat, cele doua gauri de centrare date initial pe strung, ar trebui in mod normal corectate dupa un eventual tratament termic, fie prin strunjire, daca duritatea piesei nu este chiar atat de mare, fie prin rectificare in caz contrar. Corectia (pe strung) se face cam de urmatoarea maniera:- Se fixeaza arborele intre varfuri, pe gaurile de centrare existente cu capatul de profil patrat catre papusa fixa;- Se curata de zgura si se lustruieste suprafata tolerata (ajustata) a cotei de rulment de la capatul arborelui;- Se monteaza luneta fixa si se regleaza palpatorii acesteia, pe acea suprafata;- Se indeparteaza varful din pinola papusii mobile si se inlocuieste cu o scula speciala pentru corectia gaurilor de centrare, care poate fi un tesitor conic la 60 ⁰, sau in cazul tipului "R", o scula speciala cu un singur tais. Personal consider ca chiar si pentru cazul gaurilor conice, ar trebui folosita tot o scula speciala cu un singur tais, deoarece zencuitoarele sunt de obicei auto-centrante, deci gaura nu se va corecta suficient de bine. Dupa corectia gaurii, daca urmeaza o rectificare, atunci se va face o lustruire a gaurii, cu abraziv pe suport textil, la o turatie cat mai mare. Se intoarce apoi piesa si se lustruieste si cealalta gaura de centrare. Cea mai mare parte a strungurilor, au turatia maxima in domeniul 1600...2000 rpm. In cazurile mai complicate (cu o precizie solicitata mai mare) se prevede la capatul extrem al profilului patrat al arborelui o suprafata tehnologica cilindrica cu o lungime de 15...20 mm, necesara unei centrari si corectii asemanatoare a gaurii de centrare, dupa aceeasi procedura cu cea indicata mai sus, dupa rectificarea arborelui, aceasta suprafata tehnologica se indeparteaza prin debitare cu discul abraziv pe un strung.

[Vizitator seftaka]

Am inteles! Strunjiri, degrosari cam la dimensiuni? Dar suprafata frontala?